Connect with us

Publicat cu

pe

Încălțată cu banii din boom-ul energetic, Arabia Saudită și alte monarhii din Golf au un moment de succes pe scena financiară mondială. Astfel, Orientul Mijlociu devine, practic, un bancomat pe toată suprafața planetei.

În urmă cu cinci ani, oficiali saudiți au urmărit un val de directori financiari americani, renunțând la relatarea inconștientă a unor investiții gratuite din Riad, după ce moartea unui jurnalist dizident a făcut din regat un loc toxic pentru afaceri, informează The Wall Street Journal.

Anul acesta, conferința supranumită „Davos în deșert”, se așteaptă la o cerere atât de mare încât le oferă directorilor 15.000 de dolari de persoană.

Influența în monarhiile din Orientul Mijlociu

Monarhiile din Orientul Mijlociu dornice de influență globală au un moment de succes pe scena financiară mondială. Ei au foarte mulți bani dintr-un boom energetic chiar în momentul în care finanțatorii tradiționali occidentali – împiedicați de creșterea ratelor dobânzilor – s-au retras de la încheierea tranzacțiilor și investițiilor private.

Fondurile suverane ale regiunii au devenit bancomatul în vogă pentru capitalul privat, capitalul de risc și fondurile imobiliare care se luptă să strângă bani în altă parte.

Piața pentru fuziuni și achiziții marcate a cunoscut o creștere a interesului din regiune. Ofertele anunțate recent includ achiziționarea de către un fond Abu Dhabi, a managerului de investiții Fortress pentru mai mult de 2 miliarde de dolari. În plus, se adaugă și achiziția de 700 de milioane de dolari de către un fond saudit a unității de aviație a creditorului global Standard Chartered.

Companii și fonduri supravegheate de consilierul pentru securitate națională din Abu Dhabi, șeicul Tahnoun bin Zayed Al Nahyan, au făcut licitații pentru a cumpăra Standard Chartered și banca de investiții Lazard. De asemenea, au încheiat acorduri recente pentru a cumpăra o companie de asistență medicală din Marea Britanie în valoare de 1,2 miliarde de dolari și pentru a prelua controlul parțial asupra unui gigant alimentar columbian de aproape 6 miliarde de dolari.

„Acum, toată lumea vrea să meargă în Orientul Mijlociu – este ca odinioară goana aurului din SUA”, a spus Peter Jädersten, fondatorul firmei de consultanță Jade Advisors. „Este dificil să strângi bani peste tot”, citează WSJ.

Administratorii de fonduri care vizitează regiunea spun că adesea așteaptă în fața rivalilor în sălile de așteptare ale fondurilor suverane. Managerii din Silicon Valley și New York sunt o prezență aproape constantă în holul cu podea din marmură albă al Four Seasons Abu Dhabi, ca și în cazul altor hoteluri de top, spun ei.

Investiții la cote înalte

Conferința de la Riad de luna viitoare – un proiect de companie al prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cunoscut sub numele de Inițiativa pentru Investiții Viitoare – este de așteptat să fie un magnet pentru vânătorii de bani. În 2018, directorii de pe Wall Street s-au retras după ce agenții saudiți l-au ucis pe jurnalistul Jamal Khashoggi și, de ani de zile, multe start-up-uri și fonduri au declarat că au evitat investițiile din țară din cauza preocupărilor morale.

Unele companii continuă să se îndepărteze de regat, în timp ce grupurile pentru drepturile omului spun că recordul său în ceea ce privește tratamentul dizidenților guvernamentali rămâne o problemă serioasă.

Dar finanțarea saudită a devenit mai solicitată anul trecut, când alți bani au început să fie strânși. La conferința de anul trecut, șeful Fondului de Investiții Publice, Yasir Al Rumayyan , a participat la o discuție cu doi dintre cei mai mari directori ai firmelor de investiții din lume, „Blackstone” care îi are pe Stephen Schwarzman și Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates. Nume de top în capitalul de risc s-au amestecat pe teren, iar șeful FTX, Sam Bankman Fried, a căutat finanțare.

Ben Horowitz , partener la Andreessen Horowitz, a declarat la o conferință sponsorizată de PIF, în primăvara acestui an, că Arabia Saudită este o „țară start-up” și s-a referit la Prințul Mohammed drept „fondatorul” ei, care forma o nouă cultură și o nouă viziune pentru țară.

Noua dominație a regiunii este cea mai evidentă în rândul fondurilor private, tiparul care blochează banii investitorilor de ani de zile. Deși statisticile detaliate sunt rare, cifrele la două dintre cele mai mari fonduri suverane sugerează o creștere. La PIF-ul saudit, angajamentele pentru „titluri de investiții” – o categorie care include fonduri private – au crescut la 56 de miliarde de dolari în 2022, în creștere față de 33 de miliarde de dolari cu un an înainte. Mubadala din Abu Dhabi a raportat că angajamentele de capital s-au dublat la 18 miliarde de dolari în 2022.

Directori la giganții de capital privat TPG, KKR și Grupul Carlylele au spus investitorilor că interesul din Orientul Mijlociu rămâne puternic în timp ce alte părți ale lumii se retrag.

„Dacă sunteți în SUA, există un anumit grad de îngrijorare”, a spus CEO-ul Carlyle, Harvey Schwartz , la o conferință din iunie. Investitorii din Orientul Mijlociu, a spus el, sunt „foarte puși în față, foarte dinamici”.

În timp ce Orientul Mijlociu calcă pe gaz, susținătorii tradiționali ai fondurilor de investiții — planurile de pensii și dotările colegiului — sunt în retragere. Trecerea globală către rate mai mari ale dobânzilor a cauzat pierderi în cele mai mari părți ale portofoliilor lor – în special acțiuni și obligațiuni.

Investitorii au investit 33 de miliarde de dolari pentru fondurile de capital de risc din SUA în prima jumătate a anului 2023, mai puțin de jumătate din cele 74 de miliarde de dolari din aceeași perioadă din 2021, potrivit PitchBook. Strângerea de fonduri globale pentru toate fondurile private a scăzut cu 10% anul trecut, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Preqin – o scădere la care mulți se așteaptă să continue.

„Strângerea de fonduri a devenit mult, mult mai dificilă în ultimele 12 luni”, a declarat Brenda Rainey, vicepreședinte executiv la Bain & Co., care consiliază fonduri de capital privat.

Motivul pentru explozia regiunii de finanțare și încheiere de tranzacții este dublu.

Prețurile mai mari ale energiei – un produs secundar al invaziei Ucrainei de către Rusia – au oferit fondurilor de investiții dependente de petrol și gaze din regiune zeci de miliarde de dolari, fiind bani suplimentari de cheltuit. Aceasta înseamnă că o scădere a prețului petrolului ar putea provoca rapid o retragere din țările din Golf, așa cum s-a întâmplat în boom-urile energetice, transformate în declin.

În același timp, prințul saudit Mohammed și oficiali de vârf din Emiratele Arabe Unite s-au luptat pentru o mai mare influență pe scena mondială – în geopolitică, finanțe și sport – pompând bani suplimentari în fondurile lor de avere pentru a face tranzacții și a extinde industria acasă.

Orientul Mijlociu – bancomatul planetei

Intersecția dintre politică și finanțe din regiune a făcut ca fondurile de avere din Golf din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar să fie principalii susținători financiari a două figuri cheie ale administrației Trump: Jared Kushner și fostul secretar al Trezoreriei, Steven Mnuchin, care împreună au strâns miliarde de dolari din regiune.

Fondurile din Golf și-au împins colegii din SUA să deschidă birouri în regiune pentru a câștiga mai ușor investiții, spun administratorii de fonduri.

„Blackstone” a spus că va crea o echipă pe teren la Riad, dedicată creșterii investițiilor în proiecte de infrastructură din Golf.

Millennium Management LLC, cu sediul la New York, și-a înființat un birou în Dubai în 2020 și au urmat alții , inclusiv firma de capital privat CVC Capital Partners și ExodusPoint Capital Management, cel mai mare start-up de fonduri speculative cu 8 miliarde de dolari în capital inițial. Compania Tikehau Capital a Europei și Ardian, au stabilit echipe în Abu Dhabi, iar managerul de investiții alternative din SUA, Pretium, a angajat un veteran al industriei locale din Dubai.

De asemenea, Dalio a înființat un birou în Abu Dhabi pentru Dalio Family Office, afacerea sa personală. Rajeev Misra, un finanțator de mult timp pentru SoftBank Group care a asigurat peste 6 miliarde de dolari în angajamente pentru o nouă afacere de la mai multe fonduri de investiții aliniate la Abu Dhabi, se mută în Emiratele Arabe Unite din Marea Britanie, potrivit unor persoane familiare cu planurile sale.

Există acum o „conștientizare că relațiile trebuie construite și asta nu se întâmplă peste noapte”, a spus Joseph Morris , un director general din Dubai la firma de consultanță din SUA, Newmark Group, prezintă WSJ.

Locul de succes: Arabia Saudită

Firma de capital de risc a Tiger Global s-a străduit să-și strângă cel mai recent fond, reducându-și în mod repetat ținta cu miliarde de dolari. Înțepați de pierderi și de mediul mai rece de strângere de fonduri, mulți investitori americani l-au ignorat, spun investitorii.

Un loc în care a avut succes: Arabia Saudită. O divizie a PIF, Sanabil, a adăugat în această primăvară numele Tiger pe lista publică a administratorilor de fonduri pe care o sprijină. Alții de pe listă includ Fondul Fondatorilor Peter Thiel și Andreessen Horowitz.

Ibrahim Ajami, care supraveghează investițiile de pornire la fondul de stat Abu Dhabi Mubadala și investește atât în ​​companii, cât și în fonduri, a spus că mediul îi oferă lui Mubadala capacitatea de a fi „foarte atent și selectiv” cu privire la cine sprijină.

El poate negocia termeni care să-i permită lui Mubadala să cumpere o miză în însuși fondul administratorului, a spus el, sau să îi permită să investească alături de alții.

„Ceea ce facem este să mergem mai profund – și mai concentrați și mai implicați – cu un grup select de manageri”, a adăugat el.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Alexandria, locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național de Statistica, Alexandria ocupă locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare, iar această situație are consecințe grave pentru locuitorii săi.

Din cauza lipsei de interes a administrației locale, condusa de PSD, alexăndrenii au de suferit. Incapacitatea de a atrage investitori a condus, inveitabil, la salarii mici, care nu țin pasul cu scumpirile.

Unul dintre indicatorii cheie ai acestei probleme este pierderea în capacitatea de a cumpăra alimente de bază. Statisticile arată că pentru fiecare sută de lei, locuitorii din Alexandria pierd patru coșuri de alimente medii. Coșul mediu alimentar, care include zece alimente de bază pentru o alimentație sănătoasă – cartofi, fasole uscată, morcovi, mere, lapte, ceapă, brânză de oaie, ouă, usturoi și miere de albine – a devenit din ce în ce mai inaccesibil pentru mulți alexăndreni.

Această creștere drastică a prețurilor a lovit puternic buzunarele locuitorilor din Alexandria, care se confruntă deja cu venituri modeste.

Așa cum atrăgea atenția și Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe pagina lui de social media, județul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu

Comparând datele din ianuarie 2021 cu cele din ianuarie 2024, este evident că, în ciuda eforturilor lor de a economisi și de a gestiona bugetele cu atenție, locuitorii orașului pot cumpăra cu patru coșuri de alimente mai puțin pentru fiecare sută de lei cheltuit.

Constanța și Satu Mare stau cel mai bine la capitolul pierderii puterii de cumpărare. În cele două orașe locuitorii au pierdut un singur coș alimentar format din cele 10 produse la fiecare sută de lei.

Citește mai departe

Business

Situație revoltătoare în energie. ANRE nu dă doi bani pe investițiile necesare ca rețelele electrice să nu pice

Publicat cu

pe

ANRE a pus luni in dezbatere publica proiectul de metodologie de stabilire a noilor tarife reglementate de distribuție a energiei electrice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Agenția de reglementare ezită în continuare să crească tarifele de distribuție și să recunoască cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, în contextul în care multe dintre rețelele de transport și distribuție de energie electrică din Romania nu mai pot funcționa în configurația de acum 40 de ani și au nevoie acută de modernizare.

De exemplu, creșterile de costuri cu investițiile în rețele nu pot fi recunoscute nici măcar cu echivalentul ratei inflației. De asemenea, Nu sunt recunoscute investițiile în mașini, clădiri sau aplicații IT.

Fără a stimula investițiile în infrastructura de transport, România riscă să rămână cu o rețea nemodernizată, neadaptată provocărilor tot mai mari, inclusiv celor generate de războiului de lângă frontieră. În plus, statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, dar poate fi introdusa energia în sistemul național prin rețele vechi, nemodernizate dinainte de Revoluție?

Consecința pe termen mediu de lung? Vom avea de suferit cu toții, fie că suntem consumatori casnici sau industriali. Ne putem aștepta de la pene de curent mai dese și mai lungi, până la imposibilitatea de a ne monta panouri fotovoltaice pe case sau de a porni centrala!

Statul pune în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România și ignoră total faptul că o rețea națională modernizată va duce, pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie.

O întrebare în loc de concluzie: a abandonat oare România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi  jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?

Citește mai departe

Business

Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România

Publicat cu

pe

Nu este de mirare că tinerii vor să fugă din orașul care bate pasul pe loc. Reședința de județ a Teleormanului a ajuns, din perspectiva condițiilor de viață, pe locul 4 al celor mai slab cotate orașe din țară, potrivit clasamentului publicat de cotidianul Adevarul.

In fruntea clasamentului se afla orase unde au fost create parcuri largi, drumuri si parcari moderne si unde locuintele au preturi pe care angajatii si le pot permite, pentru ca salariile sunt mari.

Cu un scor de 63.9, Alexandria se străduiește să ascundă sub preș frământările locuitorilor sai: traficul infernal, infrastructura veche și sufocantă, aerul viciat și prețurile imobiliare ce par a fi o glumă de prost gust.

În antiteză, conform aceluiași indice, în fruntea topului celor mai bine cotate orașe pe primele 5 poziții se află Sibiu, Brașov, Arad, Râmnicu-Vâlcea și Cluj-Napoca.

Indicele T.R.A.I. este un instrument inovator, ce calculează bunăstarea unui oraș/cartier pe baza mediei a patru subindici:

– Trafic – Afișează date precise despre circulația rutieră și viteza de deplasare, în raport cu viteza maximă legală admisă în zonă. Cu cât             scorul se apropie de 100, cu atât traficul este mai redus în oraș;
– Repere – Ia în calcul numărul total de magazine, supermarketuri, baruri și restaurante, grădinițe, școli, parcuri, locuri de joacă, facilități medicale și mijloace de transport în comun disponibile în oraș. Cu cât scorul este mai aproape de 100, cu atât zona are mai multe puncte de interes pe metru pătrat;
– Aer – Monitorizează constant calitatea aerului pe baza indicatorilor de poluare: particule în suspensie, oxizi de azot, O3, SO2, CO, temperatură, presiune atmosferică, umiditate și vânt. Cu cât scorul este mai ridicat și se apropie de 100, cu atât te bucuri de un aer mai curat în oraș;
– Imobiliare – Calculează costul mediu pe metru pătrat al locuințelor din oraș ales, raportat la media prețurilor imobiliare la nivel național. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât locuințele din oraș au prețuri mai ridicate pentru cumpărare. Cu cât scorul T.R.A.I. se apropie de 100, cu atât este mai ridicat nivel de trai din zonă.
Cu un scor de 67,2, Alexandria se poziționează în topul celor mai slab cotate orașe și la Vocea Cartierelor.

Ce înseamnă Vocea Cartierelor? Părerile oamenilor despre viața din cartierele în care locuiesc raportat la 13 criterii de evaluare, respectiv:

  • Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în oraș/cartier;
  • Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile orașului/cartierului și din locurile principale ale acestuia;
  • Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
  • Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
  • Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în oraș;
  • Zgomot – nivelul de zgomot din oraș, cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul de zgomot este mai mare;
  • Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
  • Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
  • Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
  • Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
  • Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
  • Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
  • Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

În umbra cifrelor și statisticii, se află vocile umane – voci ce reflectă o realitate mai dură. Curățenia, parcările, pistele de biciclete, zgomotul și costul general al vieții – toate acestea sunt criteriile suferinței tăcute și ale dorinței de schimbare.

Poziționarea pe locul 4 în topul celor mai slab cotate orașe trebuie să fie un strigăt de alarmă pentru alexăndreni.

Alexandria este astazi orasul condamnat la subdezvoltare de o administratie locala incompetenta care isi urmareste doar propriul interes.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare