Connect with us

Publicat cu

pe

Acest articol reprezintă o alertă pentru toți cei lipsiți de somn: vă întrerupem căscatul cu un anunț important!

Dacă încercați să dormiți aproximativ șase ore sau mai puțin pe noapte în timpul săptămânii de lucru, vă pregătiți creierul pentru eșecul viitor, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Communications, citat de CNN.

Un somn mai scurt de șase ore pe noapte la vârsta mijlocie poate crește riscul de demență, a constatat un studiu pe termen lung.

După ce a urmărit aproape 8.000 de persoane timp de 25 de ani, studiul a constatat un risc mai mare de demență cu o „durată a somnului de șase ore sau mai puțin la vârsta de 50 și 60 de ani” comparativ cu cei care dormeau șapte ore pe noapte.

În plus, durata de somn scurtă persistentă între vârstele de 50, 60 și 70 de ani a fost asociată, de asemenea, cu un „risc cu 30% crescut de demență”, independent de „factorii sociodemografici, comportamentali, cardiometabolici și de sănătate mintală”, inclusiv depresia, potrivit studiului.

„Somnul este important pentru funcționarea normală a creierului și se crede, de asemenea, că este important pentru eliminarea proteinelor toxice care se acumulează în demențe din creier”, a spus Tara Spiers-Jones, care este director adjunct al Centrului pentru Descoperirea Științelor Creierului de la Universitatea din Edinburgh în Scoția, într-un comunicat. Spiers-Jones nu a fost implicat în studiu.

„Care este mesajul pentru noi toți? Dovezi ale tulburărilor de somn pot apărea cu mult timp înainte de apariția altor dovezi clinice de demență”, a spus Tom Dening, care conduce Centrul pentru demență la Institutul de Sănătate Mentală de la Universitatea din Nottingham din Marea Britanie, într-un comunicat.

„Cu toate acestea, acest studiu nu poate stabili cauza și efectul”, a spus Denning, care nu a fost implicat în studiu. „Poate că este pur și simplu un semn foarte timpuriu al demenței care urmează să apară, dar este, de asemenea, destul de probabil că somnul sărac nu este bun pentru creier și îl lasă vulnerabil la condiții neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.”

Găina sau oul?

Este bine cunoscut faptul că persoanele cu Alzheimer suferă de probleme de somn. De fapt, insomnia, rătăcirea pe timp de noapte și somnolența în timpul zilei sunt frecvente pentru persoanele cu Alzheimer, precum și alte tulburări cognitive, cum ar fi demența corpului Lewy și demența lobului frontal.

Dar somnul slab duce la demență – atunci care este primul? Această întrebare referitoare la „găină și ou” a fost explorată în studii anterioare, cercetările arătând ambele sensuri, potrivit neurologului Jeffrey Iliff, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină a Universității din Washington.

„În studiile experimentale, pare să existe dovezi atât pentru găină cât și pentru ouă”, a declarat Iliff pentru CNN într-un interviu anterior. „O poți conduce în ambele direcții.”

De ce acest sfat din partea medicilor este vital pentru o viață sănătoasă: multe studii au confirmat deja efectele profund negative ale privării de somn

Un studiu din 2017 a descoperit că persoanele care primesc mai puțin REM sau somn în stadiul de vis pot avea un risc mai mare de a dezvolta demență. REM este a cincea etapă a somnului, când ochii se mișcă, corpul se încălzește, respirația și pulsul se accelerează și mintea visează.

Adulții sănătoși de vârstă mijlocie care au dormit prost doar o noapte au produs o abundență de compuși beta amiloide – una dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer, a dezvăluit un alt studiu publicat în 2017. Beta amiloidul este un compus proteic lipicios care perturbă comunicarea dintre celulele creierului, distrugând celulele în timp ce se acumulează în creier.

O săptămână de somn perturbat a crescut cantitatea de tau, o altă proteină responsabilă de încurcăturile asociate cu Alzheimer, demența lobului frontal și boli ale corpului Lewy, a constatat studiul.

Un alt studiu din 2017 a comparat markerii de demență în lichidul coloanei vertebrale cu problemele de somn auto-raportate și a constatat că subiecții care au probleme cu somnul au fost mai predispuși să prezinte dovezi de patologie tau, leziuni ale celulelor creierului și inflamații, chiar și atunci când alți factori precum depresia, masa corporală, bolile cardiovasculare și medicamentele pentru somn au fost luate în considerare.

Pierderea somnului o noapte poate crește factorul de risc pentru Alzheimer, spune studiul

„Descoperirile noastre se aliniază cu ideea că un somn mai prost poate contribui la acumularea de proteine legate de Alzheimer în creier”, a declarat pentru CNN Barbara Bendlin de la Centrul de Cercetare a Bolii Alzheimer din Wisconsin, într-un interviu anterior despre studiul din 2017.

Faptul ca putem gasi aceste efecte la persoanele care sunt cognitiv sanatoase si apropiate de varsta mijlocie sugereaza ca aceste relatii apar devreme, poate oferi o fereastra de oportunitate pentru interventie, a spus Bendlin.

„Informații noi” despre legătura cu privarea de somn

Deoarece noul studiu a urmărit o populație numeroasă pe o perioadă extinsă de timp, adaugă „informații noi la imaginea emergentă” privind legătura dintre lipsa de somn și demență, a declarat Elizabeth Coulthard, profesor asociat în neurologie al demenței la Universitatea din Bristol în Marea Britanie, într-un comunicat.

„Acest lucru înseamnă că cel puțin o parte dintre persoanele care au dezvoltat demență probabil nu o aveau deja la începutul studiului atunci când a fost evaluat pentru prima dată somnul”, a spus Coulthard, care nu a fost implicat în studiu.

„Întărește dovezile că un somn slab la vârsta mijlocie ar putea provoca sau agrava demența în viața ulterioară”, a spus ea.

În acest moment, știința nu are o „modalitate sigură de a preveni demența”, dar oamenii își pot schimba anumite comportamente pentru a-și reduce riscul, a declarat Sara Imarisio, care conduce inițiativele strategice la Alzheimer’s Research UK, într-un comunicat. Imarisio nu a fost implicat în studiu.

„Cele mai bune dovezi sugerează că a nu fuma, a bea doar cu măsură, a rămâne activ mental și fizic, a mânca o dietă echilibrată și a menține nivelul colesterolului și a tensiunii arteriale sub control poate contribui la menținerea creierului nostru sănătos pe măsură ce îmbătrânim”.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

SIMAVI a sărbătorit Ziua Internațională a Francofoniei la Bruxelles

Publicat cu

pe

SIMAVI a marcat Ziua Francofoniei la Bruxelles printr-un concert extraordinar, alături de Ambasada României în Regatul Belgiei și Institutul Cultural Român.

Partenerii constanți în realizarea acestor acțiuni sunt Reprezentanța Organizației Internaționale  a Francofoniei pe lângă UE și Grupul Ambasadorilor Francofoni de la Bruxelles, dar anul acesta li s-a alăturat și compania românească de IT Software Imagination & Vision (SIMAVI).

AdvertisementAlexandru Coșbuc-Ionescu, Vicepreședinte SIMAVI: “Suntem onorați să putem promova atât software românesc, cât și artiști români la Comisia Europeană.”

Această declarație vine în contextul în care SIMAVI este compania IT românească care furnizează servicii software principalelor organizații ale CE.

„Colaborarea noastră cu reprezentanții Europei de la Bruxelles din ultimii 15 ani, ca furnizor de proiecte de eLearning pentru specialiștii Directoratelor Generale, este completată astăzi de o nouă dimensiune – aceea de susținători ai valorilor culturale francofone”, a adăugat Vlad Zaharia, Territory Manager EMEA Region la SIMAVI.

Cu această ocazie, gazdele și invitații au marcat 31 de ani de la aderarea României la OIF și au reamintit importanța valorilor francofoniei, țara noastră fiind desemnată în 2007 de către Secretarul General al Francofoniei, “stat-far al francofoniei” în regiunea Europei Centrale și de Est.

În seara zilei de 13 martie 2024 a avut loc excepționalul concert „L’amour en heritage”,  susținut de soprana Irina Baianț, actorul și tenorul Adrian Nour și de Andrei Tudor, în calitate de compozitor, dirijor și pianist, artiști foarte cunoscuți atât în lumea muzicală a României, cât și peste hotare.

La Muzeul de Artă și Istorie din capitala Belgiei, în fața unei săli pline, cei trei artiști celebri au cântat arii muzicale franco-române, abordând stiluri variate, de la melodii franceze celebre la reinterpretări din folclorul românesc.

Repertoriul bogat, interpretat cu măiestrie și sensibilitate de cei trei artiști, a încântat o audiență vastă, formată din  reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului de afaceri din Belgia, precum și ai comunității românești, programul concertului „L’amour en heritage” fiind special conceput pentru a atrage un public larg.

Citește mai departe

Lifestyle

Ministerul Culturii, condus de Raluca Turcan, a luat decizia ca, de 1 decembrie, intrarea în muzee să fie gratuită

Publicat cu

pe

Ministerul Culturii, condus de Raluca Turcan, a luat decizia ca, de 1 decembrie, intrarea în muzee să fie gratuită. 

De “1 Decembrie Cultural”, accesul în reţeaua muzeelor din subordinea Ministerului Culturii este gratuit pentru toţi vizitatorii.

Iată care sunt teatrele, muzeele, bibliotecile, filarmonicile, teatrele de operă şi operetă care invită publicul să sărbătorească împreună 1 Decembrie Cultural în BUCUREȘTI: 

  • Artexim;
  • Biblioteca Naţională a României;
  • Centrul Naţional al Dansului;
  • Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română”;
  • Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”;
  • Filarmonica „George Enescu”;
  • Institutul Naţional al Patrimoniului;
  • Institutul Naţional pentru Cercetare şi Formare;
  • Muzeul Naţional „George Enescu”;
  • Muzeul Naţional al Hărţilor şi Cărţii Vechi;
  • Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”;
  • Muzeul Naţional al Ţăranului Român;
  • Muzeul Naţional Brătianu;
  • Muzeul Naţional de Artă Contemporană;
  • Muzeul Naţional de Istorie a României;
  • Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”;
  • Muzeul Ororilor Comunismului în România;
  • Opera Naţională Bucureşti;
  • Teatrul Muzical Ambasadorii;
  • Teatrul Naţional Bucureşti „I.L. Caragiale”;
  • Teatrul Naţional de Operă şi Musical „Ion Dacian”.

1 Decembrie Cultural în ȚARĂ va fi organizat la:

  • Centrul Cultural Topliţa;
  • Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi;
  • Muzeul Naţional Bran;
  • Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;
  • Muzeul Naţional Brukenthal din Sibiu;
  • Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca;
  • Muzeul Naţional Peleş din Sinaia;
  • Opera Naţională Română din Cluj-Napoca;
  • Opera Naţională Română din Timişoara;
  • Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara;
  • Teatrul Naţional „Vasile Alecsandri” din Iaşi;
  • Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa;
  • Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova.

Românii din diaspora au ocazia să sărbătorească Ziua Națională prin instituțiile ce vor organiza evenimente în mai multe orașe la nivel internațional, după cum urmează:

  • Centrul Național de Artă Tinerimea Română – Madrid și Barcelona, Spania;
  • Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” – Washington, New York, Chicago și Seattle – Statele Unite ale Americii;
  • Filarmonica „George Enescu” – Roma, Italia;
  • Muzeul Național „George Enescu” – Haga, Țările de Jos (eveniment organizat în parteneriat);
  • Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – Rabat, Maroc;
  • Teatrul Muzical Ambasadorii – Bratislava, Slovacia; Chișinău și Ialoveni, Republica Moldova.
Citește mai departe

Lifestyle

Sibiul, din nou în centrul activității culturale

Publicat cu

pe

Tot mai multe evenimente culturale, la care participă mii de oameni, au loc la Sibiu. În weekend, la Sibiu a avut loc Concertul MANIFEST, unul dintre mai ambițioase proiecte ale Asociației Culturale Play.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, afirmă că muzica face punte între minte şi suflet, iar peste 10.000 de copii din Sibiu, alături de părinții lor, sunt beneficiarii anuali direcţi ai proiectelor si programelor de educație culturală şi artistică ale asociatiei.

“Muzica face punte între minte și suflet!

Sute de oameni au pus mâna pe chitară, au atins corzile la unison, în cadrul celui mai ambițios proiect al Asociației Culturale Play – Concertul MANIFEST.

Peste 10.000 de copii din Sibiu, alături de părinții lor, sunt beneficiarii anuali direcţi ai proiectelor si programelor de educație culturală şi artistică ale asociatiei.

Studiul muzicii, orele de repetiții, emoția prezentării unei melodii în fața publicului, bucuria unui rezultat remarcabil obținut alături de colegi și profesori sunt momente pe care mi le amintesc cu drag și care au avut o contribuție esențială în formarea mea ca adolescent.

Asocierea dintre bucuria muzicii și programele educaționale colaborative reprezintă un pilon esențial pentru dezvoltarea noastră culturală și artistică și încurajez de multă vreme astfel de inițiative.

Cu atât mai mult, din postura de ministru al Culturii, mi-am dorit să susțin proiectul „Pune mâna pe chitară”, pentru că acest instrument are puterea de a ne aduce împreună peste barierele de generație.  Cred că șansa  tinerilor de a studia și de a împărtăși pasiunea pentru muzică alături de mentori și profesioniști reputați este o experiență deosebită în această etapă a vieții.

Tinerilor muzicieni le doresc să-și păstreze și dezvolte iubirea pentru muzică, dorința de a deveni mai buni și perseverența de a-și urmări visurile și de a-și împlini potențialul!

Felicit organizatorii, Asociația Culturală Play, pentru munca neobosită și mulțumesc Muzeului Astra, gazda Festivalului Sibiu Guitar Meeting și domnului Ciprian Ștefan pentru sprijinul constant și deplin pe care îl acordă evenimentelor culturale de calitate”, a scris Raluca Turcan pe Facebook.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare