Connect with us

Politică

Roxana Mînzatu, propunerea României pentru comisar european: „De 20 de ani mă pregătesc într-un fel pentru a reprezenta România la acest nivel”

Publicat cu

pe

Propunerea României pentru funcția de comisar european, Roxana Mînzatu, a povestit, luni seară, ce a discutat cu Ursula  von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Aceasta a menționat că se pregătește de 20 de ani pentru a reprezenta România la acest nivel.

Roxana Mînzatu: „De 20 de ani mă pregătesc într-un fel pentru a reprezenta România la acest nivel”

„De 20 de ani mă pregătesc într-un fel pentru a reprezenta România la acest nivel. Activez în zona fondurilor europene din 2004, de când aveam Ministerul Integrării Europene şi vorbeam despre aderarea României la Uniunea Europeană, dar nu a fost în planul meu de carieră sau politic să ajung Comisar European. Am dorit rămân foarte conectată cu ţara”, a declarat Roxana Mînzatu, luni seară, la Antena 3.

Aceasta a spus că din funcția de deputat european avea posibilitatea de a interacționa mai mult cu alegătorii.

„Ca eurodeputat ai posibilitatea să ai conexiune mult mai puternică cu cu cetăţenii, cu cei care te-au votat, din perspectiva inclusiv a interacţiunii faţă în faţă Şi comisarul este, cu siguranţă o demnitate şi o poziţie de mare impact pentru ceea ce înseamnă viaţa de zi cu zi a românilor, dar nu a fost într-adevăr ceva pe care eu m-am concentrat sau la care am aspirat. Însă consider că şi sunt o feministă convinsă, consider că este bine ca fiecare ţară să propună persoane competente, persocioane cu profil, relevant atât femei, cât şi bărbaţi, pentru poziţii relevante care se reprezintă ţara respectivă.

 Pentru mine este evident un un privilegiu, o onoare, o responsabilitate să fie nominalizarea ţării noastre şi cred că experienţa din politica de coeziune, care m-a dus de la apă şi canalizare la startup-uri, la sprijinirea IMM-urilor, dezvoltare a infrastructurii din sănătate şi aşa mai departe, m-au pregătit să pot să gestionez portofolii importante şi relevante la nivel european”, a mai declarat Roxana Mînzatu.

Roxana Mînzatu, discuție „cordială” cu Ursula von der Leyen

Roxana Mînzatu a fost întrebată cum a decurs dialogul cu Ursula von der Leyen și a răspuns că discuția a fost una „cordială”.

„A fost o discuţie cordială, aşa cum aş fi făcut şi eu dacă urma să iau în echipă pe cineva. Şi-a dorit doamna von der Lyen ca, dincolo de CV, să vadă persoana, să o simtă, să înţeleagă care este dinamica cu acea persoană şi să vadă care este povestea. Am vorbit despre parcursul meu profesional şi politic. Evident, a avut întrebări despre poziţia de ministru al Fondurilor Europene şi ce am făcut în în 2019. Am povestit despre descentralizarea fondurilor europene pe care am lansat-o atunci”, a spus Mînzatu.

De asemenea, Roxana Mînzatu a precizat că a discutat cu preşedinta Comisiei Europene despre experienţa sa şi despre reforme.

„Am discutat despre experienţa mea ca secretar de stat şi preşedintele Agenţiei pentru Achiziţii Publice. Am discutat de despre reformă în achiziţii şi ce importanţă au achiziţiile publice acum, când relansăm şi ne dorim să relansăm competitivitate Europei pe principiile unei autonomii sporite faţă de competitori globali. Am discutat despre ceea ce înseamnă prezenţa femeilor în politică, spre final, Împărtăşim preocuparea aceasta, că nu este până la urmă o democraţie completă până când nu avem o reprezentare echitabilă, jumătate din societate în viaţa publică. Da, cam aşa a depus discuţia. Ce a fost cordială a fost, a fost una constructivă”, a mai spus Roxana Mînzatu.

Politică

Zelenski, primit de Nicușor Dan la Cotroceni. România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic

Publicat cu

pe

Președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat marți, la Palatul Cotroceni, o declarație de parteneriat strategic între România și Ucraina, în cadrul unei vizite oficiale a liderului de la Kiev la București. Documentul vizează extinderea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea, energia, economia și protecția minorităților.

După semnarea documentelor, cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună în care au subliniat importanța consolidării relației dintre cele două state, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Președintele României a mulțumit Ucrainei pentru rezistența în fața agresiunii ruse și a subliniat că lupta Kievului are implicații pentru întreaga Europă.
„Mulțumim dumneavoastră și poporului ucrainean pentru lupta dusă, o luptă pentru Europa și pentru România”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a afirmat că parteneriatul strategic marchează un moment important în relația dintre cele două țări, care în trecut a fost marcată de neîncredere. Potrivit acestuia, documentul prevede cooperare în domeniul apărării, producție comună de drone în România, proiecte de conectivitate și colaborare energetică, dar și sprijin diplomatic pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.

La rândul său, Volodimir Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat de la începutul războiului.
„Aș vrea să mulțumesc României pentru poziția pe parcursul acestor patru ani de război pentru națiunea noastră”, a spus liderul ucrainean.

Zelenski a subliniat că securitatea regională devine tot mai importantă în contextul conflictelor globale și a pledat pentru o cooperare mai strânsă între statele europene. „În regiunea noastră a Europei este nevoie de mai multă colaborare și de împărtășirea expertizei”, a declarat președintele Ucrainei.

Proiecte energetice și cooperare economică

Un punct important al discuțiilor dintre cei doi lideri a fost cooperarea în domeniul energetic. Zelenski a anunțat că România și Ucraina lucrează la două proiecte de interconectare a sistemelor electrice, primul dintre acestea urmând să fie finalizat, potrivit estimărilor Kievului, până la finalul anului.

De asemenea, au fost discutate proiecte comune privind exploatarea gazelor și petrolului în zona Mării Negre, precum și utilizarea depozitelor de gaze. Liderul ucrainean a menționat că Ucraina are nevoie și de sprijin pentru aprovizionarea cu motorină, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.

Nicușor Dan a subliniat că interconectarea energetică a statelor din regiune este esențială după schimbările produse de războiul din Ucraina. „Cu cât statele din regiune sunt mai interconectate, cu atât este mai bine pentru ele”, a afirmat președintele României.

Asigurări privind securitatea României

În cadrul conferinței de presă, președintele României a respins temerile potrivit cărora echipamentele militare americane suplimentare care ar putea fi amplasate în România ar reprezenta un risc pentru securitatea țării.

„România a fost sigură, este sigură și, odată ce aceste capabilități americane vor fi în România, România va fi și mai sigură”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că acestea vor completa sistemul de apărare de la Baza Militară Deveselu.

Protecția minorităților

Documentul semnat la București include și prevederi privind protecția minorităților naționale. Nicușor Dan a precizat că nivelul de protecție al minorităților va fi aliniat standardelor stabilite de Consiliul Europei.

În domeniul educației, Ucraina va permite minorităților să își desfășoare activitatea școlară în limba maternă în comunitățile în care trăiesc, iar credincioșii vor putea participa la servicii religioase în limba maternă.

Vizita președintelui ucrainean la București are loc la scurt timp după împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina și marchează o nouă etapă în consolidarea relației dintre cele două state.

Citește mai departe

Politică

Liderii Coaliției se reunesc luni pentru o nouă discuție pe bugetul pe 2026. PSD condiționează adoptarea bugetului

Publicat cu

pe

Liderii partidelor de la guvernare se întâlnesc luni, la Palatul Victoria, pentru a discuta, din nou, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. La ultima ședință, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o primă schiță a documentului, bazată pe datele transmise de fiecare minister.

Întâlnirea este programată de la ora 13:00 și vine după o săptămână tensionată, marcată de atacuri ale PSD la adresa premierului Ludovic Bolojan și a USR. Reprezentanții partidelor de guvernare au cerut schița bugetului pentru analiză, însă lideri PSD susțin că încă nu au primit documentele complete. Vicepremierul Marian Neacșu (PSD) a declarat săptămâna trecută că Finanțele au furnizat „niște cifre ceva mai avansate”, dar care necesită clarificări suplimentare.

PSD condiționează adoptarea bugetului

Pentru ca proiectul de buget să ajungă în Parlament, el trebuie mai întâi să treacă testul coaliției. PSD a anunțat că nu va susține proiectul dacă nu include și măsurile de solidaritate dorite de social-democrați, considerate esențiale de formațiune pentru a aproba documentul.

Astfel, ședința de luni este privită ca o etapă crucială în conturarea bugetului pe 2026, cu negocieri care vor influența forma finală a proiectului înainte de prezentarea în Parlament.

Citește mai departe

Politică

Avocatul poporului atacă la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical

Publicat cu

pe

Avocatul Poporului a anunțat marți că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 4 7 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Avocatul Poporului.

Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie.

„Observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”, se arată în sesizare.

Drept constituțional, atins în substanța sa

„Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului.

Aceștia susțin că prin neplata primei zile de concediu medical s-ar face o deturnare de scop a fondurilor.

„Atunci cînd statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, potrivit sesizării.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare