Business
Vizita Președintelui CCIR în Coreea de Sud – un nou pas strategic în atragerea de investiții în industria de apărare și infrastructura din România
Vizita strategică în Republica Coreea a Președintelui Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a continuat astăzi cu două întâlniri importante cu lideri ai unor companii de top din industriile de apărare și inginerie/construcții.
Întâlnirea cu Hyundai Rotem: Investiție strategică în industria de apărare românească
În prima parte a zilei, Mihai Daraban a fost primit de Lee Yong Bae, Președinte și CEO al grupului Hyundai Rotem, companie de renume internațional implicată în producția de echipamente și soluții tehnologice avansate pentru industria de apărare.
Discuțiile au vizat consolidarea încrederii partenerului coreean în mediul de afaceri românesc, în vederea facilitării unei investiții majore ce are legătură cu unul dintre proiectele prioritare din domeniul apărării, aflat în atenția autorităților române. În acest context, Mihai Daraban a evidențiat rolul esențial al CCIR în medierea dialogului bilateral și în identificarea unor companii românești compatibile pentru a deveni potențiali subcontractori ai proiectelor Hyundai Rotem în România.
Totodată, au fost prezentate exemple concrete de capacități industriale din mai multe județe ale țării, apreciate de partenerii coreeni, care și-au exprimat interesul de a efectua vizite tehnice împreună cu echipe de experți pentru evaluarea condițiilor de colaborare.
La rândul său, Lee Yong Bae a salutat prezența președintelui CCIR în Republica Coreea, subliniind relevanța reprezentativității instituționale pe care Camera de Comerț și Industrie o are în raport cu comunitatea de business din România. Acesta a apreciat sprijinul acordat în dezvoltarea contactelor și a proiectelor din industria de apărare și a exprimat încrederea că viitoarele etape ale cooperării cu România vor fi realizate cu suportul constant al CCIR.

Dialog cu Dohwa Engineering: Interes pentru proiecte de infrastructură din România
În a doua parte a zilei, Președintele CCIR a avut o întrevedere cu domnul Son Young Il, Președintele companiei Dohwa Engineering, una dintre cele mai mari firme de proiectare inginerească din Coreea de Sud. Interesul grupului în România se axează pe participarea la proiectul liniei de tren de mare viteză Constanța–Curtici, cu rol major în crearea unui coridor modern de transport rapid, finanțat din fonduri europene.
De asemenea, compania este interesată de proiectul de infrastructură privind construcția unui pod de legătură între România și Bulgaria, aflat în pregătirea procedurilor de licitație. Reprezentanții Dohwa au informat că au depus documentațiile necesare pentru participarea la licitațiile în curs, fiind încrezători în competitivitatea ofertelor transmise.
În perspectiva acestor proiecte, compania sud-coreeană își propune deschiderea unui birou de reprezentare în România. Președintele Mihai Daraban a salutat această inițiativă, apreciind deschiderea companiei față de piața românească și a încurajat extinderea colaborării prin subcontractare cu firme românești specializate. CCIR și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini atât demersurile administrative privind înființarea biroului, cât și identificarea de parteneri locali relevanți.
Totodată, Președintele CCIR a menționat organizarea unui eveniment strategic în data de 19 iunie, la București, în parteneriat cu Ambasada Republicii Coreea și Patronatul din Industria de Apărare – Patromil. Forumul va reuni reprezentanți ai industriei de apărare din ambele țări și va oferi cadrul ideal pentru continuarea discuțiilor inițiate cu ocazia vizitei în Republica Coreea.


Coreea de Sud, un partener economic important pentru România
Republica Coreea, a 13-a economie globală și unul dintre liderii mondiali în domeniul IT și al energiei nucleare, este un partener economic important pentru România. Relațiile bilaterale includ schimburi comerciale în creștere, cu un volum total de peste 1 miliard de euro în 2022. În România sunt înregistrate 284 de companii cu capital coreean, iar investițiile sud-coreene vizează inclusiv infrastructura energetică și securitatea.
Dialogul politic și economic este susținut de acorduri de cooperare între camerele de comerț și vizite bilaterale de nivel înalt, cel mai recent exemplu fiind vizita premierului român în Republica Coreea în decembrie 2022.
Vizita președintelui CCIR în Coreea de Sud se desfășoară la invitația Korea Foundation, instituție dedicată promovării relațiilor internaționale și aflată sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, și reflectă angajamentul Camerei de Comerț de a promova România ca destinație atractivă pentru investiții strategice, contribuind activ la dezvoltarea parteneriatelor economice bilaterale durabile.
Business
Bruxellesul s-a înțeles cu companiile aeriene asupra despăgubirilor pe care le vor plăti pasagerilor europeni în caz de întârzieri și anulări de zboruri
După luni de dispute pe tema reformei drepturilor pasagerilor aerieni din UE, negociatorii par hotărâți să lase cea mai controversată chestiune – compensațiile pentru întârzieri și anulări – în mare parte neschimbată, au declarat pentru Politico cinci persoane implicate în negocieri.
Președinția cipriotă a Consiliului a confirmat că ambasadorii țărilor membre se vor întâlni vineri, la ora 18:00, pentru a discuta cea mai recentă propunere de pachet care acoperă toate aspectele nerezolvate ale reformei. Compromisul vine în urma negocierilor maraton cu Parlamentul European, după ce discuțiile de marți s-au încheiat fără un acord .
Propunerea de compromis menține pragul actual de întârziere de 3 ore. Despăgubirea ar rămâne la 250 EUR pentru zborurile de până la 1.500 de kilometri și la 400 EUR pentru cele între 1.500 și 3.500 de kilometri. De asemenea, clarifică regulile pentru zborurile de peste 3.500 de kilometri, precizând că pasagerii vor primi 300 de euro pentru întârzieri între 3 și 4 ore, acestea putând ajunge la 600 de euro pentru întârzieri care depășesc patru ore sau pentru anulări.
Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au convenit asupra unei noi obligații care impune companiilor aeriene să trimită pasagerilor un link către un formular de cerere de despăgubire în termen de 48 de ore de la ora programată de sosire a unui zbor întârziat sau anulat. Aceasta își propune să faciliteze depunerea cererilor.
Companiile aeriene ar fi, de asemenea, obligate să furnizeze motivele perturbării, inclusiv să specifice orice circumstanță extraordinară invocată atunci când se solicită scutirea de la plățile compensatorii. Linkul ar trebui trimis printr-un „mediu durabil”, cum ar fi e-mailul, mai degrabă decât prin notificări din aplicații pe care pasagerii ar putea avea dificultăți în a le urmări.
În cât timp primim banii
Odată ce un pasager depune o cerere de compensare, compania aeriană ar avea la dispoziție 30 de zile pentru a plăti sau a justifica refuzul. Termenul limită ar putea fi prelungit pentru cererile depuse pe hârtie.
Acest proces ar înlocui ideea anterioară de a oferi pasagerilor formulare precompletate, discutate anterior de negociatori.
Negociatorii au ajuns, de asemenea, la un acord la începutul acestei săptămâni cu privire la o altă problemă controversată. Companiile aeriene vor trebui să afișeze prețurile biletelor care includ bagajele de mână, nu doar bagajele mai mici de sub scaun. Pasagerii vor putea în continuare să renunțe la bagajul de tip trolley în schimbul unei reduceri.
Dacă ambasadorii aprobă proiectul, acordul final trebuie adoptat de comitetul de conciliere — care include atât deputați europeni, cât și reprezentanți ai statelor membre — până la 15 iunie.
Business
Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, începe demersurile pentru transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București
Primarul general al Capitalei a fost mandatat de Consiliul General să deruleze acțiunile pentru transferul pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei la ELCEN către Municipiul București, adică la Primăria Capitalei. Transferul se va face contra cost, suma urmând să fie stabilită în baza unei evaluări.
„Primarul General poate împuternici orice persoană, echipă sau orice altă structură operativă pe care o consideră necesară și abilitată în vederea realizării acțiunilor necesare ducerii la îndeplinirea mandatului acordat”, scrie în hotărârea adoptată joi de Consiliul General.
Potrivit anexelor hotărârii adoptate, primarul Ciprian Ciucu este mandatat să facă următoarele demersuri:
- semnarea scrisorilor de intenție;
- stabilirea, derularea și implementarea tuturor acțiunilor, a măsurilor și a operațiunilor necesare procesului de transfer;
- realizarea analizei situației tehnico-economice a societății ELCEN SA și evaluarea tuturor aspectelor ce au contribuit la conturarea rezultatelor analizei;
- semnarea acordurilor de confidențialitate;
- semnarea oricărui document, memorandum sau protocol cu Ministerul Energiei;
- desfășurarea negocierilor cu Ministerul Energiei;
- obținerea avizelor necesare și contractarea serviciilor de consultanță de specialitate, daca va fi cazul, precum și alte măsuri necesare;
În final, însă, contractul de vânzare-cumpărare prin care se va realiza transferul va fi supus aprobării prealabile a Consiliului General al Municipiului București prin hotărâre distinctă.
Guvernul a aprobat săptămâna trecută un memorandum care vizează începerea procedurilor pentru a transfera prin tranzacție, la Primăria Capitalei, pachetul de acțiuni deținut la ELCEN de Ministerul Energiei.
