Decizia finală pentru Elena Udrea, în dosarul „Gala Bute”, anunțată pe 5 iunie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va pronunţa astăzi decizia definitivă în dosarul „Gala Bute”, în care Elena Udrea, fostul ministru al dezvoltării, a fost condamnată în primă instanţă la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu.

La ultimul termen din acest dosar, procurorul anticorupţie a cerut admiterea apelului formulat de DNA şi sporirea pedepselor primite în primă instanţă de Elena Udrea şi de Rudel Obeja, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, dar şi pentru ceilalţi inculpaţi.

Avocatul fostului ministru, Veronel Rădulescu, a cerut, la ultimul termen din dosarul „Gala Bute”, eliminarea probelor obţinute cu ajutorul SRI, menţionând că acestea sunt nelegale. Veronel Rădulescu a mai solicitat rejudecarea dosarului.

DNA a răspuns solicitării instanţei supreme referitoare la implicarea SRI în dosarul Gala Bute, menţionând că, pe parcursul urmăririi penale, a cerut SRI sprijin pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere,o expertiză şi declasificarea unor interceptări pe mandate de siguranţă naţională.

În sala de judecată, avocatul Rădulescu, a menționat că „am primit răspunsul pe care l-a formulat DNA în legătura cu activităţile desfăşurate împreuna cu SRI. Referitor la ce a învederat DNA privitor la faptul că a beneficiat de sprijin de la SRI, apreciem că justificarea oferită de organul de urmărire penală pentru a justifica administrarea probelor nu poate fi primită. (…) Prevederile la care fac referire autorii excepţiei au atribuţii exclusiv in domeniul siguranţei nationale, neavând atribuţii de cercetare penală. (..)Conform deciziei CCR, probele organelor de urmărire penală sunt nelegale. Probele obţinute în mod nelegal nu pot fi folosite in procesul penal. Solutia juridica reglementată de Curte e obligatoriu a fi luată in considerare în această cauza. Soluţia e retrimiterea cauzei la instanţa de fond pentru a se discuta incidenţa probelor efectuate împreuna cu SRI”, a spus, în sala de judecată, avocatul Veronel Rădulescu.

Săptămâna trecută, apărătorul Elenei Udrea a anunţat că intenţionează să solicite repunerea pe rol a procesului „Gala Bute”, în contextul documentului secret al SRI, prezentat de către Traian Băsescu, care ar viza acest dosar. Fostul preşedinte a făcut public un document al SRI, despre care spune că este strict secret şi i-a parvenit în urmă cu câteva luni, şi care vizează dosarul „Gala Bute”, menţionându-se clar rolul acestuia şi cum funcţiona relaţia cu sistemul judiciar.

Elena Udrea a anunţat, pe 17 februarie, că se află în Costa Rica, iar în aprilie fostul ministru transmitea că ar avea statut provizoriu de refugiat politic din 21 martie şi că una dintre obligaţiile pe care le are este de a nu părăsi teritoriul statului Costa Rica. Ea a declarat că este însărcinată în 15 săptămâni, fiind logodită cu tatăl copilului.

În dosarul „Gala Bute”, Elena Udrea a fost condamnată, în primă instanţă, în martie 2017, la şase ani de închisoare pentru mai multe fapte. ÎCCJ a mai decis atunci ca fostul ministru Elena Udrea să plătească aproape trei milioane de euro despăgubiri. În acelaşi dosar, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare. Tudor Breazu a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită, Dragoş Botoroagă la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare, în timp ce fostul secretar general în MDRT, Gheorghe Nastasia, a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, a fost condamnat de instanţa supremă la patru ani de închisoare pentru complicitate la luare de mită, cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală şi trei ani pentru încă o infracţiune de evaziune fiscală, instanţa contopind pedepsele şi dispunând o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu executare. Pe de altă parte, fostul ministru Ion Ariton a fost achitat pentru infracţiunile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosirea influenţei, potrivit Mediafax

Anchetatorii au solicitat, totodată, condamnarea fostului ministru al economiei Ion Ariton, achitat de instanţa de fond pentru acuzaţiile de participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite.