Connect with us

Internațional

Un nou val de scumpiri ar putea lovi alimentele pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz. Avertismentul ONU

Publicat cu

pe

 

Prețurile cerealelor ar putea crește cu până la 81% dacă transporturile prin Strâmtoarea Ormuz rămân blocate, avertizează Organizația Națiunilor Unite. Jorge Moreira da Silva, oficial al ONU, cere Statelor Unite și Iranului să ajungă la un acord în următoarele săptămâni, astfel încât îngrășămintele să poată fi transportate înainte de începerea sezonului de însămânțare. În caz contrar, mai multe țări riscă să rateze perioadele optime pentru plantare, ceea ce ar putea afecta recoltele și duce la scumpirea alimentelor, relatează Mediafax.

Un raport publicat în august de Camera Internațională de Comerț estimează că, dacă perturbările continuă, prețurile cerealelor ar putea urca cu până la 81%. În același scenariu, semințele oleaginoase s-ar putea scumpi cu 66%, iar produsele de origine animală, cu 30%.

Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o treime din ureea comercializată la nivel mondial și aproape jumătate din sulful transportat pe mare tranzitau Strâmtoarea Ormuz. Livrările de îngrășăminte din zona Golfului sunt în mare parte blocate de peste șase luni, potrivit Institutului Internațional de Cercetare a Politicilor Alimentare (IFPRI), cu sediul la Washington.

ONU pregătește un mecanism pentru transportul îngrășămintelor

În martie, ONU a înființat un grup de lucru care să găsească o soluție pentru reluarea transporturilor de îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz. Planul nu a fost pus încă în aplicare, însă mecanismul ar putea deveni operațional în 7–10 zile de la încheierea unui acord între SUA și Iran.

Proiectul prevede înființarea unui centru de coordonare în Oman. Navele ar urma să fie înregistrate și asistate, iar ONU ar monitoriza operațiunile de încărcare împreună cu autoritățile locale. De asemenea, navele ar fi urmărite pe tot parcursul tranzitului.

Potrivit planului, trecerea a cinci nave pe zi ar putea asigura aprovizionarea cu îngrășăminte a țărilor care au cea mai mare nevoie de acestea.

SUA și Iranul negociază, dar nu au ajuns la un acord

Washingtonul și Teheranul au transmis propuneri prin intermediul unor terți, după ce armistițiul din iunie nu a rezolvat tensiunile. Iranul vrea să își păstreze controlul asupra strâmtorii, în timp ce Statele Unite solicită includerea programului nuclear iranian în negocieri.

Departamentul de Stat al SUA a declarat că armata americană a ajutat mii de nave comerciale să tranziteze zona și că va continua să acționeze împotriva încercărilor Iranului de a restricționa libertatea de navigație.

ONU încearcă să obțină un acord separat pentru transportul îngrășămintelor, fără ca mecanismul să depindă de încheierea unui acord de pace mai amplu.

„Ceea ce le spunem este: în timp ce continuați discuțiile pentru un acord cuprinzător, lăsați-ne să lucrăm, să ne facem treaba”, a declarat Jorge Moreira da Silva.

Crizele de pe rutele maritime sporesc riscurile pentru aprovizionare

Presiunile asupra transportului maritim nu se limitează la Strâmtoarea Ormuz. Atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră și cele atribuite rebelilor houthi din Marea Roșie contribuie, la rândul lor, la perturbarea rutelor esențiale pentru comerțul internațional.

„Asistăm acum la o concentrare de factori: criza climatică și perturbarea simultană a rutelor maritime strategice din Marea Neagră, Marea Roșie și Strâmtoarea Ormuz”.

Business

CCIR, partener al Forumului Reconstrucția Ucrainei: Securitate, Oportunități, Investiții

Publicat cu

pe

 

Secretarul General al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Ovidiu Silaghi, a participat la deschiderea Forumului „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, eveniment, organizat  de New Strategy Center în parteneriat cu CCIR.

În cadrul panelului „Business Bridges for Economic Recovery: The Strategic Role of Chambers of Commerce”, alături de reprezentanți ai camerelor de comerț din Ucraina și Republica Moldova, dl Ovidiu Silaghi a subliniat rolul acestor organizații în ceea ce privește crearea condițiilor prin care deciziile de investiții devin posibile.

„Reconstrucția Ucrainei reprezintă, pe lângă dimensiunea politică, un proces economic de amploare, care va presupune investiții pe termen lung în infrastructură, energie, agricultură și dezvoltare regională. România are, prin poziția geografică și prin infrastructura de transport și portuară, condițiile necesare pentru a participa activ la acest proces. De asemenea, reconstrucția Ucrainei nu va fi realizată de un singur stat, de o singură instituție financiară sau de o singură companie. Ea va fi rezultatul a mii de contracte între firme care, în cele mai multe cazuri, nu se cunosc astăzi. Diferența dintre o oportunitate identificată și un contract semnat o face, de regulă, existența unui intermediar de încredere. Pentru companiile românești, miza este participarea la unul dintre cele mai ample procese de investiții din Europa nu doar ca țară de tranzit, ci ca furnizor de produse, servicii și expertiză, în domenii precum infrastructura și logistica, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară. Camerele de comerț pun în legătură companiile, furnizează informații de piață și oferă servicii care reduc riscurile comerciale – de la certificate de origine și carnete ATA la arbitraj comercial. Rolul camerelor județene de la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova este important în cooperarea transfrontalieră, iar serviciile rețelei camerale sunt relevante în special pentru IMM-uri”, a declarat dl Ovidiu-Ioan Silaghi.

Forumul Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment reunește, timp de două zile (22-23 octombrie), reprezentanți ai instituțiilor și ai mediului de afaceri din România, Ucraina și Republica Moldova, experți și investitori internaționali, în peste 30 de paneluri dedicate infrastructurii și logisticii, securității și apărării, energiei, agriculturii, cooperării transfrontaliere și capitalului uman.

Citește mai departe

Internațional

O mare putere europeană ajunge în situația României. Moody’s vine cu o evaluare decisivă

Publicat cu

pe

 

Franța se confruntă cu presiuni tot mai mari asupra finanțelor publice, pe fondul creșterii costurilor de împrumut și al îngrijorărilor investitorilor privind situația economică a țării. Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a trecut miercuri, pentru scurt timp, de pragul de 5%, pentru prima dată din 2002, potrivit publicației Le Monde, citată de Mediafax.

Randamentul a ajuns la aproximativ 5,002%, înainte să coboare la circa 4,98%. Evoluția indică o creștere a costurilor la care statul francez se poate împrumuta de pe piețele financiare.

În același timp, diferența dintre randamentele obligațiunilor franceze și cele germane a urcat la aproximativ 160 de puncte de bază. Un nivel similar a fost înregistrat ultima dată în timpul crizei datoriilor din zona euro, în 2011.

Datoria publică și deficitul pun presiune pe Franța

Creșterea costurilor de finanțare reflectă îngrijorările investitorilor cu privire la capacitatea autorităților franceze de a ține sub control cheltuielile publice. Datoria publică a țării se situează la aproximativ 119% din produsul intern brut (PIB), în timp ce deficitul bugetar depășește 5%.

În plus, protestele violente din weekendul trecut au alimentat incertitudinile privind posibilitatea adoptării și aplicării unor măsuri de austeritate. Instabilitatea politică și dificultățile legate de aprobarea bugetului sporesc presiunile asupra finanțelor publice.

Moody’s va reevalua ratingul Franței

Agenția de rating Moody’s urmează să revizuiască vineri ratingul de credit al Franței. În prezent, țara are un rating suveran Aa3, cu perspectivă negativă.

Evaluarea reflectă riscurile asociate instabilității politice, problemelor întâmpinate în adoptarea bugetului și nivelului ridicat al datoriei publice.

Revizuirea ratingului vine într-un moment în care Franța se confruntă cu împrumuturi mai costisitoare și cu presiuni pentru reducerea deficitului bugetar. O eventuală modificare a evaluării ar putea influența percepția investitorilor asupra riscului asociat datoriei franceze.

Citește mai departe

Internațional

Ungaria blochează aderarea la UE a Ucrainei și R. Moldova

Publicat cu

pe

 

Ungaria a blocat următorul pas în procesul pentru aderarea la Uniunea Europeană al Ucrainei și Republicii Moldova, deși cerințele formulate anterior ar fi fost îndeplinite, au declarat diplomați europeni și naționali pentru publicația Kyiv Independent.

Cele două state avansează împreună în negocierile de aderare, care presupun parcurgerea a șase grupuri de reforme necesare alinierii legislației la normele europene. La 13 octombrie, Ucraina și Republica Moldova au obținut deblocarea a încă două grupuri, însă alte două etape sunt în continuare blocate, potrivit Digi24.

Ungaria s-a opus deblocării ultimelor două grupuri de reforme

La 20 octombrie, experți tehnici din cele 27 de state membre ale UE s-au reunit pentru a discuta o măsură procedurală care ar fi permis începerea procesului de deblocare a ultimelor două grupuri de reforme. Acestea vizează domenii precum agricultura, mediul și transporturile.

Inițiativa a fost însă blocată de Ungaria, spre dezamăgirea celorlalte 26 de state membre, potrivit a trei diplomați citați de Kyiv Independent. Reprezentanții celorlalte țări au cerut explicații omologilor maghiari, dar aceștia nu și-au justificat poziția, afirmând doar că aceasta rămâne neschimbată.

Reprezentanța Permanentă a Ungariei pe lângă UE a fost solicitată să comenteze informațiile, însă nu a răspuns înainte de publicarea articolului.

Blocajul ar putea fi temporar

Potrivit surselor citate de publicația ucraineană, opoziția Ungariei nu ar avea legătură cu drepturile educaționale ale minorității maghiare din Ucraina. Kievul a adoptat o lege în acest domeniu la 12 octombrie.

Diplomații estimează că blocajul ar putea fi temporar, în contextul în care guvernul ungar ar dori să evite acuzațiile opoziției că ar avea o poziție prea conciliantă față de Ucraina.

Discuțiile vor fi reluate la fiecare reuniune ulterioară a grupului de lucru pentru extindere de la Bruxelles, până când va fi găsită o soluție. Avansarea candidaturilor Ucrainei și Republicii Moldova este una dintre prioritățile Președinției irlandeze a Consiliului UE, care coordonează reuniunile până la sfârșitul anului.

Oficialii europeni și naționali citați de Kyiv Independent se așteaptă ca ultimele două grupuri de reforme să fie deschise oficial în decembrie.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare