Dragnea și Tăriceanu, liderii coaliției de guvernare, vor declasificarea hotărârii din 2005 a CSAT privind corupția

Liviu Dragnea, Călin Popescu-Tăriceanu și Mircea Gheorghe Drăghici au depus o propunere legislativă pentru declasificarea hotărârii CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) nr. 17/2005 privind combaterea corupţiei.

Președintele Senatului si cel al Camerei Deputaților, împreubnă cu de deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus, miercuri, o cerere pentru dezbaterea și adoptarea în procedură de urgență a propunerii privind declasificarea hotararii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea coruptiei, fraudei si spalarii banilor, precum si a tuturor documentelor care contin informatii clasificate in baza acesteia.

Potrivit unui comunicat de presă, liderii coaliției de guvernare și deputatul Mircea Gheorghe Drăghici au depus această propunere pentru dezbatere şi adoptare în procedură de urgenţă.

„În ultimele luni, gravele abuzuri despre care am atras atenția public în ultimii ani, au fost confirmate prin protocoalele secrete care au fost semnate între SRI și diferite instituții din justiție.
Întelegerile secrete încheiate între aceste instituții sunt ieșite din orice normă juridică și a statului de drept. Aceste protocoale secrete dovedesc un lucru: că drepturile fundamentale pe care se bazează orice stat democratic au fost încălcate.
În aceste condiții, se impune asumarea unei agende legislative care să repare această stare de fapt și să asigure revenirea în matcă statului de drept.
Propunerea legislativă de față conține o serie de prevederi importante pentru stoparea abuzurilor și protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor.”, reiese din comunicatul de presă.

Proiectul prevede că, la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA – să fie „declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură; vor deveni, astfel, informații de interes public și nu mai produc efecte de orice natură”.

Potrivit acestei propuneri, documentele vor fi centralizate la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI, care „le va pune la dispoziția persoanelor interesate”. „Acest drept se exercită la cerere și constă în studierea nemijlocită a documentelor și eliberarea de copii de pe acestea”, se mai menționează în comunicat.â

Propunerea legislativă mai prevede și faptul că „persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit”.

„Atunci când democrația și libertățile fundamentale sunt în pericol, obligația pentru a pune sistemul democratic în matca sa constituțională revine Parlamentului, instituția reprezentativă a poporului român, iar această propunere legislativă va avea un rol important în acest sens”, se mai arată în comunicatul Senatului, care poate fi citit integral aici.

_{^{Sursă foto: Observator.tv}}