Potrivit celui mai recent comunicat al Institutului Național de Statistică (INS), volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul a scăzut în aprilie 2026 cu 5,4% față de aprilie 2025. Pe toată perioada ianuarie–aprilie 2026, scăderea față de aceeași perioadă a anului trecut ajunge la 5,8%.

Pe scurt: din zece lei cheltuiți în magazine cu un an în urmă, acum se cheltuiesc aproximativ nouă lei și jumătate — în termeni reali, adică ținând cont de inflație.

Ce cumpărăm mai puțin?

Cel mai afectat segment este cel al produselor nealimentare — haine, electronice, mobilă, articole de uz casnic. Vânzările din această categorie au scăzut cu 6,3% față de aprilie 2025, iar în primele patru luni ale anului scăderea cumulată ajunge la 8,7%. Cu alte cuvinte, românii amână sau renunță la achizițiile mai mari, cele care nu sunt strict necesare.

Alimentele, băuturile și tutunul au înregistrat și ele scăderi: minus 6,7% față de aceeași lună a anului trecut. Chiar și la carburanți, românii au dat mai puțin cu 0,7% comparativ cu aprilie 2025.

Ce s-a ieftinit în coșul românilor

Cele mai mari scăderi s-au înregistrat la produsele nealimentare – haine, electrocasnice, mobilă, electronice – unde volumul vânzărilor a scăzut cu aproape 9% față de primele patru luni ale lui 2025. Alimentele și băuturile au scăzut cu 3,8%, iar carburanții cu 2%.

Cu alte cuvinte, românii taie mai întâi din cumpărăturile care nu sunt strict necesare. Mâncarea se cumpără în continuare, dar și aici cu mai multă atenție la preț.

Cum s-a schimbat comportamentul la cumpărături

Dincolo de cifre, un studiu publicat recent de compania Shopfully – care analizează comportamentul consumatorilor europeni – oferă o imagine mai clară despre ce se petrece la nivelul fiecărui gospodar.

Șapte din zece români spun că nu se așteaptă ca puterea lor de cumpărare să se îmbunătățească în 2026. Și s-au adaptat în consecință:

• 60% își împart cumpărăturile între mai multe magazine pentru a găsi cele mai bune prețuri – aproape dublu față de alte țări din regiune.
• 55% cumpără preponderent produse aflate la promoție.
• 48% au renunțat la achiziții pe care le consideră neesențiale.

Poate cel mai relevant detaliu din studiu: 39% dintre români spun că promoțiile le influențează „extrem de mult” decizia de cumpărare – față de o medie europeană de 25%. Dacă îi includem și pe cei care spun că sunt influențați „destul de mult”, aproape 7 din 10 români iau în calcul ofertele speciale atunci când decid unde și ce cumpără.

Prudența a devenit noul normal.

Un trend care s-a accentuat în ultimele luni

Datele INS arată că tendința de scădere nu este nouă, dar s-a agravat simțitor. Dacă în vara lui 2025 mai existau luni cu creșteri modeste (+2,8% în aprilie și mai 2025 față de perioadele similare ale lui 2024), din august 2025 încoace fiecare lună a adus scăderi față de anul anterior. Iar scăderile s-au adâncit progresiv: de la -2,1% în august și septembrie 2025, la -3,8% în martie 2026 și -6,3% în aprilie 2026.

Față de luna precedentă (martie 2026), vânzările din aprilie au scăzut cu 1,4% — o scădere lunară mai mică, dar care vine pe fondul unui nivel deja diminuat.

Volumul afacerilor din comerţul cu amănuntul în primele 4 luni din 2026 a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 5,8%, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-8,7%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,8%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor (-2,0%), notează Statistica în comunicatul de joi.

Dacă tendința din primele patru luni se menține, 2026 va fi primul an din ultimii câțiva în care consumul privat va fi o frână, nu un motor al economiei românești.

De ce se întâmplă asta?

INS nu oferă explicații cauzale — cifra de afaceri e un indicator statistic, nu o analiză. Dar contextul economic mai larg sugerează câțiva factori: puterea de cumpărare erodată de inflația ridicată din ultimii ani, creșterea costurilor la utilități și chirii, precum și o atitudine mai prudentă a consumatorilor în fața incertitudinilor economice și fiscale. Creșterile de taxe și modificările din sistemul fiscal au contribuit, cel mai probabil, la temperarea cheltuielilor.

Ce urmează?

Dacă tendința se menține, ne putem aștepta ca și lunile următoare să arate cifre negative față de 2025.

Sezonul de vară ar putea aduce o ușoară revenire în unele categorii — turism intern, îmbrăcăminte de sezon — dar, în absența unor îmbunătățiri reale ale salariului real și a încrederii consumatorilor, o redresare semnificativă pare improbabilă pe termen scurt.

Specialiștii în fenomene meteorologice anunță că primul val de caniculă de anul acesta este așteptat să se formeze în următoarele zile. Fenomenul, denumit dom de căldură, va face ca temperaturile să ajungă și să se mențină în jurul valorii de 30 de grade, iar România va fi printre țările lovite de acest fenomen.

Cupola termic a început deja să se formeze peste Peninsula Iberică. În Spania și Portugalia a ajuns deja un val de aer fierbinte din nordul Africii, care este captat de presiunea crescută, spun specialiștii.

Temperaturile vor fi din ce în ce mai mari, vor ajunge până la 30-32° și se vor menține ridicate timp de mai multe zile. Valul de caniculă se deplasează către România, iar specialiștii estimează că va ajunge după 25 mai.

Meteorologii avertizează și asupra unui alt factor în afară de cel al căldurii greu de suportat, și anume poluarea, care este foarte mult accentuată de acest fenomen. Astfel, persoanele vulnerabile, bolnavii cu afecțiuni cardiace, copiii și vârstnicii trebuie să se protejeze în această perioadă.

Înainte de a fi vândută cu o sumă record pentru sculptorul român, Danaida a stârnit licitații aprinse la casa Christie’s din New York.

Sculptura „Danaida/ Danaïde”, un cap de bronz cu patină maro și foiță de aur realizat de Brâncuși în 1913 a fost vândută cu 107,6 milioane de dolari după ce a fost promovată luna aceasta inclusiv printr-un clip cu celebra actriță americană Nicole Kidman, care a vizitat sediul Christie’s din Centrul Rockefeller din New York.

„Danaida” a fost parte din colecția Samuel Irving Newhouse, care a cumpărat-o în 2002 pentru 18,2 milioane de dolari, un record pentru Brâncuși la acel moment.

Povestea Danaidei își are originile în Antichitate, de la mitologia greacă și Ovidiu până la Auguste Rodin. Brâncuși, care lucrase anterior ca ucenic în atelierul sculptorului Rodin, o înfățișează în sculptură pe Margit Pogany, tânăra artistă maghiară care a fost muza sa.

Recordul anterior pentru o lucrare de Brâncuși data din 2018, când „La jeune fille sophistiquée” (Portrait de Nancy Cunard) s-a vândut cu 71,2 milioane de dolari.

Prețul la care s-a ajuns acum este a doua cea mai mare sumă plătită vreodată pentru o sculptură la licitație și îl aduce pe Brâncuși în rândul artiștilor vânduți cu prețuri de 9 cifre.

Recordul este deținut de o operă a lui Alberto Giacometti din 1947, „L’Homme au doigt” (Omul cu degetul), vândută pentru 141,3 milioane de dolari la Christie’s în 2015.

De altfel, până acum, top trei al celor mai scumpe sculpturi era ocupat de lucrări ale lui Giacometti. „L’Homme qui marche I” (Omul care merge I) s-a vândut în 2010 cu 104 milioane de dolari, iar „Chariot” (Carul), cu 101 milioane de dolari în 2014.

Pe locul cinci se află acum „Rabbi”t (Iepure) de Jeff Koons, vândut cu 91 mil. dolari în 2019, dar care deține recordul pentru cea mai scumpă sculptură a unui artist în viață la momentul vânzării.