Efectele pandemiei în plan psihologic. Extrovertiții și Introvertiții, afectați deopotrivă, dar nu la fel

Tot mai multe studii scot la suprafață efectele în plan psihologic ale pandemiei. Copiii, adolescenții, tinerii, adulții, extrovertiți sau introvertiți, toți au fost afectați puternic de lunile de stat în casă, de comunicare excesivă online și de lipsă de mișcare și contact social.

Contextul pandemic poate părea favorabil pentru introvertiți. Închiși în casele lor, departe de societatea sufocantă, individualiștii, totuși au avut de suferit. Și mulți dintre ei declară că întoarcerea la birou reprezintă acum o ușurare.

Jurnalistul BBC Jon Ronson, s-a înșelat amarnic când a declarat că „pentru introvertiți, autoizolarea nu este mare lucru”. Aceasta este, de fapt, terifiantă și mulți psihologi vin să întărească acest lucru. Mai multe teste efectuate de către aceștia sugerează că introvertiților le-a fost mult mai greu să facă față izolării. Astfel, mitul conform căruia condițiile speciale generate de pandemia COVID-19 au fost și sunt prielnice acestei categorii sociale este zguduit din temelii.

Efectele pandemiei în plan psihologic. Totuși, introvertiții sunt mult mai afectați emotional în timpul izolării la domiciliu decât extrovertiții, spun psihologii

 Problema felului în care personalitatea afectează capacitatea de a evita singurătatea este una importantă pentru înțelegerea modului în care oamenii își pot menține sănătatea mintală în timpul pandemiei COVID-19 și impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi.

Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Berna, Elveția, bazat pe datele colectate pe parcursul mai multor luni de la începerea pandemiei susține că introvertiții au suferit la fel de mult ca extrovertiții din pricina restricțiilor impuse în timpul pandemiei Sars-COV-2.

La sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie 2020, specialiștii au recrutat 466 de participanți elvețieni pentru un sondaj online care a măsurat trăsăturile de personalitate și diverse măsuri de bunăstare psihologică. Analizele lor, publicate la sfârșitul anului trecut, au arătat că atât introvertiții cât și extrovertiții din eșantion au raportat stări de singurătate, anxietate și depresie.

Între timp, Maryann Wei de la Universitatea din Wollongong, Australia, a examinat 114 participanți din SUA, Marea Britanie Canada, Australia și Germania între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai 2020. Ea a descoperit că procentul introvertiților care au raportat stări de singurătate, anxietate și depresie este mult mai mare decât procentul extrovertiților din eșantion.

Aceleași lucruri au fost reliefate și într-un studiu realizat de Anahita Shokrkon, doctorand la Universitatea din Alberta. Evaluând răspunsurile a mai mult de 1,000 de persoane din Canada în iunie și iulie 2020, ea a descoperit că extrovertiții raportau o sănătate mintală în mod constant mai bună decât introvertiții, în ciuda numeroaselor restricții care le limitau socializarea. Rezultatele ei au fost publicate pe 19 mai 2021.

Desigur, nimeni nu se bucură de o izolare impusă. Introvertiții, extrovertiții și ambiverții resimt  impactul autoizolării, distanțării sociale și înlocuirii mijoacelor tradiționale de studiu și muncă cu metode moderne.

După cum notează Arwa de la The Guardian, „este un fel de competiție de măsurare a depresiei”. Și are dreptate.

Efectele pandemiei în plan psihologic. Introvertiții au ajuns la saturație cu atâta stat online

Limitarea activităților sociale la apelurile FaceTime și Zoom (care tind să se infiltreze în spațiul  personal pe care mulți introvertiți au ajuns să-l valorizeze atât de mult pentru liniștea sa) nu a făcut decât să producă stări negative individualiștilor. Locuința proprie, adesea văzută ca oaza de liniște, motivul producerii dopaminei, a devenit birou și sală de conferințe iar introvertiții au resimțit din plin efectele acestei transformări bruște.

Fenomenul „Zoom Fatigue” este real, potrivit experților și se aplică atât introvertiților, cât și extrovertiților și ambiverților. Dar pentru introvertiți, Zoom, Skype, Google Hangouts, FaceTime, Houseparty și altele pot fi asemănate cu iadul.

„Apelurile video pot fi de fapt mai obositoare decât interacțiunile față în față”, arăta Thea Orozco, autorul cărții, „Ghidul introvertitului la locul de muncă”.

Un apel video înseamnă, potrivit expertului, un efort suplimentar pentru creierul uman deoarece aceste trebuie să lucreze mai mult pentru a interpreta indicii non-verbali precum limbajul corpului și tonul vocii. „Cu cât un om acordă mai multă atenție, cu atât el consumă mai multă energie”, adăuga Thea Orozco.

Mai este și problema tăcerii. Un apel video creează și oportunități nesfârșite pentru o tăcere ciudată. În conversațiile din viața reală acele tăceri creează un ritm natural. Cu toate acestea, la apelurile video, tăcerea nu face altceva decât să aducă participanții în punctul de a se întreba dacă există probleme în ceea ce privește conexiunea la internet.

Totodată, tăcerea în mediul online poate crea o impresie greșită asupra interesului audienței față de subiectul discutat. Un studiu realizat în Berlin, Germania în anul 2014 a analizat timpul de întârziere pe sistemele de telefon sau conferințe și a constatat că pauzele în vorbire, chiar și cele de 1,2 secunde i-au făcut pe oameni să considere că respondentul este mai puțin prietenos sau concentrat.

Un nou început în termeni de relaționare socială

Postările de pe platformele de socializare sugerează că, pe măsură ce multe țări relaxează restricțiile, mulți introvertiți se declară dornici de a întâlni oameni față în față.

„Acest lucru era de așteptat”, spun cercetătorii Universității din Brena. „Oamenii continuă să modeleze mediul înconjurător în funcție de nevoile și personalitățile lor. Multe persoane sunt fericite să înlocuiască întâlnirile de pe Zoom cu interacțiuni sociale față în față.”

Autoizolarea a pus o presiune neaștetată pe individualiști. Aceasta s-a dovedit a fi confunzantă, introvertiții aflându-se în fața unui paradox: „sunt singur și totuși îmi doresc să fiu într-un birou plin cu oameni”.