Memorandumul, inițiat de ministrul interimar al Energiei, Ilie Bolojan, vizează un acord de principiu cu privire la preluarea de către Primăria București a pachetului de acțiuni deținut de stat prin Ministerul Energiei la Societatea Electrocentrale București (ELCEN), pentru înființarea și organizarea serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.
„Valoarea tranzacției va fi determinată de evaluarea de piață pe care o va face Ministerul Energiei în perioada următoare”, a anunțat Executivul.
Business
INS arată că vânzările din magazine au scăzut cu peste 5% în 2026 față de 2025. Cum s-a schimbat comportamentul cumpărătorului român și ce urmează
Potrivit celui mai recent comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut în aprilie 2026 cu 5,4% față de aprilie 2025. Pe toată perioada ianuarie–aprilie 2026, scăderea față de aceeași perioadă a anului trecut ajunge la 5,8%.
Pe scurt: din zece lei cheltuiți în magazine cu un an în urmă, acum se cheltuiesc aproximativ nouă lei și jumătate — în termeni reali, adică ținând cont de inflație.
Ce cumpărăm mai puțin?
Cel mai afectat segment este cel al produselor nealimentare — haine, electronice, mobilă, articole de uz casnic. Vânzările din această categorie au scăzut cu 6,3% față de aprilie 2025, iar în primele patru luni ale anului scăderea cumulată ajunge la 8,7%. Cu alte cuvinte, românii amână sau renunță la achizițiile mai mari, cele care nu sunt strict necesare.
Alimentele, băuturile și tutunul au înregistrat și ele scăderi: minus 6,7% față de aceeași lună a anului trecut. Chiar și la carburanți, românii au dat mai puțin cu 0,7% comparativ cu aprilie 2025.
Ce s-a ieftinit în coșul românilor
Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la produsele nealimentare – haine, electrocasnice, mobilă, electronice – unde volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 9% față de primele patru luni ale lui 2025. Alimentele și băuturile au scăzut cu 3,8%, iar carburanții cu 2%.
Cu alte cuvinte, românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț.
Cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături
Dincolo de cifre, un studiu publicat recent de compania Shopfully – care analizează comportamentul consumatorilor europeni – oferă o imagine mai clară despre ce se petrece la nivelul fiecărui gospodar.
Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026. Și s-au adaptat în consecință:
- 60% își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri – aproape dublu față de alte țări din regiune.
- 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție.
- 48% au renunțat la achiziții pe care le consideră neesențiale.
Poate cel mai relevant detaliu din studiu: 39% dintre români spun că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare – față de o medie europeană de 25%. Dacă îi includem și pe cei care spun că sunt influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără.
Prudența a devenit noul normal.
Un trend care s-a accentuat în ultimele luni
Datele INS arată că tendința de scădere nu este nouă, dar s-a agravat simțitor. Dacă în vara lui 2025 mai existau luni cu creșteri modeste (+2,8% în aprilie și mai 2025 față de perioadele similare ale lui 2024), din august 2025 încoace fiecare lună a adus scăderi față de anul anterior. Iar scăderile s-au adâncit progresiv: de la -2,1% în august și septembrie 2025, la -3,8% în martie 2026 și -6,3% în aprilie 2026.
Față de luna precedentă (martie 2026), vânzările din aprilie au scăzut cu 1,4% — o scădere lunară mai mică, dar care vine pe fondul unui nivel deja diminuat.
Volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul în primele 4 luni din 2026 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,8%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-2,0%), notează Statistica în comunicatul de joi.
Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.
De ce se întâmplă asta?
INS nu oferă explicații cauzale — cifra de afaceri e un indicator statistic, nu o analiză. Dar contextul economic mai larg sugerează câțiva factori: puterea de cumpărare erodată de inflația ridicată din ultimii ani, creșterea costurilor la utilități și chirii, precum și o atitudine mai prudentă a consumatorilor în fața incertitudinilor economice și fiscale. Creșterile de taxe și modificările din sistemul fiscal au contribuit, cel mai probabil, la temperarea cheltuielilor.
Ce urmează?
Dacă tendința se menține, ne putem aștepta ca și lunile următoare să arate cifre negative față de 2025.
Sezonul de vară ar putea aduce o ușoară revenire în unele categorii — turism intern, îmbrăcăminte de sezon — dar, în absența unor îmbunătățiri reale ale salariului real și a încrederii consumatorilor, o redresare semnificativă pare improbabilă pe termen scurt.
-
Business10 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business3 săptămâni înainteViitorul Romcab depinde de deciziile instanței, în ciuda acordului cu creditorii
-
Business11 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Businesso săptămână înainteCine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart

You must be logged in to post a comment Login