Connect with us

Politică

Tomac a finalizat lista cu miniștrii pe care îi vrea în guvernul pe care încă mai speră să-l formeze. Propușii PSD-ului au rămas bătuți în cuie

Publicat cu

pe

miting_psd_99293000

Premierul desemnat, Eugen Tomac, a finalizat lista miniștrilor din guvernul pe care încearcă să-l formeze, urmând să o depună săptămâna viitoare la Parlament, împreună cu programul de guvernare (încă nefinalizat), pentru a începe audierile miniștrilor și votul.

Eugen Tomac propune un Guvern cu trei posturi de vicepremier, spre deosebire de cinci, câte are cabinetul Bolojan, iar pe lista membrilor cabinetului său, oamenii PSD-ului au fost de neclintit, în ciuda criticilor primite pentru numirea lor.

Lista:

  • Valeriu Nistor – vicepremier fără portofoliu pentru economie, finanțe și mediul de afaceri. El este manager general la compania Soltem Energy, o companie specializată în proiecte de energie regenerabilă și tranziție energetică.
  • Sorin Costreie – vicepremier și propunere pentru funcția de ministru al Educației. Costreie este consilier al președintelui Nicușor Dan în departamentul Educație și Cercetare și profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
  • Bogdan Dumitru – vicepremier fără portofoliu pentru digitalizare. El a fost timp de 22 de ani director tehnic la Bitdefender, iar acum este cercetător șef în cadrul aceleiași companii.
  • Tiberiu Trifan – propus pentru funcția de ministru de Interne. A fost secretar de stat în MAI în Guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, a fost consul la Ambasada României în Italia, dar și la Chișinău, iar acum ocupă funcția de consul general al României la Madrid.
  • Ionuț Simion – propus pentru funcția de ministru al Finanțelor.  Simion a fost Country Managing Partner al PwC, companie de audit și consultanță financiară.
  • Ionuț Mașala – ministru al Transporturilor, susținut de PSD. Acum el este directorul general adjunct economic al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).
  • Cosmin Soare-Filatov – propus pentru funcția de ministru al Justiției. El este în prezent consilier al președintelui Nicușor Dan pe probleme de constituționalitate. Timp de aproape 13 ani a fost avocat partner Leaua Damcali Deaconu Păunescu-LDDP, are a câștigat procesul Roșia Montană.
  • Dănuț Sebastian Neculăescu – propus pentru funcția de ministru al Apărării. În prezent, el este ambasadorul României la NATO.
  • Florin Duma – propus pentru funcția de ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.  Acum, este prim-vicepreședinte al IMM România.
  • Șerban Dragosloveanu – propus pentru funcția de ministru al Sănătății. Dragoslovescu este managerul Spitalului Foișor din Capitală.
  • Nicolae Istudor – propus pentru funcția de ministru al Agriculturii, susținut de PSD. El este rectorul ASE.
  • Luca Niculescu – propus pentru funcția de ministru de Externe. În prezent, el este secretar de stat în MAE și coordonatorul național care gestionează direct procesul de aderare a României la OCDE.  A fost și ambasadorul României în Franța.
  • Carmen Moraru – propusă pentru funcția de ministră a Investițiilor și Proiectelor Europene. În prezent, secretar de stat în MIPE și se ocupă de administrația publică centrală
  • Teodor Dulceață – propus pentru funcția de ministru al Mediului. Acum, el este secretar general adjunct al ministerului.
  • Diana Morar – propusă pentru funcția de ministră a Muncii. Avocată de profesie, Morar a fost deputată PNL în legislatura 2020-2024.
  • Vladimir Ionaș – propus pentru funcția de ministru al Dezvoltării, susținut de PSD. Este sociolog și lucrează din 2007 la institutul sociologic Avangarde, aservit social-democraților și deținut de Marius Pieleanu. Este director acolo.
  • Mihai Ghyka – propus pentru funcția de ministru al Culturii. Din septembrie 2016 este profesor invitat la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București. a fost președinte și manager general al Bergenbier Romania, apoi a fost director comercial la Vodafone Romania.
  • Andrei Covatariu – propus pentru funcția de ministru al Energiei. El este consilier extern pentru politici climatice al lui Georgios Stassis, CEO-ul și președintele Public Power Corporation (PPC).

CONTEXT. Eugen Tomac este așteptat să depună, până pe 14 iunie, la Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Momentan doar PNL și USR au primit lista de miniștri, dar nu și programul, spun surse politice.

Ulterior, trebuie să fie stabilit calendarul audierii miniștrilor și ziua în care are loc votul în Parlament.

În cazul în care Tomac nu va trece de votul Parlamentului, președintele este pregătit să desemneze un nou premier tehnocrat, una dintre variante fiind Radu Burnete, potrivit informațiilor HotNews.

De altfel, Eugen Tomac i-a informat deja pe liderii PNL și USR de decizia lui Nicușor Dan, mai spun surse politice.

Politică

CCIR susține relansarea relațiilor economice dintre România și Siria

Publicat cu

pe

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), domnul Mihai Daraban, a avut astăzi, 9 iulie, o întrevedere cu Anas Radwan Albadawi, însărcinat cu afaceri al Republicii Arabe Siriene în România, la care au participat și reprezentanții conducerii Consiliului de Afaceri Siria–România. Discuțiile au avut loc la solicitarea părții siriene și au vizat reluarea și reorganizarea relațiilor economice dintre cele două state.

În cadrul întâlnirii au fost analizate potențialul de dezvoltare al schimburilor comerciale, oportunitățile de investiții în sectoare precum energia, agricultura, construcțiile, petrochimia și industria cimentului, organizarea unui forum de afaceri România–Siria, precum și dezvoltarea unor noi coridoare logistice între cele două țări (prin conectarea porturilor Constanța și Tartous). Totodată, partea română a adresat o invitație oficială partenerilor sirieni de a participa la ediția din acest an a târgului Indagra.

„Schimburile comerciale dintre România și Siria au un potențial important de creștere, iar comunitatea de afaceri siriană din România (circa 2.060 companii cu capital sirian) poate juca un rol esențial în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La rândul său, Anas Radwan Albadawi a subliniat că autoritățile siriene doresc relansarea relațiilor economice cu România și dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul procesului de reconstrucție a economiei siriene.

În acest context, partea siriană a lansat invitația oficială ca o delegație a CCIR să efectueze o vizită în Siria pentru discuții la nivelul autorităților centrale și cu mediul de afaceri local, în scopul identificării unor proiecte concrete de cooperare economică.

Citește mai departe

Business

Bursele din Europa au înregistrat brusc creșteri spectaculoase, după anunțarea acordului dintre SUA și Iran

Publicat cu

pe

Piețele bursiere europene au atins un maxim record la începutul tranzacțiilor, pe măsură ce ușurarea cauzată de acordul de pace dintre SUA și Iran se răspândește pe piețele globale.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a crescut cu 0,9%, ajungând la 639 de puncte, peste recordul anterior atins chiar înainte de începerea războiului din Iran, acțiunile bursiere fiind în creștere la Londra, Frankfurt, Paris, Madrid și Milano, potrivit The Guardian.

Companiile miniere și de turism sunt motorul creșterii, în timp ce acțiunile companiilor petroliere scad.

Aceasta situație vine după ce piețele din Asia-Pacific au înregistrat creșteri bruște peste noapte , unde indicele japonez Nikkei a crescut cu 5% pe fondul speranțelor că strâmtoarea Hormuz se va redeschide în câteva zile.

Matt Britzman , analist senior pe acțiuni la Hargreaves Lansdown, afirmă, citate de The Guardian, că piețele globale de acțiuni încep săptămâna cu un avans ferm după ce președintele Trump a anunțat că s-a ajuns la un acord cu Iranul, adăugând:

Această mișcare le-a oferit investitorilor un motiv clar pentru a reduce o parte din prima de risc geopolitic care a planat asupra piețelor, mai ales că se așteaptă redeschiderea Strâmtorii Hormuz, iar prețurile petrolului scad brusc.

Prețurile energiei au fost unul dintre cele mai clare canale de transmisie a tensiunilor din Orientul Mijlociu către inflație, randamentele obligațiunilor și percepția acțiunilor și este probabil să existe un efort concertat pentru a reduce și mai mult prețurile odată ce acest acord va fi finalizat.

Mai sunt detalii de rezolvat înainte ca piețele să poată avea încredere deplină în acord, dar deocamdată direcția de mers este clară: petrol mai scăzut, nervi mai calmi și un apetit reînnoit pentru risc.

Acordul dintre SUA și Iran elimină amenințarea unei creșteri a prețurilor petrolului în această vară, spune James Hosie , analist de acțiuni la banca de investiții britanică Shore Capital:

„Prețul spot al Brentului a revenit la cel mai scăzut nivel de la începutul lunii martie, la aproximativ 83 de dolari pe baril, pe măsură ce piețele asimilează tonul din ce în ce mai optimist conform căruia SUA și Iranul vor semna un acord-cadru pentru a pune capăt conflictului actual. Un aspect esențial este că acordul include redeschiderea Strâmtorii Hormuz, ambele părți punând capăt blocadelor.”

O redresare completă a aprovizionării cu petrol, GNL și produse petroliere din Orientul Mijlociu va necesita timp, dar considerăm că această veste elimină amenințarea ca o continuare a impasului existent să conducă la o creștere suplimentară a prețurilor petrolului dacă reducerile de stocuri ar fi continuat pe parcursul verii.

Creșterea prețurilor la energie din acest an a adus Uniunea Europeană într-un deficit comercial de bunuri în aprilie.

Organismul de statistică Eurostat a raportat că UE a înregistrat un deficit comercial cu bunuri de 7,1 miliarde de euro, comparativ cu un surplus de 2,3 miliarde de euro în martie și un surplus de 7,3 miliarde de euro în aprilie 2025.

Această schimbare reflectă o deteriorare de 14,4 miliarde EUR față de anul precedent, determinată în principal de o creștere a deficitului energetic și de un excedent redus în grupa de produse utilaje și vehicule.

Citește mai departe

Politică

Adrian Veștea mărturisește că Nicușor Dan i-a cerut să nu-i spună lui Bolojan că va fi desemnat

Publicat cu

pe

Înaintea ședinței de luni, în care PNL urmează să ia o decizie față de desemnarea făcută de șeful statului, Adrian Veștea a afirmat că nu l-a informat pe președintele partidului Ilie Bolojan despre nominalizarea sa întrucât Nicușor Dan i-a cerut „confidențialitate”.

„Este un act de responsabilitate. După acum am spus, acest lucru l-am decis sâmbătă seara târziu, această propunere a venit din partea președintelui Nicușor Dan, dar în ce mă privește, nu am fost și nu voi fi niciodată un laș, mai ai ales când este vorba de destinele României”, a spus Adrian Veștea.

Întrebat insistent de către jurnaliști de ce nu l-a informat și pe Ilie Bolojan înainte ca președintele Nicușor Dan să facă publică nominalizarea sa, Veștea a spus că șeful statului i-a cerut „confidențialitate”.

„Toate aceste lucruri s-au luat la o oră târzie, s-a dorit confidențialitate. În cursul zilei de miercuri a fost o discuție ipotetică, informală, nu am avut nicio certitudine (…) Nu aveam ce să informez (…) Din partea președintelui, s-a cerut confidențialitatea acestei întâlniri”, afirmat Veștea.

Trebuie menționat că, miercuri, ziua în care Nicușor Dan l-a anunțat pe Veștea că îl va desemna ca premier, președintele a avut o discuție și cu Sorin Grindeanu, liderul PSD.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare