Connect with us

Politică

Scandalul din PSD, în plină ascensiune

Publicat cu

7 ani înainte

pe

fireadragneaeoficial

După reproșurile pe care primarul Capitalei, Gabriela Firea, i le-a adus liderului PSD, Liviu Dragnea, scandalul din interiorul partidului de la guvernare capătă amploare, gruparea Firea se mărește.

 

 

Conflictul Firea-Dragnea din interiorul PSD capătă amploare, în contextul în care mai mulți PSD-iști o suțin pe Gabriela Firea. Această ruptură între cei doi lideri a venit în urma faptului că, potrivit primarului Capitalei, Liviu Dragnea o vrea pe Speranța Cliseru drept țap ispășitor pentru evenimentele violente de la protestul Diasporei, din 10 august, care a avut loc în Piața Victoriei. Principalul aliat al Gabrielei Firea este vicepremierul Paul Stănescu.

Deputatul social democrat din Botoșani Răzvan Rotaru și-a arătat solidaritatea față de Gabriela Firea.

„Susţin şi demersul doamnei Gabriela Firea, pentru că nu se mai poate cu atâtea lucruri care se întâmplă în interiorul partidului şi, dacă nu vom aplica rapid o strategie să schimbă anumite lucruri, vom avea de pierdut cu toţii”, a afirmat Răzvan Rotaru, pentru Agerpres.

Totodată, el a mai susținut că „Nu am fost niciodată consultaţi. Nu am fost niciodată luaţi în seamă. S-a trecut peste noi ca şi parlamentari. Eu am mai tras un semnal de alarmă mai demult. Nu a vrut nimeni să mă bage în seamă.”

Un alt deputat din Botoșani și-a anunțat, miercuri, demisia din Partidul Social Democrat. Mihaela Huncă a anunțat, pe pagina sa de Facebook, faptul că nu poate accepta sintagma „două Românii” și nu poate accepta scindarea societății.

 „Am intrat în politică în anul 2000. A fost o decizie bine cumpănită, o decizie pe care am luat-o considerând că doar printr-o astfel de implicare aș fi putut contribui eficient la profesionalizarea și dezvoltarea în primul rând a sistemului din care proveneam și pe care l-am reprezentat mereu, sistemul de învățământ. Am ales social-democrația. Și social-democrată sunt și astăzi. Dar social-democrația în care cred eu, bazată pe valori autentice, pe meritocrație și pe competență nu se mai regăsește astăzi în PSD, fiindcă PSD, din motive ce nu pot să le înțeleg, și-a uitat și menirea, și ideologia. (…)”

Ecaterina Andronescu a afirmat, potrivit Digi24: „Dacă dna Firea are argumetne pentru afirmațiile pe care le face, mi se par fără îndoială afirmații foarte grave. Nu am înțeles de ce nu a discutat de mai multă vreme în interior.”

Și PSD Ilfov anunțat miercuri că o susţine pe Gabriela Firea.

„Organizaţia PSD ILFOV îşi exprimă susţinerea pentru preşedintele său ales statutar doamna GABRIELA FIREA! Spunem NU conducerii discreţionare a unui singur om, spunem NU politicii pumnului în gură adus argumentelor susţinute de cei care nu se află în cercul apropiaţilor domnului Dragnea, spunem NU dezinformării şi manipulării în scopuri personale!”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook al filialei.

Și fostul premier Mihai Tudose a criticat-o pe Carmen Dan, ministrul de Interne, pentru intervenția în forță a jandarmilor de la protestul din Piașa Victoriei: „Nu trebuia să ajungem acolo, iar folosirea forţei ar trebui să se manifeste în imobilizare, nu cu baston pe ceafă“, a declarat fostul premier, care şi-a pierdut funcţia în iarnă tot după un conflict cu Carmen Dan.
 

Gabriela Firea a atras și o serie de critici din partea colegilor de partid.

Deputatul PSD Argeş Cătălin Rădulescu cere ca primarul Capitalei să rămână fără sprijin politic din partea PSD.

„Ne deranjează că e un prejudiciu de imagine pe care ni-l aduce permanent. Noi o înțelegem că n-a făcut nimic pentru București, dar nu e de vină partidul”, a afirmat Cătălin Rădulescu.

Senatorul PSD Liviu Pop a afirmat, în Parlament, că „Acest lucru trebuia clarificat în interiorul CEx-ului, este structură de partid. Acolo trebuie discutată viața internă a unui partid, nu în spațiul public. În spațiul public discutăm despre proiecte, despre de ce ne-am angajat în campania electorală, despre poziția partidului privind anumite elemente, din păcate se confundă cele două fronturi, Când ai nemulțumiri vis a vis de un coleg din partid eu știu, că am participat la anumute ședințe ale Cex-ului, acolo se spuneau toate nemulțumirile, acolo trebuie să ne exprimăm nemulțumirile politice”.

Recent, Gabriela Firea l-a acuzat pe Liviu Dragnea de spionaj. 

Miercuri seară, Firea a declarat, la Antena 3, că are informaţii certe că liderul PSD Liviu Dragnea o spionează, îi urmăreşte activitatea şi chiar a pus oameni să-i supravegheze clădirea Primăriei şi casa.

„Am informaţii certe că (n.a – Liviu Dragnea) mă spionează, îmi urmăreşte activitatea, îmi urmăreşte chiar clădirea primariei. Sunt oameni care au fost la mine în aceste zile şi care ulterior au fost sunaţi direct de către dumnealui, mă refer la Liviu Dragnea, să fie întrebaţi de ce au fost la mine, dacă punem ceva la cale. Noi nu puneam nimic la cale. Aveam discuţii absolut normale despre administraţia publică locală, nu conspiram politic. Unii sunt colegi de partid, alţii sunt oameni care au legătură cu partidul sau cu domnia sa, dar nu sunt membi şi mi s-a părut şocant că în loc să fiu chemată să discutăm, să analizăm , aşa cum a spus presei, s-a gândit că este mai bine să continue toată această stratagemă, să ascundem sub preş argumentele şi practic să ne comportăm exact ca cei pe care oficial îi detestă. Spunea că sunt oameni în anumite zone care luptă inegal, care folosesc informaţii fără ca sursa sau calea de obţinere să fie legală. Altfel nu pot să înţeleg cum de a recurs la această metodă, de a pune oameni, mă întreb de unde? Oare tot de la doamna Carmen Dan, care să supravegheze clădirea Primăriei, casa mea?”, a declarat Gabriela Firea, la Antena 3.

Etichete:
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Politică

Dan Motreanu, printre europarlamentarii români cu cele mai multe absențe în Parlamentul European

Publicat cu

o lună înainte

pe

13 octombrie 2025

De

Liberalul Dan Motreanu se numără printre europarlamentarii români care au lipsit cel mai mult de la ședințele Parlamentului European, potrivit unei analize Digi24. De la începutul actualului mandat, în iulie 2024, și până în prezent, Motreanu a absentat de la 28 din cele 65 de ședințe de plen organizate la Strasbourg și Bruxelles.

În topul absenților, Motreanu se află alături de Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, ambii de la PSD, fiecare cu câte 29 de absențe, precum și de Cristian Terheș (ales pe listele AUR), care are tot 28 de absențe. Pe locul următor se află social-democratul Claudiu Manda, cu 26 de absențe.

Potrivit sursei citate, mulți europarlamentari români au lipsit la peste 40% dintre ședințele Parlamentului European de la preluarea mandatului.

De altfel, în legislatura anterioară, Claudiu Manda s-a aflat printre eurodeputații europeni cu cele mai multe absențe, fiind depășit doar de un coleg din Grecia care nu a putut participa la lucrări din cauza unei condamnări penale.

Totodată, analiza Digi24 arată că social-democratul Andi Cristea nu a participat deloc la ședințele de plen timp de cinci luni, de la debutul mandatului până în decembrie 2024.

Salariul unui europarlamentar este de aproximativ 8.000 de euro net, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuieli de birou și o diurnă de 350 de euro pe zi pentru participarea la ședințe. Eurodeputații care nu ating un anumit prag de prezență riscă să piardă o parte din aceste beneficii financiare.

România este reprezentată în Parlamentul European de 33 de eurodeputați.

Citește mai departe

Politică

Ungurii vor să cumpere brandul românesc Napolact. Temeri legate de invazia laptelui ieftin din Ungaria

Publicat cu

2 luni înainte

pe

17 septembrie 2025

De

Compania olandeză FrieslandCampina a anunțat recent intenția de a-și vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, directorul executiv al grupului bancar OTP. Acesta este cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura din țara vecină.

Bonafarm va achiziționa 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A. Tranzacția, care  include brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, va fi supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și este estimată să se finalizeze în decembrie 2025..

În piața locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina ocupă poziția a cincea ca volum de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate parte a unor grupuri străine. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 588 milioane de lei, în scădere cu 4% față de anul precedent, și o pierdere de 29 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. FrieslandCampina operează două unități de producție moderne, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și avea la finalul anului trecut 422 de angajați.

Sebastian Burduja atrage atenția asupra riscurilor majore ale vânzării Napolact către ungurii de la Bonafarm

Într-o înterpelare adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii și președintelui Consiliului Concurenței, fostul Ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, avertizează că tranzacția are „importanță strategică națională” și poate reprezenta un risc pentru securitatea națională și ordinea publică. 

Burduja atrage atenția că Sándor Csányi, prin legăturile apropiate cu premierul Viktor Orbán și prin rolurile sale cheie în OTP Bank, MOL și Bonafarm, concentrează putere economică în sectoare strategice și ar putea transforma investiția în România într-un instrument al agendei politice a statului maghiar, aceasta nefiind doar o simplă decizie de afaceri.

“Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.

Fermierii din Cluj riscă să fie înlăturați din lanțul de producție

La rândul său, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a ridicat semne mari de întrebare privind impactul pe care îl va avea preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Acesta avertizează că fermierii români din Ardeal riscă să fie eliminați din lanțul de producție, iar laptele românesc să fie înlocuit cu materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria.

El subliniază că cele unitățile FrieslandCampina procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri locali, iar schimbarea politicii de aprovizionare ar putea înlătura fermierii români din lanțul de producție. Remus Lăpușan insistă ca fermierii români să își păstreze oportunitatea de a-și valorifica laptele, iar brandul Napolact să continue colaborarea cu producătorii locali, păstrând tradiția și reputația construită în Ardeal.

Deputatul subliniază că statul român trebuie să garanteze mai multe aspecte: menținerea aprovizionării cu lapte românesc, evitarea relocării fabricilor, protejarea locurilor de muncă, păstrarea rețetelor tradiționale și a gamei BIO, și evitarea prețurilor defavorabile fermierilor. Lăpușan concluzionează că interesul național nu este negociabil și că autoritățile trebuie să acționeze ca arbitru pentru a proteja fermierii și autenticitatea Napolact.

Citește mai departe

Politică

Bolojan: Aderarea României la OCDE în 2026 – obiectiv strategic prioritar

Publicat cu

3 luni înainte

pe

21 august 2025

De

Premierul Ilie Bolojan a condus astăzi ședința Comitetului Național pentru Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), structură ce reunește ministerele și instituțiile implicate în acest proces.

În cadrul întâlnirii au fost analizate progresele realizate până acum și au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, cu accent pe implementarea recomandărilor cheie formulate de OCDE.

Șeful Executivului a subliniat importanța menținerii unui efort instituțional constant și a apreciat contribuția tuturor structurilor implicate. Totodată, a cerut accelerarea adoptării modificărilor legislative necesare, întărirea coordonării interinstituționale și pregătirea atentă a evaluărilor programate în etapele următoare.

„Aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, prevăzută în Programul de Guvernare. Este nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate reală de reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE nu oferă doar o analiză a politicilor publice, ci și soluții concrete pentru îmbunătățirea acestora, pe care vă încurajez să le folosiți în activitatea instituțiilor dumneavoastră”, a declarat premierul.

România a primit statutul de candidat la OCDE în ianuarie 2022 și Foaia de parcurs pentru aderare în iunie același an. În prezent, țara noastră se află în etapa de evaluare tehnică, proces ce presupune implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale.

Comitetul Național pentru Aderarea la OCDE, coordonat de prim-ministru, are rolul de a defini liniile de acțiune și de a armoniza legislația și politicile publice cu standardele organizației, pentru a sprijini avansarea procesului de aderare.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare