9 pași pentru a deveni un părinte mai bun

Creșterea copiilor este una dintre cele mai grele și împlinitoare locuri de muncă din lume și totodată cea pentru care s-ar putea să te simți cel mai puțin pregătit.

Aceste 9 sfaturi, examinate de către experții medicali de la KidsHealth pentru creșterea copiilor, te pot ajuta să te simți mai împlinit ca părinte și să creezi o conexiune mai bună de tipul relației părinte-copil.

1. Crește stima de sine a copilului

Copiii încep să-și dezvolte sentimentul de sine ca bebeluși, atunci când se văd prin ochii părinților lor. Tonul vocii, limbajul corpului și fiecare expresie sunt absorbite de copiii tăi. Cuvintele și acțiunile tale ca părinte afectează dezvoltarea stimei de sine mai mult decât orice altceva încă de la o vârstă fragedă.

Lăudarea realizărilor, oricât de mici, îi va face să se simtă mândri, lăsând copiii să facă lucrurile în mod independent îi va face să se simtă capabili și puternici. În schimb, compentariile disprețuitoare sau compararea nefavorabilă a unui copil cu altul îi va face pe copii să se simtă lipsiți de valoare.

Evită să faci declarații încărcate negativ sau să folosești cuvinte ca arme. Comentarii de genul: „Ce prostie ai făcut!” sau „Te comporți ca un copil mai mult decât fratele tău mai mic!”, provoca pagube la fel ca loviturile fizice.

Alege-ți cuvintele cu grijă și fii plin de compasiune. Spune-le copiilor tăi că toată lumea greșește și că îi iubești în continuare, chiar și atunci când nu le apreciezi comportamentul.

2. Felicită-ți copiii atunci când au un comportament bun

Te-ai gândit vreodată de câte ori reacționezi negativ asupra copiilor tăi, într-o anumită zi? S-ar putea să te trezești că vei critica mult mai des decât vei complimenta. Cum te-ai simți în legătură cu un șef care te-a tratat cu atâta îndrumare negativă, chiar dacă a fost bine intenționat?

Abordarea mai eficientă este să-i surprinzi pe copii făcând ceva corect: „Ți-ai făcut patul fără să ți se ceară, este grozav!” sau „Te priveam jucându-te cu sora ta și ai avut foarte multă răbdare”. Aceste afirmații vor ajuta mai mult să încurajeze un comportament bun pe termen lung decât mustrările repetate, ne transmit experții.

Găsește ceva de lăudat în fiecare zi. Fii generos cu recompense precum dragostea, îmbrățișările și complimentele, deoarece ele pot face minuni. În curând, vei descoperi că, prin acest mod, „crește” mai mult comportamentul pe care ai dori să îl vezi.

3. Stabilește limite și fii consecvent cu disciplina ta

Disciplina este necesară oriunde. Scopul disciplinei este de a ajuta copiii să aleagă comportamente acceptabile și să învețe autocontrolul. Ei pot testa limitele pe care le stabilești pentru ei, dar au nevoie de acele limite pentru a deveni adulți responsabili.

Stabilirea regulilor casei îi ajută pe copii să-ți înțeleagă așteptările și să dezvolte autocontrolul. Unele reguli ar putea include: fără televizor până când nu termină temele; fără loviri, insulte sau tachinări dureroase.

S-ar putea să-ți dorești să ai un sistem în vigoare: un avertisment, urmat de consecințe precum un „time out” sau pierderea privilegiilor. O greșeală comună pe care o fac părinții este nerespectarea consecințelor. A fi consecvent presupune să îi învețe ce așteptări ai din partea lor.

4. Fă-ți timp pentru copiii tăi

Este adesea greu pentru părinți și copii să se întâlnească pentru o masă în familie, dar să și petreacă timp de calitate împreună. Probabil că nu există nimic care să nu le placă mai mult copiilor. Trezește-te cu 10 minute mai devreme dimineața ca să puteți lua micul dejun împreună sau să lași vasele în chiuvetă, seara, și să faceți o plimbare după cină. Copiii care nu primesc atenția pe care și-o doresc de la părinți deseori se comportă inadecvat pentru că sigur vor fi observați în acest fel.

Mulți părinți consideră că este satisfăcător să programeze timp împreună cu copiii lor. Creați o „noapte specială” în fiecare săptămână pentru a fi împreună și lasă-i pe copii să ajute să decidă cum să-și petreacă timpul. Caută alte modalități de a vă conecta: pune o scrisoare sau ceva special în cutia de prânz a copilului, deoarece aceste metode ajută la consolidarea relației dintre voi.

Adolescenții par să aibă nevoie de mai puțină atenție din partea părinților lor decât copiii mai mici. Deoarece există mai puține ferestre de oportunitate pentru părinți și adolescenți de a se reuni, părinții ar trebui să facă tot posibilul pentru a fi disponibili atunci când adolescentul își exprimă dorința de a vorbi sau de a participa la activitățile de familie. Participarea la concerte, jocuri și alte evenimente cu adolescentul, comunică grija și vă permite să aflați mai multe despre adolescent și prietenii lui.

Nu te simți vinovat dacă ești un părinte care lucrează. Copiii își vor aminti de multele lucruri mici pe care le faci: să faci popcorn, să joci cărți, să faceți cumpărături împreună. Fii deschis!

5. Fii un model bun

Copiii mici învață multe despre cum să acționeze urmărindu-și părinții. Cu cât sunt mai tineri, cu atât iau mai multe indicii de la tine. Înainte de a da lovituri sau de a-ți arunca topul în fața copilului, gândește-te la asta: așa vrei să se comporte copilul tău când este furios? Fii conștient de faptul că ești urmărit în mod constant de copiii tăi. Studiile au arătat că cei mici care lovesc au, de obicei, un model pentru agresivitate acasă.

Modelează trăsăturile pe care dorești să le vezi la copii: respect, prietenie, onestitate, bunătate, toleranță. Manifestă un comportament altruist. Fă lucruri pentru alți oameni fără a te aștepta la o recompensă. Exprimă mulțumiri și complimente. Mai presus de toate, tratează-ți copiii așa cum te aștepți ca alți oameni să te trateze.

6. Comunicarea este o prioritate

Nu poți aștepta de la copii să facă totul pur și simplu pentru că tu, ca părinte, „așa spui”. Ei vor și merită explicații la fel de mult ca adulții. Dacă nu ne facem timp să explicăm, copiii vor începe să devină confuzi. Părinții care relaționează în raport cu cei mici, le permit să înțeleagă și să învețe fără a judeca.

Setează-ți așteptările pe care le ai, în mod clar. Dacă există o problemă, descrie-o, exprimă-ți sentimentele și invită-ți copilul să lucreze cu tine la o soluție. Asigurați-vă că includeți consecințele. Fă sugestii și oferă alegeri. Fii deschis și la sugestiile copilului tău. Copiii care participă la decizii sunt mai motivați să le ducă la îndeplinire.

7. Fii flexibil și dispus să-ți adaptezi stilul parental

Dacă te simți adesea „dezamăgit” de comportamentul copilului tău, poate că ai așteptări nerealiste. Părinții care gândesc la modul „trebuie” și nu la modul: „copilul meu ar trebui să fie învățat până acum”, ar putea considera util să citească mai multe despre subiect sau să discute cu alți părinți, ori specialiști în dezvoltarea copilului.

Mediul copiilor are un efect asupra comportamentului lor, așa că ai putea să modifici acest comportament, schimbând mediul. Dacă te trezești că îi spui în mod constant „nu”, copilului tău de 2 ani, caută modalități de a-ți modifica mediul înconjurător, astfel încât mai puține lucruri să fie interzise. Acest lucru va cauza mai puțină frustrare pentru amândoi.

Pe măsură ce copilul tău se schimbă, va trebui să-ți schimbi treptat stilul parental. Sunt șanse ca ceea ce funcționează acum cu el, să nu mai funcționeze la fel de bine într-un an sau doi.

Adolescenții tind să se uite mai puțin la părinți și mai mult la colegii lor pentru modele de urmat. În acest caz este imposrtant să continui să oferi îndrumări, încurajare și disciplină adecvată, permițând în același timp adolescentului tău să câștige mai multă independență. Profită de fiecare moment disponibil pentru a face o conexiune!

8. Arată că dragostea ta este necondiționată

Ca părinte, ești responsabil pentru corectarea și îndrumarea copiilor tăi. Însă, modul în care îți exprimi îndrumările de corectare face toată diferența în modul în care un copil le primește.

Când trebuie să îți confrunți copilul, evită învinovățirea, criticarea sau găsirea greșelilor care rănesc stima de sine și pot duce la resentimente. În schimb, încearcă să încurajezi, chiar și atunci când îți disciplinezi copiii. Asigură-te că ei știu că, deși vrei și te aștepți la a fi mai bine data viitoare, dragostea ta este acolo, indiferent de circumstanțe.

9. Cunoaște-ți propriile nevoi și limitări ca părinte

Trebuie să recunoști și că ești un părinte imperfect, însă trebuie să îți dorești să evoluezi din acest punct de vedre. Ai puncte tari și puncte slabe. Recunoaște-ți abilitățile: „sunt iubitor și dedicat”. Promite să lucrezi la punctele tale slabe: „Trebuie să fiu mai consecvent cu disciplina”. Încearcă să ai așteptări realiste pentru tine, partenerul tău și copiii tăi. Nu trebuie să ai toate răspunsurile: fii iertător cu tine însuți.

Încercă să faci din parenting un loc de muncă gestionabil. Concentrează-te pe zonele care necesită cea mai mare atenție mai degrabă, decât să încerci să abordezi totul dintr-o dată. Recunoaște atunci când ești epuizat. Ia-ți timp și de la educația parentală pentru a face lucruri care te vor face mai relaxat și fericit.

Concentrarea asupra nevoilor tale nu te face egoist. Acest lucru înseamnă pur și simplu că îți pasă de propria ta bunăstare, care este o altă valoare importantă de modelat pentru copiii tăi.