Connect with us

Publicat cu

pe

Industria videochat-ului din România a cunoscut un trend ascendent în ultimii ani. Cu peste 100.000 de modele și câștiguri fabuloase de sute de milioane de euro, țara noastră a devenit lider mondial la videochat.

Cât și cum câștigă modelele de videochat din România? 

Sumele de bani pe care le primesc persoanele ce optează pentru această “meserie” pot începe de la 1500 dolari și pot ajunge până 25000 dolari pe luna. Aceste câștiguri sunt influențate de o serie de factori precum numărul de ore lucrate, numărul de urmăritori, cunoașterea unor limbi străine care să faciliteze conversațiile cu cliențîi ce se află în Europa de Vest sau America de Nord.

“Au fost multe luni în care am câștigat peste 16000 de dolari. Eram căutată periodic de clienți din mai multe țări și petreceam multe nopți online. Dar asta nu e cea mai mare suma pe care o poți castiga. Sunt modele profesioniste care primesc 25000 de dolari pe luna. Videochatul poate deveni o carieră bănoasă și stabilă, dacă ajungi să îi cunoști secretele.” declară un actual model de videochat care a acceptat să ofere un interviu sub numele de “Roxenne”, păstrându-și astfel anonimatul.

Tainele acestei industrii sunt multe. Roxenne pune accent pe faptul că un model care urmărește să câștige sume mari trebuie să știe cum “să se joace cu mintea clientului”. Ea a avut nevoie de o perioada mai lungă pentru a învață cum să facă acest lucru, însă spune că a cunoscut fete care s-au descurcat foarte bine de la început. “Trebuie să cunoști un pic de psihologie, să știi cum să le alimentezi ideile și cum să îi faci, de ce nu, să se îndrăgostească de ține.” declara această. Tot ea aduce în discuție și faptul că modelele care vor să aibă câștiguri immense trebuie să folosească mijloace tehnologice de calitate superioară, să cunoască foarte bine gramatica limbii engleze și să aibă o cultură generală destul de vastă. Făcand apel la istoria ei personala, aceasta mentioneaza dătilein care a purtat conversatii cu clientii despre filosofie si politică.Impresia pe care si-a format-o profesand de a lungul timpul este aceea ca oamenii aleg sa petreaca mai multe minute in compania modelelor de videochat in momentul in care acestea sunt capabile sa abordeze subiecte diverse de discutie.  Tot ea spune că studiourile mari din țară angajează persoane specializate în limbi străine și persoane care să predea modelelor de videochat noțiuni de cultură generală.

“Videochat-ul e mai mult decât își imaginează lumea. Nu toți se mulțumesc să aibă în față o persoană care arată fabulos. Am avut clienți care doreau doar să discute despre problemele lor, sau despre o sumedenie de subiecte care nu erau de natură sexuală. Am ajuns să vorbesc despre Kant și Freud și despre președinții diferitelor țări. Am constatat că erau atrași de mine datorită faptului ca știam un lucru sau două despre, să zicem, asasinarea lui Kennedy. După ce discutam o dată cu ei aceștia doreau să continuăm și în noaptea următoare. Am fost plătită foarte bine datorită lor. Toate conversațiile au fost în engleză și au durat ore în șir fără întreruperi.” precizează Roxenne.

Viteza bună a internetului și costul mic al acestuia, printre motivele pentru care fenomenul a luat amploare.

România a ocupat locul cinci în lume în clasamentul țărilor cu cel mai rapid internet, potrivit Firmei britanice de analize de date Cable. Rețeaua bazată pe fibră optică a țării noastre a asigurat o viteză de transfer și o lățime de bandă mai mare decât au asigurat rețelele de cabluri din cupru pe care s-au bazat alte țări. Astfel, cu o viteză medie de 38,6 megabiți pe secundă și cu orașe precum Timișoara și București care au fost fruntașe în clasamentul orașelor cu cea mai mare viteză la internet, țara noastră a facilitat dezvoltarea industriei de videochat. Însă, această afacere a mai fost propulsată de către un factor și anume: costul mic al serviciilor de cablu. Încă din anii trecuți, România se afla în topul țărilor cu cel mai mic cost la internet. Actualmente, țara noastră este  pe locul cinci în lume în clasamentul țărilor cu cel mai mic cost, conform Cable.

“Internetul trebuie să meargă bine, să nu existe riscul unei conexiuni întrerupte cu clientul. Pe parcursul unei ședințe eu trebuie să fiu în continuă mișcare, îndeplinind dorințele exprimate de el. Un video sacadat l-ar putea determina să nu mai apeleze la serviciile mele în viitor. Cred că dacă viteză nu ar fi satisfăcătoare, clienții s-ar îndrepta către femei și bărbați din alte țări, la urmă urmei, nu suntem singurele care ne ocupăm cu asta.” a declarat Roxenne. Spusele ei sunt confirmate și de către marile studio-uri de videochat din țară, precum Studio20 care declara că se așteaptă că modelele să dețină internet de calitate. “Dacă internetul merge prost, atunci șansele de a obține câștiguri mari din videochat sunt zero. Deci, ai nevoie de internet de calitate, pe care noi îl putem testa pentru a ne asigura că funcționează corespunzător.” menționează site-ul unuia dintre cele mai mari studiouri de videochat din România

Roxenne spune și că un cost mic de folosire al internetului este un mare plus pentru afacerea să.

“Nu ar fi profitabil dacă ar trebui să plătim bani grei lunar. Când îți pui în minte să lucrezi în domeniu, deja te inhami la niște costuri. Trebuie să ai un decor special amenajat, să ai aparatură bună, obiecte și mai trebuie să investești în lumini. Da, lumini. Pentru a da bine pe camera trebuie să ai un sistem foarte bine pus la punct. Dacă ar trebui să plătești și foarte mult la cablu, nu spun că am ieși pe minus, dar spun că afacerea nu ar renta. Da, atunci când faci videochat, faci pentru că ești ahtiat după bani, pentru că îți dorești să acumulezi cât mai mulți și să consumi cât mai puțini pe modul în care îi obții.”

Dorința de venituri suplimentare și promisiunea unui program flexibil a atras persoane din diverse medii, cu diferite studii. Astfel, printre oamenii care intră în industria videochat-ului se numără și studenți.

Proaspăt veniți din mediile sărace, cu aspirații și dorințe foarte mari de la facultățile la care au fost admiși, unii dintre ei devin dezamăgiți în momentul în care constată că pentru a-și îndeplini anumite vise, trebuie să muncească și să aștepte un număr respectabil de ani. Astfel, devin atrași de oportunitatea de a castiga sume mari de bani care ulterior ar contribui atât la plata cheltuielilor legate de studii și chirie, cât și la satisfacerea unor dorințe, precum îmbrăcăminte și accesorii de la branduri consacrate, vacanțe în țări străine. Atrași devin și studenții aflați în an terminal care constată că din diverse motive nu sunt suficient de pregătiți pentru a profesa în domeniul pe care l-au studiat, Refuzați de angajatori și temându-se de ideea de a se întoarce în mediile din care au venit, aceștia se îndreaptă către videochat. Acest fapt este subliniat și de către proprietarul unui apartament care în perioada 2010-2018 și-a închiriat locuința mai multor studenți ce au decis să activeze în acest domeniu.

“După 2009 am considerat că era ceva mai convenabil să-mi închiriez apartamentul la studenți. Am avut, că să zic așa, o groază de studenți în casă. De mulți dintre ei m-am apropiat și cu mulți am discutat despre anumite chestiuni. Mulți au venit din zone sărace de la țară cu aspirații și pretenții foarte mari. Ei voiau ca în timpul facultății și după să își găsească un loc de muncă bine plătit, doreau să își cumpere o casă fără a face împrumut la banca. Ideea era să nu se mai întoarcă acasă. De prin anul lll cam intrau în panică marea majoritate pentru că realizau că nu merg lucrurile așa cum își închipuiau ei. Și din anul lll căutau să își facă și ei o situație. Încercau să să aibă un job. Problema a fost că nu își găseau, sau își găseau locuri de muncă ce erau mult sub pretențiile pe care le aveau. Când s-au lovit de problemele astea, mulți au apelat la studiourile de videochat pentru că ofereau foarte mulți bani, ofereau o acoperire, erau discrete. Clienții lor erau din alte țări, nu există riscul să afle familia sau alte persoane apropiate.” a declarat acesta într-un interviu, dorind să își păstreze anonimatul. Întrebat despre cât de mult i s-a spus că această profesia i-a ajutat pe studenți să își îndeplinească obiectivele, acesta a răspuns: “Foarte mult. Știu sigur că șase dintre ei și-au și luat apartamente din banii făcuți acolo. Primeau sume mari.”

Dar obținerea independenței financiare nu este singurul motiv pentru care studenții au apelat la videochat. Promisiunea unui program flexibil, care să le permită continuarea studiilor și chiar continuarea unor activități extracuriculare i-a făcut pe foarte mulți dintre aceștia să îmbrățișeze o “carieră” în această industrie.

Prețul pe care îl plătesc modelele de videochat- de la orele nedormite la diminuarea încrederii în sine 

Tot mai mulți medici și psihologi avertizează că persoanele care “lucrează” în industria videochat-ului ajung să fie afectate pe termen lung.  Numărul mare de ore nedormite pe care acestea îl acumulează duc la scăderea capacității de concentrare și de luare a deciziilor.

Însă psihologii atrag atenția și asupra scăderii încrederii în sine, fenomen des întâlnit la fostele modele de videochat. Faptul că acestea întâlnesc pe parcursul activității lor persoane care le jignesc și le tratează că pe niște obiecte sexuale împiedică o deschidere emoțională. Acest lucru poate duce, în timp, la apariția unor episoade depresive.

În ciuda acestor semnale de alarme, tinerii din România continuă să opteze pentru o “carieră” în această industrie.

Lifestyle

INS: Sporul natural al populaţiei României s-a menţinut negativ, în august

Publicat cu

pe

Sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat în luna august a acestui an, ajungând la minus 6.365 de persoane, comparativ cu minus 3.274 de persoane în aceeaşi perioadă din 2019, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit INS, în august 2020, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 179 comparativ cu aceeaşi lună din 2019, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 3.270 mai mare faţă de august 2019.

De asemenea, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 13 mai mic în luna august 2020, decât cel înregistrat în luna similară din anul anterior.

Pe parcursul lunii august 2020, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 11.766 de persoane (6287 de bărbaţi şi 5.479 de femei), iar în mediul rural decesul a 11.403 de persoane (6.174 de bărbaţi şi 5.229 de femei). Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 1.967 (1.186 de bărbaţi şi 781 de femei) în mediul urban, respectiv cu 1.303 (834 de bărbaţi şi 469 de femei) în mediul rural.

În acelaşi timp, numărul căsătoriilor a fost, în intervalul de analiză, cu 8.115 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna august 2020 s-au pronunţat cu 374 divorţuri mai multe decât în luna august 2019.

„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în cazul deceselor, în special în lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2020, când s-au înregistrat creşteri faţă de lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2019, al căsătoriilor care, începând cu luna martie, au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de evenimente faţă de luna corespunzătoare din 2019. Numărul naşterilor a scăzut în fiecare lună faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, excepţie făcând luna august când s-a înregistrat un număr mai mare de născuţi-vii faţă de anul precedent”, precizează INS.

Conform statisticii oficiale, raportat la intervalul august 2020 – iulie 2020, numărul copiilor născuţi a fost mai mic cu 611, până la 16.804. Totodată, numărul deceselor înregistrate a fost de 23.169, cu 752 decese mai multe decât în luna iulie 2020. Numărul deceselor la copiii cu vârstă sub un an a fost de 88, în scădere cu 13.

În luna august 2020, aproape două treimi din totalul numărului de decese s-au înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9.498 decese, reprezentând 41% din total, s-au înregistrat la grupele de vârstă 80 ani şi peste, 5657 decese, reprezentând 24,4%, la persoanele de 70-79 ani) şi 4.549 decese (19,6%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5 – 19 ani (86 decese), 0 – 4 ani (107 decese) şi 20 – 29 ani (129 decese).

În acest context, sporul natural s-a menţinut negativ în luna august 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 6.365 de persoane.

Cât priveşte nupţialitatea şi divorţialitatea, în luna august 2020, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 14.929 de căsătorii, cu 3.761 mai multe decât în luna iulie 2020. În aceeaşi perioadă, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1.953, cu 90 mai multe.

Citește mai departe

Lifestyle

GCS: Încă 56 de persoane cu COVID-19 au murit; numărul total al deceselor – 5.467

Publicat cu

pe

Alte 56 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 5.467, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit sursei citate, este vorba despre 37 de bărbaţi şi 19 femei, persoane internate în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Vaslui şi Bucureşti.

Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 decese la categoria 50-59 de ani, 18 la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 la categoria de vârstă 70-79 ani şi şapte decese la categoria de peste 80 de ani.

Conform GCS, toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

Citește mai departe

Lifestyle

Coronavirus/GCS: Bucureşti, Alba şi Vâlcea – coeficient al infectărilor peste 2/1.000

Publicat cu

pe

Bucureşti, Alba, Vâlcea, Iaşi, Bacău, Neamţ, Teleorman, Sălaj, Sibiu, Caraş-Severin, Cluj, Braşov, Timiş, Vaslui şi Ilfov sunt zonele care au înregistrat un coeficient al infectărilor cu noul coronavirus peste pragul de 1,5 la mia de locuitori, informează luni Grupul de Comunicare Strategică.

Conform GCS, coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, se situează peste pragul de 1,5 în:

*Bucureşti – 2,66

*Alba – 2,35

*Vâlcea -2,32

*Iaşi – 1,96

*Bacău – 1,99

*Neamţ – 1,91

*Teleorman – 1,74

*Sălaj – 1,80

*Sibiu – 1,73

*Caraş-Severin – 1,64

*Cluj – 1,66

*Braşov – 1,55

*Timiş – 1,56

*Vaslui – 1,57

*Ilfov – 1,50

Un număr de 2.069 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma efectuării a 10.051 teste la nivel naţional, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

 

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare