Business
SIMAVI participă în Proiectul European SECUR-EU pentru întărirea securității cibernetice a IMM-urilor

Compania românească de IT Software Imagination & Vision (SIMAVI) este implicată într-un nou proiect european european de Cercetare & Dezvoltare, intitulat SECUR-EU – „Consolidarea securității IMM-urilor europene ca răspuns la amenințările de securitate cibernetică”.
Acest proiect inovator are scopul de a îmbunătăți protecția întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) din Uniunea Europeană împotriva atacurilor cibernetice din ce în ce mai sofisticate, folosind analiza predictivă bazată pe Inteligență Artificială.
Obiective ambițioase și soluții inovatoare
- Proiectul SECUR-EU are o serie de obiective esențiale:
- Dezvoltarea și furnizarea de soluții de securitate open-source pentru IMM-uri, echivalente cu cele utilizate la nivel de întreprindere.
- Îmbunătățirea tehnicilor de testare white-hack prin inițiativa HackOlympics.
- Sprijinirea și promovarea soluțiilor inovatoare de securitate cibernetică pe piața europeană.
- Creșterea cunoștințelor și auditarea pregătirii în domeniul securității cibernetice a IMM-urilor.
- Cooperare europeană pentru o securitate cibernetică robustă
Proiectul, inițiat la 1 decembrie 2023, reunește 14 organizații partenere și 2 organizații de sprijin din diverse țări europene, inclusiv România, Norvegia, Olanda, Franța, Italia, Grecia și Cipru. Întâlnirea de lansare a avut loc la Predeal, România, într-un format hibrid, unde 28 de reprezentanți ai consorțiului au participat activ, prezentând și discutând planul de implementare a proiectului.
Contribuția IMM-urilor și formarea în domeniul securității cibernetice
IMM-urile au fost invitate să se alăture grupului de părți interesate și să contribuie la implementarea proiectului. Sesiuni de formare dedicate vor fi organizate pentru a crește conștientizarea și pregătirea în domeniul securității cibernetice. Proiectul recunoaște importanța critică a protecției IMM-urilor și a infrastructurilor vitale ale economiei UE împotriva atacurilor cibernetice.
IMM-urile vor utiliza soluții de securitate de două categorii:
– Soluții de atac: instrumente de scanare și testare de penetrare (OS și întreprindere) din diferite domenii dezvoltate pentru a efectua atacuri actuale asupra infrastructurii critice.
– Soluții de apărare: sisteme SIEM/IPS/IDS de generația următoare dezvoltate pentru a urmări anomalii pe o rețea de infrastructuri critice.
Tehnologii avansate și inițiative inovatoare
SECUR-EU abordează provocările crescânde ale atacurilor cibernetice asupra infrastructurilor critice și IMM-urilor utilizând tehnologii de ultimă generație, inclusiv Inteligența Artificială. Rezultatele proiectului vor fi testate și validate de hackeri etici în cadrul HackOlympics, într-un mediu controlat.
Securitatea cibernetică a IMM-urilor în Uniunea Europeană: Fapte și cifre
Aproximativ 60% dintre IMM-urile din Uniunea Europeană au fost victime ale unor atacuri cibernetice în ultimii ani, conform studiilor recente.
Se estimează că doar 30% dintre IMM-uri au un plan de securitate cibernetică bine definit și implementat.
Costul mediu al unui atac cibernetic pentru o IMM se ridică la aproximativ 50.000 de euro, incluzând pierderile financiare directe și costurile de recuperare.
Lipsa de resurse și expertiză în domeniul securității cibernetice este una dintre principalele provocări cu care se confruntă IMM-urile, ceea ce subliniază necesitatea unor soluții accesibile și eficiente.
Uniunea Europeană investește constant în inițiative de securitate cibernetică pentru a sprijini IMM-urile, recunoscând rolul lor esențial în economia europeană.
Parteneri și colaboratori
Proiectul este coordonat de EXIMPROD ENGINEERING (RO) și include parteneri precum CLONE SYSTEMS (CY), CEL (IT), DIRECȚIA NAȚIONALĂ ROMÂNĂ PENTRU SECURITATE CIBERNETICĂ (RO), DNVGL (NL), ASM TERNI (IT), SELENE (GR), ROMGAZ (RO), ENC (CY), SIMAVI (RO), AUTH (GR), BOLTON TECHNOLOGIES (CY), IHU (GR), SQS (RO), cu sprijinul I-ENEGYLINK (RO) și PRIVANOVA (FR).
SECUR-EU se angajează să promoveze o cultură comună de conștientizare a securității cibernetice și să sprijine IMM-urile europene în fața amenințărilor cibernetice tot mai complexe.
Business
Mihai Daraban: România poate deveni o platformă ideală pentru investitorii japonezi

În cadrul misiunii economice desfășurate în Japonia, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut o serie de întâlniri oficiale cu unele dintre cele mai importante instituții economice nipone, în scopul identificării unor noi oportunități de cooperare în contextul Parteneriatului Strategic România-Japonia.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, s-a întâlnit la sediul din Tokyo cu conducerea Camerei de Comerț și Industrie a Japoniei, în prezența dlui Hitoshi Ito, președintele organizației, și a echipei de management din Divizia Internațională, condusă de domnul Katsuya Igarashi, director general.
„România poate deveni o platformă ideală pentru investitorii japonezi, având în vedere deschiderea consumatorilor români către brandurile japoneze și poziția noastră geografică strategică. Portul Constanța oferă acces direct la piețele din Sud-Estul Europei și reprezintă o poartă de intrare ideală pentru produsele japoneze către întreaga regiune. Relația noastră cu Camera de Comerț și Industrie a Japoniei, consolidată prin acordul de colaborare din 1997, reprezintă o fundație solidă pentru extinderea cooperării economice bilaterale”, a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.
În cadrul aceleiași misiuni economice, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a avut o întâlnire oficială cu reprezentanții Japan Institute for Overseas Investment (JIOI), organizație care se ocupă de promovarea și facilitarea investițiilor japoneze în străinătate. Discuțiile s-au concentrat pe poziția strategică a României în regiunea Mării Negre, precum și pe rolul Portului Constanța ca hub pentru reconstrucția Ucrainei. „Avem o colaborare excelentă cu JIOI în ceea ce privește promovarea României ca destinație de investiții pentru companiile nipone. Este foarte bine cunoscută implicarea Japoniei în industria navală, prin investițiile în lucrările de construcție a terminalului de containere din Portul Constanța, dar și în proiectarea și execuția podului de peste Dunăre de la Brăila. În contextul reconstrucției Ucrainei, această experiență anterioară poate fi un catalizator pentru noi investiții japoneze în România”, a subliniat președintele CCIR.
Business
Parlamentul European a votat o rezoluție care include propuneri pentru modernizarea rețelelor electrice din UE

Parlamentul European a votat joi o rezoluție ce include o serie de propuneri pentru modernizarea rețelelor de electricitate din Uniunea Europeană, pentru integrarea energiilor regenerabile și pentru încurajarea investițiilor în infrastructura în vederea creșterii capacității de transmitere transfrontalieră, scrie Agerpres.
Rezoluția, redactată pe baza unui raport elaborat de eurodeputata austriacă Anna Sturgh (Renew Europe) și adoptată cu 418 voturi pentru, 112 voturi contra și 45 de abțineri, subliniază că sunt necesare investiții semnificative pentru a spori capacitatea la nivel național și pentru a moderniza infrastructura energetică.
Eurodeputații cer reguli și proceduri mai clare și mai eficiente pentru a atrage investiții private, suplimentar față de finanțarea publică, și pentru a garanta că tarifele rețelei reflectă costurile reale.
În plus, membrii PE subliniază importanța unei planificări mai europene pentru a conecta frontiere, sectoare și regiuni și afirmă că sursele de energie regenerabilă trebuie să fie integrate mai bine în rețelele de electricitate.
De asemenea, ei insistă că ar trebui să existe mai multe interconectări transfrontaliere.
Asigurarea acceptării de către public și comunicarea eficientă cu cetățenii sunt, potrivit eurodeputaților, esențiale pentru implementarea cu succes a noilor proiecte privind rețelele de electricitate.
„Pana de curent din peninsula Iberică a fost o dovadă dureroasă a vulnerabilității rețelelor noastre de electricitate și a reamintit că tranziția energetică a Europei va eșua dacă nu investim în infrastructură într-un mod strategic, așa cum facem și în energiile regenerabile. Pana nu a arătat eșecul Uniunii Energiei, ci din contră. Grație interconectărilor transfrontaliere, Franța a putut să intervină imediat. Acum, Comisia Europeană trebuie să acționeze în mod decisiv pentru a prioritiza planificarea și coordonarea în privința rețelelor și stocării – altfel vom continua să ne împiedicăm dintr-o criză în alta”, a declarat raportoarea Anna Sturgkh.
”Trimitem un mesaj clar și puternic Comisiei să mențină Instrumentul Conectarea Europei pentru Energie în viitoarea sa propunere privind bugetul multianual”, a adăugat ea.
Business
Mihai Daraban: Decidenții politici ar trebui să trateze în mod special investitorii din Republica Coreea

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 19 iunie a.c., Forumul economic Romania-Korea Defense Industry Day, marcând un moment foarte important în continuarea dezvoltării relațiilor economice dintre România și Republica Coreea.
Evenimentul, centrat pe sectorul industriei de apărare, a pus în evidență progresele semnificative realizate în ultimul timp de către cele două state, în ceea ce privește oficializarea mai multor proiecte importante în acest domeniu economic.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a remarcat faptul că „în acest moment, relațiile dintre România și Republica Coreea sunt foarte bune. Noi, cei de la CCIR, am fost cei care, în plină pandemie, am reușit să-i aducem în România pe cei mai importanți jucători coreeni din industria de apărare. Ca urmare, anul trecut au fost oficializate foarte multe proiecte în acest domeniu, fiind semnate acorduri cu cel puțin 30 de societăți românești care produc diferite subansamble care, ulterior, vor face parte din produsul finit. Vorbim, astfel, despre producție în România, despre locuri de muncă noi și despre implicarea companiilor românești în proiecte comune de amploare. Sper ca autoritățile române să înțeleagă acest lucru. Republica Coreea de Sud trebuie tratată în mod special, având în vedere dorința de a investi în România. La nivelul CCIR, vom monitoriza buna dezvoltare a contractelor dintre cele două state și vom face în așa fel încât activitatea companiilor coreene în România să nu fie blocată de birocrație. Un lucru e sigur: dacă pierdem și această oportunitate, înseamnă că suntem și noi pierduți”.
Prezent la forum, dl Byungro Choi, vicepreședintele Korea Defense Industry Association (KDIA) a subliniat faptul că „acest eveniment este foarte important pentru schimbul de experiență între companiile din cele două state, care pot identifica, astfel, noi oportunități pentru proiecte economice comune. România este membru NATO și UE și joacă un rol central în securitatea europeană, în timp ce Republica Coreea își consolidează rolul ca partener global în industria de apărare, prin tehnologia și capacitățile de achiziție pe care le deține. Împreună cu CCIR, sunt convins că vom dezvolta un model de cooperare strategică între planul de modernizare al apărării României și tehnologiile industriei de apărare coreene”.
-
Politică10 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică6 luni înainte
Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”
-
Business10 luni înainte
HS Timber Group – tehnologie la cel mai înalt nivel în prelucrarea lemnului
-
Politică11 luni înainte
Raluca Turcan: Zi istorică pentru patrimoniul românesc! Dosarele Brâncuşi şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia, înscrise în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO