România își păstrează ratingul recomandat investițiilor după evaluarea S&P Global Ratings. Agenția a decis vineri seară să mențină calificativul suveran la BBB-/A-3, într-un moment în care țara se confruntă cu o criză politică prelungită și încearcă să reducă deficitul bugetar, potrivit Mediafax.

Decizia S&P încheie seria principalelor evaluări de rating programate pentru România în 2026, după ce Fitch și Moody’s au menținut, la rândul lor, țara în categoria „investment grade”.

Consolidarea fiscală din 2026, în grafic

S&P arată că România a reușit să păstreze direcția stabilită pentru consolidarea fiscală în 2026, chiar dacă nu există încă un acord pentru formarea unui nou guvern.

Un alt element menționat de agenție este absorbția fondurilor europene. Până în septembrie, România a deblocat peste 90% din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, inclusiv prin măsuri legislative adoptate ad-hoc.

Pentru următorii doi ani, S&P estimează că ajustarea bugetară va fi susținută de procedura de deficit excesiv a UE. În același timp, agenția atrage atenția că deteriorarea structurală a finanțelor publice și externe după pandemie a crescut vulnerabilitatea României la dobânzi ridicate și la schimbările de sentiment ale investitorilor.

S&P consideră, în acest context, că formarea unui guvern capabil să aplice un cadru coerent și susținut de politici este esențială. Perspectiva ratingului rămâne negativă, iar riscurile sunt considerate ridicate pentru 2027-2028.

Nazare: Menținerea ratingului nu este un motiv de relaxare

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că păstrarea calificativului reflectă eforturile depuse pentru corectarea dezechilibrelor și reducerea deficitului.

„România a trecut și actualul test de rating al agenției S&P. Ce urmează şi cum construim pe această fundație?

La acest moment, România se menține în categoria recomandată investițiilor, potrivit evaluărilor celor 3 mari agenții de rating – Fitch, Moody’s și, acum, S&P. Este un rezultat obținut printr-un efort amplu al economiei și al societății pentru corectarea dezechilibrelor și menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. Evaluarea S&P confirmă că, în ciuda unui context politic dificil, procesul de consolidare fiscală și absorbția fondurilor europene au rămas în grafic în 2026, iar investițiile publice au continuat să susțină activitatea economică. În același timp, agenția avertizează că riscurile rămân ridicate pentru 2027-2028 și corelează revenirea perspectivei la stabilă de continuarea reducerii dezechilibrelor, de un plan coerent pe termen mediu și de reluarea creșterii economice. Tocmai pentru a nu pierde ceea ce am reușit să protejăm, acest efort trebuie continuat. România are nevoie să revină la un consens în jurul unor obiective care trebuie să rămână valabile dincolo de obiectivele politice: reducerea sustenabilă a deficitului sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei publice, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile”, a transmis ministrul interimar de Finanțe.

Nazare avertizează însă că situația rămâne fragilă și că eforturile de redresare trebuie continuate.

„Seriozitatea și angajamentul ferm că România nu se abate de la traiectoria de redresare economică și financiară sunt esențiale acum. Cumpăna nu a trecut complet și nu trebuie să tratăm menținerea ratingului ca pe un motiv de relaxare. România are în continuare un record negativ în Europa în ceea ce priveşte deficitul bugetar. Dar avem motive să privim înainte cu încredere. Faptul că am reușit să păstrăm un nivel ridicat al investițiilor în timp ce am gestionat riguros finanțele publice arată că ajustarea fiscală și dezvoltarea pot merge împreună.

Dacă păstrăm această direcție, putem transforma stabilizarea de astăzi în relansare economică reală, pe baze sănătoase.

Depinde doar de noi şi de ambițiile noastre”, a transmis Alexandru Nazare.

România a trecut cele trei evaluări majore din 2026

În iulie, Fitch a păstrat România pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, dar a menținut perspectiva negativă. Agenția a avertizat că instabilitatea politică face mai puțin clară evoluția politicilor fiscale după 2026. Reuters relata atunci că România evitase la limită o retrogradare, pe fondul unei reduceri a deficitului mai mari decât estimările inițiale.

O lună mai târziu, Moody’s a menținut și ea România în categoria „investment grade”.

Prin decizia de vineri, S&P păstrează același statut pentru România, astfel că niciuna dintre cele trei mari agenții nu a retrogradat țara în 2026.

De ce este importantă evitarea categoriei „junk”

BBB- reprezintă ultima treaptă a categoriei „investment grade”. O coborâre cu un singur nivel ar fi trimis România în zona speculativă, cunoscută pe piețele financiare drept „junk”.

O astfel de retrogradare ar fi putut majora presiunea asupra costurilor de finanțare ale statului. Motivul este că unii dintre marii investitori instituționali au reguli care le limitează expunerea la obligațiuni din categoria speculativă.

Dacă România ar pierde statutul „investment grade” la mai multe agenții, baza de investitori s-ar putea restrânge, iar randamentele solicitate pentru împrumuturile statului ar putea crește.

Importanța acestei situații este cu atât mai mare cu cât România are un necesar ridicat de finanțare. Necesarul brut depășește 10% din PIB, în timp ce costurile cu dobânzile au crescut.

Riscul unei retrogradări rămâne în 2027

Faptul că S&P a păstrat ratingul nu înseamnă că riscul unei retrogradări a dispărut. Agenția avea deja perspectiva negativă înaintea evaluării de vineri, ceea ce indica posibilitatea unei coborâri a calificativului în cazul deteriorării situației fiscale și instituționale.

Toate cele trei agenții au atras atenția asupra deficitului și datoriei ridicate și asupra necesității continuării ajustării bugetare.

Și băncile de investiții au avertizat înaintea deciziei că păstrarea ratingului în această toamnă nu elimină automat riscul unei retrogradări ulterioare.

Citi considera păstrarea României în categoria „investment grade” drept scenariul de bază pentru evaluarea S&P din 2 octombrie, dar estima un risc mai ridicat de retrogradare în primul trimestru din 2027 dacă procesul de consolidare fiscală încetinește.

La rândul său, Fitch a avertizat că instabilitatea politică ar putea afecta eforturile de reducere a deficitului după 2026.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat joi seară că România nu se află în situația de a nu putea achita pensiile și salariile, în pofida crizei politice.

Nazare a explicat că una dintre priorități este prezentarea cât mai rapidă a unui plan credibil pentru bugetul pe 2027. În opinia sa, primul pas ar trebui să fie o rectificare bugetară care să rezolve problemele apărute în ceea ce privește cheltuielile curente, potrivit Digi24.

Nazare: „Vom plăti pensiile şi salariile”

„Ce ne-ar ajuta şi ce ne ajută, evident, da, în aşteptările analiştilor de la toate agenţiile, este să prezentăm cât mai curând un plan credibil pentru bugetul anului 2027. Deci, primul pas ar fi o rectificare, care să rezolve problemele de cheltuieli curente care au apărut în anumite locuri”, a declarat, joi seară, la TVR, Alexandru Nazare.

Ministrul interimar al Finanțelor a subliniat că plata pensiilor și salariilor nu este pusă în pericol.

„În primul rând, aş spune ceva foarte important de notat că nu suntem în pericolul de a nu putea plăti pensii şi salarii. Deci vreau să excludem această posibilitate… de care se teme lumea, nu suntem în această ipostază, vom plăti pensiile şi salariile”, a adăugat ministrul interimar.

Problemele curente, rezolvate punctual

Nazare a precizat însă că situația nu este una confortabilă și că o rectificare bugetară ar fi fost utilă în acest moment.

„Ne-ar fi ajutat să putem face rectificarea acum. În cursul verii, cu ajutorul tuturor partidelor, am reuşit să trecem prin Parlament mai multe iniţiative legislative care au deblocat anumite probleme punctuale, importante pentru activitatea Guvernului. Deci, am găsit soluţii pentru a rezolva punctual problemele curente, dar nu putem continua în acest mod şi sper ca într-un timp, într-un interval de timp rezonabil să putem transmite că România a închis criza politică”.

Guvernul interimar nu poate adopta rectificarea bugetară, iar mai multe sectoare de activitate se confruntă cu probleme pe care Ministerul Finanțelor a încercat să le soluționeze punctual.

Luni, președintele Nicușor Dan va avea din nou consultări cu partidele pentru desemnarea unui premier care să poată obține o majoritate în Parlament.

Europa revine la ora solară în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. La ora 3:00, acele ceasului se mută la ora 2:00, astfel că oamenii vor câștiga o oră de somn. Trecerea la ora solară are loc în ultimul weekend din octombrie, potrivit Mediafax. 

Schimbarea orei aduce mai multă lumină dimineața, însă în zilele următoare se va întuneca mai devreme seara.

Smartphone-urile, ceasurile inteligente, tabletele și computerele conectate la internet vor face automat trecerea la noua oră. În schimb, ceasurile de perete, cele de mână și deșteptătoarele care nu se actualizează automat trebuie reglate manual.

De ce nu a renunțat UE la schimbarea orei

Trecerea de la ora de vară la ora solară este reglementată prin Directiva europeană 2000/84/CE, aplicabilă tuturor statelor membre. Eliminarea schimbării orei este discutată de ani de zile la Bruxelles, însă reforma nu a avansat din cauza lipsei unui acord comun între țări.

Parlamentul European a votat în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei, însă propunerea a rămas blocată. Una dintre probleme este stabilirea sistemului care ar urma să fie aplicat după eliminare.

Dacă fiecare stat ar decide separat păstrarea orei de vară sau a orei solare, între țările vecine ar putea apărea diferențe de fus orar. Un astfel de „mozaic” ar complica transporturile, logistica și funcționarea pieței unice.

Diferențele de lumină naturală dintre nordul și sudul Europei reprezintă un alt obstacol. Într-o Europă fără o regulă comună, o călătorie cu trenul sau avionul din Italia spre Norvegia, cu escală, ar putea implica mai multe schimbări de fus orar.

Cum afectează schimbarea orei organismul

Trecerea la ora solară poate acționa asupra organismului ca un micro-jet lag. Schimbarea întrerupe sincronizarea dintre ritmurile biologice și lumina solară și poate afecta somnul.

Printre efectele frecvente se numără insomnia, oboseala în timpul zilei, iritabilitatea și scăderea capacității de concentrare. De regulă, organismul are nevoie de câteva zile pentru a se adapta noului program.

Pentru o adaptare mai ușoară, sunt recomandate hidratarea, mișcarea și mesele ușoare. Alimentele bogate în vitamine și săruri minerale pot face parte dintr-o alimentație echilibrată.