Preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, în urma alegerilor legislative din 1 decembrie.

Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie 2024

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Lista noului Parlament conține 465 de nume, dintre care 331 sunt deputați, iar 134 senatori. Mandatele au fost împărțite după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024:

• PSD: 123 de mandate (86 de deputați și 37 de senatori);
• AUR: 92 de mandate (64 de deputați și 28 de senatori);
• PNL: 72 de mandate (50 de deputați și 22 de senatori);
• USR: 59 de mandate (40 de deputați și 19 senatori);
• SOS: 38 de mandate (27 de deputați și 11 senatori);
• UDMR: 32 de mandate (22 de deputați și 10 senatori);
• POT: 32 de mandate (25 de deputați și 7 senatori);
• Minorități: 19 deputați.

PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile au anunțat, marți seară, la finalul unei ședințe, „angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale”, potrivit news.ro.

Coaliție pro-europeană în Parlament: PSD-PNL-USR-UDMR

Partidele au precizat că, în cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecute, au fost discutate câteva priorități esențiale. S-a discutat despre începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european.

„În zilele următoare, cele patru partide şi reprezentanţii Minorităţilor Naţionale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme şi care va avea în vedere priorităţile cetăţenilor României. Astfel, părţile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare şi grupuri de lucru pe domenii de activitate”, arată partidele.

Acestea au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. Totodată, s-a convenit și creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.

„Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene îşi asumă această responsabilitate. Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituţii şi în clasa politică, prin bună guvernare, transparenţă în cheltuirea banului public şi respect faţă de cetăţean”, se mai arată în comunicatul de presă.

USR cere conducerii Camerei Deputaților și Senatului convocarea unei ședințe comune a celor două Camere ale Parlamentului pentru revocarea lui Toni Greblă din funcția de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP).

„Ce încredere pot avea alegătorii într-o instituţie care ar trebui să controleze fix finanţarea campaniei electorale, dar care nu se autosesizează pentru cheltuieli 0? Dar într-un om care, având funcţia de preşedinte al AEP, are legături dubioase cu apropiaţi ai candidatului extremist ajuns în turul II al prezidenţialelor, în timp ce soţia sa nu are nicio reţinere să facă făţiş campanie acestuia? Autoritatea Electorală Permanentă este instituţia ce ar trebui să asigure votul românilor, să le ofere certitudinea că alegerile se desfăşoară corect, că orice vot este liber exprimat şi apărat. Or, ceea ce am văzut la alegerile din iunie şi cele de acum arată că Toni Greblă este un pericol la adresa democraţiei din România. Sper ca PSD şi PNL să înţeleagă pericolul şi că acesta trebuie demis de urgenţă”, a declarat Ionuţ Moşteanu, liderul deputaţilor USR, potrivit news.ro.

USR cere Parlamentului revocarea lui Toni Greblă din fruntea AEP

USR nu este la prima solicitare de revocare a lui Toni Greblă din funcția de președinte al AEP. Partidul a precizat că a cerut ca acesta să fie demis și după alegerile din data de 9 iunie. Potrivit formațiunii, solicitare a fost ignorată atunci, iar Toni Greblă a rămas să se ocupe și de alegerile parlamentare și prezidențiale.

„Toni Greblă a reuşit să compromită definitiv pilonul principal al unei societăţi democratice, respectiv procesul de votare şi de alegere a celor care conduc România. Aşa ceva nu poate fi trecut cu vederea. Toni Greblă a distrus încrederea românilor în dreptul câştigat în urmă cu 35 de ani, acela de a-şi alege liber reprezentanţii şi conducătorii atât la nivel local, cât şi la nivel central, alegerea preşedintelui ţării”, afirmă Narcis Mircescu, liderul senatorilor USR.

„Faptul că AEP a primit declaraţiile competitorului Călin Georgescu, potrivit cărora acesta ar fi avut 0 lei investiţi în campania electorală pentru prezidenţiale, indică grave deficienţe ale Autorităţii Electorale Permanente în exercitarea atribuţiilor de control, în condiţiile în care este de notorietate că o campanie electorală presupune costuri şi cheltuieli importante. Lipsa unor acţiuni de control concrete din partea AEP este cu atât mai flagrantă dacă o punem în oglindă cu faptul că Parchetul General s-a autosesizat cu privire la cheltuielile de campanie nedeclarate şi alte infracţiuni electorale asociate”, mai precizează USR.