Business
TNF 2026: București și Ilfov generează peste jumătate din cifra de afaceri a companiilor de top din România
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) prezintă distribuția pe județe a celor 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții în Topul Național al Firmelor (TNF) 2026, care au realizat o cifră de afaceri cumulată de 299,47 miliarde euro și un profit din exploatare de 26,52 miliarde euro. Toate cele 41 de județe și municipiul București sunt reprezentate în clasamentul național.
Capitala concentrează 3.413 companii clasate, care realizează o cifră de afaceri de 132,01 miliarde euro (44,08% din total) și un profit din exploatare de 11,67 miliarde euro (44%) și angajează 515.697 de salariați. Împreună cu județul Ilfov (979 de companii și 26,99 miliarde euro cifră de afaceri), Bucureștiul generează 53,09% din cifra de afaceri a clasamentului.
După București și Ilfov, cele mai mari cifre de afaceri se înregistrează în județele Argeș (13,37 miliarde euro), Cluj (13,01 miliarde euro), Timiș (10,16 miliarde euro) și Bacău (8,47 miliarde euro). Clujul ocupă locul al treilea în țară după numărul de companii clasate (748), profitul din exploatare (1,45 miliarde euro) și numărul de salariați (67.992), urmat de Timiș, cu 526 de companii și 64.995 de salariați.
Județul Sibiu înregistrează cea mai ridicată rentabilitate: companiile clasate de aici au obținut un profit din exploatare de 1,24 miliarde euro la o cifră de afaceri de 6,11 miliarde euro, ceea ce corespunde unei rate a profitului din exploatare de 20,3%, de peste două ori media clasamentului (8,86%). Rate ridicate ale profitului din exploatare au obținut și companiile de top din Neamț (14%), Iași (12,4%) și Cluj (11,1%).
Din perspectiva cifrei de afaceri pe salariat, cele mai ridicate valori se înregistrează în județele Giurgiu (aproximativ 294.000 de euro), Argeș (293.700 de euro), Ilfov (287.100 de euro) și Constanța (285.900 de euro), peste media clasamentului, de aproximativ 218.000 de euro.
Despre Topul Național al Firmelor
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.
Business
CCIR a predat Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei președinția Asociației Camerelor Balcanice
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a condus astăzi lucrările Adunării Generale a Asociației Camerelor Balcanice (Association of Balkan Chambers – ABC), reuniune care a marcat încheierea mandatului CCIR la conducerea organizației. Cu această ocazie, președinția ABC a fost predată Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, care va conduce asociația în 2027.
Mihai Daraban a subliniat că statele din regiune traversează o perioadă de schimbări și provocări, cu procese electorale și schimbări de guvern în mai multe țări membre, dar că sistemul cameral și-a dovedit de fiecare dată capacitatea de a-și continua misiunea în sprijinul mediului de afaceri. Președintele CCIR a atras atenția asupra prețului energiei, pe care l-a descris drept principala problemă de competitivitate pentru regiune și pentru întreaga Europă, cu efect direct asupra capacității de a atrage investiții străine directe.
„Avem astăzi un preț al energiei de trei ori mai mare decât în China și de 2,5 ori mai mare decât în Statele Unite. În aceste condiții, nu mai putem fi competitivi. Nu un punct sau două de TVA sau alte ajustări fiscale contează acum pentru economie, ci prețul energiei. Dacă decidem astăzi să construim un parc eolian cu capacitate de stocare, primul megawatt ar putea ajunge în sistem abia peste aproximativ trei ani, din cauza birocrației și a avizelor. Trebuie să convingem guvernele noastre să reducă birocrația și să accelereze aprobările pentru noile capacități energetice”, a declarat Mihai Daraban.
La preluarea președinției ABC, dl. Đorđe Živanović, consilier al președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, a precizat că acțiunile organizației vor fi concentrate pe o cooperare regională mai strânsă și pe beneficii concrete pentru companiile din statele membre. „Comerțul reciproc dintre cele zece țări membre ABC se ridică la aproximativ 22 de miliarde de euro. Suntem convinși că potențialul unei regiuni de aproximativ 1,4 milioane de kilometri pătrați, cu peste 130 de milioane de consumatori, este mult mai mare, nu doar în comerț, ci și în investiții și în forme superioare de cooperare”, a declarat Đorđe Živanović.
Business
TNF 2026: Industria rămâne cel mai profitabil domeniu din clasamentul companiilor de top
Industria își menține poziția de cel mai profitabil domeniu din Topul Național al Firmelor (TNF) 2026. Companiile industriale clasate pe primele 10 poziții au realizat un profit din exploatare de 9,58 miliarde euro, reprezentând 36,12% din profitul total al celor 12.943 de companii de top.
Industria devansează clar celelalte domenii: comerțul, al doilea în ierarhia profitabilității, concentrează 27,49% din profitul din exploatare total, iar serviciile 20,06%.
Cifra de afaceri a companiilor industriale clasate a crescut cu 5,88%, ajungând la 99,76 miliarde euro, respectiv 33,31% din cifra de afaceri totală a clasamentului. Rata profitului din exploatare în industrie este de 9,60%, peste media de 8,86% înregistrată la nivelul tuturor companiilor clasate.
Industria este și cel mai bine reprezentat domeniu din clasament ca număr de companii, cu o pondere de 34,39%, urmată de servicii (28,77%). Cifra de afaceri pe salariat în companiile industriale de top a crescut cu 9,26%, ajungând la aproximativ 193.500 de euro.
Despre Topul Național al Firmelor
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.
Business
CCIR, partener al Forumului Reconstrucția Ucrainei: Securitate, Oportunități, Investiții
Secretarul General al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Ovidiu Silaghi, a participat la deschiderea Forumului „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, eveniment, organizat de New Strategy Center în parteneriat cu CCIR.
În cadrul panelului „Business Bridges for Economic Recovery: The Strategic Role of Chambers of Commerce”, alături de reprezentanți ai camerelor de comerț din Ucraina și Republica Moldova, dl Ovidiu Silaghi a subliniat rolul acestor organizații în ceea ce privește crearea condițiilor prin care deciziile de investiții devin posibile.
„Reconstrucția Ucrainei reprezintă, pe lângă dimensiunea politică, un proces economic de amploare, care va presupune investiții pe termen lung în infrastructură, energie, agricultură și dezvoltare regională. România are, prin poziția geografică și prin infrastructura de transport și portuară, condițiile necesare pentru a participa activ la acest proces. De asemenea, reconstrucția Ucrainei nu va fi realizată de un singur stat, de o singură instituție financiară sau de o singură companie. Ea va fi rezultatul a mii de contracte între firme care, în cele mai multe cazuri, nu se cunosc astăzi. Diferența dintre o oportunitate identificată și un contract semnat o face, de regulă, existența unui intermediar de încredere. Pentru companiile românești, miza este participarea la unul dintre cele mai ample procese de investiții din Europa nu doar ca țară de tranzit, ci ca furnizor de produse, servicii și expertiză, în domenii precum infrastructura și logistica, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară. Camerele de comerț pun în legătură companiile, furnizează informații de piață și oferă servicii care reduc riscurile comerciale – de la certificate de origine și carnete ATA la arbitraj comercial. Rolul camerelor județene de la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova este important în cooperarea transfrontalieră, iar serviciile rețelei camerale sunt relevante în special pentru IMM-uri”, a declarat dl Ovidiu-Ioan Silaghi.
Forumul Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment reunește, timp de două zile (22-23 octombrie), reprezentanți ai instituțiilor și ai mediului de afaceri din România, Ucraina și Republica Moldova, experți și investitori internaționali, în peste 30 de paneluri dedicate infrastructurii și logisticii, securității și apărării, energiei, agriculturii, cooperării transfrontaliere și capitalului uman.
-
Business6 luni înainteViitorul Romcab depinde de deciziile instanței, în ciuda acordului cu creditorii
-
Business6 luni înainteCine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart
-
Business5 luni înainteCCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou
-
Business12 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină
