Business
Situație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină
Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, vinde în prezent energia la un preț mediu mai mare pe piața angro (clienții mari) decât către clienții finali, o inversare a logicii economice de bază care poate atrage întrebări din partea investitorilor, arată o analiză a Economedia.ro.
Potrivit datelor financiare la 9 luni 2025, compania facturează energia astfel:
- Piața angro: 528 RON/MWh (+13% față de anul trecut)
- Furnizare către populație și firme: 469 RON/MWh (+9% față de anul trecut).

Situație atipică
În general, în orice industrie, en-gros presupune vânzarea de cantități mari la prețuri mai mici, iar en-detail presupune vânzarea de cantități mici la prețuri mai mari, pentru acoperirea costurilor de distribuție, servicii și risc comercial.
În cazul Hidroelectrica, logica s-a inversat.
Aceasta vinde energie en-gros (vânzări cu ridicata, în cantități mari, către companii) mai scump decât energia vândută en-detail (adică vânzări cu amănuntul, direct către clienți finali).
În plus, compania a majorat prețurile pe piața angro (+13%) în timp ce creșterea pe retail a rămas mai temperată (+9%), deși retailul presupune costuri operaționale mai ridicate.
Așadar, diferența de preț dintre cele două segmente s-a și adâncit în 2025, față de 2024, pe măsură ce Hidroelectrica a continuat în paralel expansiunea accelerată pe segmentul retail, unde numărul de clienți crește agresiv de peste doi ani.
Veniturile din furnizare depășesc veniturile angro
Datele financiare ale Hidroelectrica pentru primele nouă luni din 2025 arată o schimbare structurală a modului în care compania face bani, o inversare aproape completă a dependenței dintre piața angro și furnizarea directă către clienți.
Veniturile din piața angro s-au prăbușit cu 26%, de la 3,24 miliarde lei în primele nouă luni din 2024 la 2,4 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.
Această scădere abruptă arată atât că Hidroelectrica a avut mai puțină energie disponibilă, deci mai puțin de vândut en-gros, și totodată că compania a ales să mute o parte din energie spre segmentul de furnizare, unde a crescut baza de clienți casnici și IMM-uri.
Cu alte cuvinte, segmentul tradițional, cel care genera grosul profitului în anii buni, devine acum mai puțin relevant.
Totodată, veniturile din furnizare au înregistrat o creștere spectaculoasă de 41%, de la 1,74 miliarde lei în primele 9 luni din 2024 la 2,44 miliarde lei în aceeași perioadă din 2025.
Este una dintre cele mai mari creșteri de pe segmentul de retail din ultimii ani. Hidroelectrica câștigă vizibil teren în piața de furnizare, pe fondul extinderii accelerate a numărului de clienți, a prețurilor încă menținute relativ scăzute pentru populație și unei strategii clare de a deveni un jucător dominant pe segmentul casnic, nu doar un producător.
De remarcat că, probabil pentru prima dată, veniturile din furnizare au ajuns să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro. O schimbare cu implicații majore pentru modelul de business al companiei.
Economistul Radu Crăciun a avertizat recent, într-o analiză despre prețul stagnant al acțiunilor Hidroelectrica, că expansiunea nelimitată a portofoliului de clienți casnici a Hidroelectrica poate fi dictată de criterii non-economice.
În ultimii ani, autoritățile au încurajat – explicit sau implicit – migrarea clienților către Hidroelectrica, pornind de la premisa că furnizorul de stat oferă cel mai mic preț din piață. Iar asta în ciuda faptului că Hidroelectrica este o companie de stat cu un management care ar trebui să beneficieze de independență în deciziile comerciale, iar presiunea de a atrage clienți prin intervenție publică nu este normală pentru o companie listată și cu guvernanță corporativă.
Business
Acord de cooperare între UNNPR și Camera Federală a Notarilor din Germania
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a semnat astăzi, 5 mai 2026, un acord de cooperare cu Camera Federală a Notarilor din Germania (Bundesnotarkammer), punând astfel bazele unui parteneriat solid care deschide noi oportunități de colaborare și dezvoltare instituțională pentru cele două notariate.
Evenimentul a avut loc cu prilejul reuniunii bilaterale găzduite de notariatul român la sediul UNNPR. Discuțiile au vizat o serie de teme de actualitate relevante pentru partenerii de dialog, între care evoluțiile juridice recente din România și Germania, cu accent pe: digitalizarea activității notariale, identitatea digitală pentru companii – European Business Wallet și impactul noilor tehnologii asupra profesiei.
Pe agenda reuniunii au mai figurat discuții pe următoarele teme: protecția persoanelor vulnerabile, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și reprezentarea notariatelor naționale la nivelul organizațiilor profesionale la nivel internațional – UINL și CNUE.
Din delegația notariatului german au făcut parte: dl. Markus Sikora – Președintele Bundesnotarkammer, dl. Peter Stelmaszczyk – Președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) pentru anul 2023 și dl. Johannes Rübbeck – Reprezentantul Bundesnotarkammer la Bruxelles.
Notariatul român a fost reprezentat de: dna. Laura Badiu – Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dl. Sorin Marina – Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dna. Mihaela Durnescu – Președintele Camerei Notarilor Publici București, dl. Stila Cocea și dl. Octavian Rogojanu – membri al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea activității de relații internaționale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
Dialogul cu partenerii germani și semnarea acordului de cooperare între UNNPR și Bundesnotarkammer confirmă angajamentul notariatului național în direcția extinderii cooperării în cadrul rețelei notariale europene, în contextul în care adaptarea la noile realități juridice și tehnologice reprezintă un imperativ pentru modernizarea profesiei.

Business
Mihai Daraban: România este poarta de intrare în UE pentru companiile din Turcia
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a participat, în data de 29 aprilie a.c., la ceremonia de deschidere a evenimentului „Delegația Comercială și Întâlnirile de Afaceri Turcia–România”, organizat de Adunarea Exportatorilor din Turcia (TIM).
Evenimentul a reunit exportatori de top din Turcia și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc în cadrul unor sesiuni de întâlniri business-to-business (B2B), acoperind sectoare precum: industria auto, chimie, construcții, produse alimentare, medicale și ambalaje.
În cadrul ceremoniei de deschidere, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat avantajul competitiv pe care îl oferă România companiilor turce care aleg să se înregistreze pe piața locală. „Înregistrarea unei companii în România nu înseamnă doar prezență pe piața românească. Înseamnă intrarea în Uniunea Europeană pe cea mai accesibilă și mai prietenoasă poartă pe care o oferă blocul comunitar. Din momentul în care o companie turcă se înregistrează în România, devine persoană juridică română și, prin urmare, persoană juridică a Uniunii Europene — cu toate drepturile care decurg din acest statut. Vorbim despre acces la fonduri europene, participare la licitații publice din toate cele 27 de state membre, acces la instrumente financiare și programe de finanțare dedicate companiilor europene. Acest lucru nu este o facilitate administrativă, este un avantaj strategic foarte important.”
La rândul său, E.S. dl Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Turcia la București, a declarat: „Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene. România este, la rândul său, numărul unu pentru noi în această parte a lumii. Investițiile turce în România depășesc 12 miliarde de dolari — și subliniez că vorbim despre economie reală, nu despre instrumente financiare abstracte. Companiile noastre de construcții contribuie concret la modernizarea infrastructurii românești. Companiile noastre de energie au investit aproape 2 miliarde de euro doar în 2024 în fotovoltaic. Aceasta este cooperarea care contează.”
Business
România și Turcia își întăresc alianța economică: focus pe investiții și parteneriate strategice
Relațiile economice dintre România și Turcia intră într-o nouă etapă de consolidare, în urma întâlnirilor B2B organizate de Adunarea Exportatorilor din Turcia, care a adus la București o delegație de top a mediului de afaceri turc.
Evenimentul a reunit lideri de top din mediul instituțional și de afaceri, fiind deschis de președintele Camera de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, alături ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, președintele Adunării Exportatorilor din Turcia, Mustafa Gültepe, și vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Gürsel Öztürkmen.
„Relațiile comerciale dintre România și Turcia sunt într-o creștere constantă, depășind pragul de 10 miliarde în schimburi bilaterale. Datele pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat, ceea ce confirmă dinamica pozitivă a acestui parteneriat”, a declarat Mihai Daraban. Acesta a subliniat că în România activează aproape 20.000 de companii cu cel puțin un acționar turc, cu un capital subscris de aproximativ 840 de milioane de euro și investiții directe care depășesc 1 miliard de euro.
Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar companiile turce folosesc tot mai mult România ca platformă de acces către piața europeană, beneficiind de avantajele apartenenței țării noastre la UE, a adăugat președintele CCIR.

Mihai Daraban, președintele CCIR
Mustafa Gültepe, președinte al Adunării Exportatorilor din Turcia, a indicat 20 de miliarde de dolari ca țintă pentru 2028 a schimburilor comerciale bilaterale.
„Suntem două națiuni care împart aceeași geografie, aceeași mare și aceeași viziune pentru viitor. Putem depăși obiectivele actuale și putem atinge niveluri mult mai ridicate ale schimburilor comerciale”, a declarat acesta, evidențiind apoi avantajele competitive ale Turciei ca hub regional de producție și complementaritatea dintre economiile celor două state.
La rândul său, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia în România, a accentuat dimensiunea strategică a relației bilaterale: „Suntem parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Colaborarea noastră în domeniul securității întărește încrederea necesară pentru dezvoltarea relațiilor economice.”
Diplomatul a adăugat că investițiile turcești în România sunt, în realitate, mai mari decât cele raportate oficial, estimările indicând un volum total de aproximativ 12 miliarde de euro, incluzând și investițiile indirecte.
„Obiectivele actuale privind schimburile comerciale sunt, în opinia noastră, modeste. Avem capacitatea de a le depăși, inclusiv prin susținerea reciprocă a lanțurilor de aprovizionare,” a adăugat acesta.
Ambasadorul Republicii Turcia în România a pus accent și pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de transport între cele două state: „Este esențial să dezvoltăm conectivitatea logistică pe cale terestră. Trebuie să ajungem în punctul în care deplasarea între Istanbul și București să se poată face în 5–6 ore, inclusiv prin dezvoltarea unor linii de transport feroviar de mare viteză.”
Vicepreședintele Turkish Business People Association (TIAD), Gürsel Öztürkmen, a subliniat rolul esențial al comunității de afaceri turce. Acesta a declarat că organizația contribuie direct la dezvoltarea relațiilor economice româno-turce, iar aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România este reprezentat de companii membre. Investițiile acoperă domenii-cheie precum banking, industrie, automotive, energie și sănătate, fiind susținute de companii importante precum Garanti Bank, Ford Otosan sau Beko. Totodată, organizația oferă sprijin activ tuturor companiilor interesate să intre pe piața românească.
Evenimentul organizat la București extinderea parteneriatelor, stimularea investițiilor și crearea de noi joint venture-uri între companiile din cele două state.

-
Business10 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business10 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Business10 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
-
Businesso lună înainteSocietatea VLG RO, subsidiara firmei austriece Meinhart, sancționată și cu activitatea sistată pentru lipsa autorizației de funcționare

You must be logged in to post a comment Login