Organizaţia Reporters Sans Frontières (RSF) a anunțat miercuri, că România a urcat cu două poziții, față de anul precedent, iar ”Presa a fost transformată din ce în ce mai mult în instrument de propagandă politică”.

Potrivit raportului anual întocmit de organizația non-guvernamentală, RSF, ostilitatea faţă de media, încurajată deschis de lideri politici, precum şi eforturile regimurilor autoritare de a-şi exporta propria viziune asupra jurnalismului constituie o ameninţare la adresa democraţiilor. În pofida schimbării pozitive a libertății presei, pentru Romania, Reporters Sans Frontières atrage atenția asupra transformării ”mass-mediei în instrumente de propagandă politică” și „temerile privind cenzura politică”, menționează mediafax.ro. „Mass-media a fost din ce în ce mai mult transformată în instrumente de propagandă politică (în special în anii electorali), unde politizarea excesivă a mass-mediei, mecanismele corupte de finanţare, politicile editoriale subordonate intereselor proprietarului şi infiltrarea redacţiilor de către serviciile de informaţii au devenit noul normal„, a precizat RSF.

Raportul arată că repulsia vizavi de mass-media nu vizează doar țările cu regimuri autoritare, precum Egipt sau Turcia, unde ziariști sunt des învinuiți de terorism și cei care nu-și arată loialitatea sunt închiși în mod abuziv, precizează hotnews.ro. Mai mult, în fiecare an este evaluat de RSF din 2002, Indexul libertăţii presei (World Press Freedom Index) care măsoară nivelul libertăţii presei în 180 de ţări. Acesta este determinat cu ajutorul unei metode complexe, criterii evaluate fiind pluralismul, independenţa mass-media, climatul mass-media şi autocenzura, cadrul legislativ, transparenţa şi calitatea infrastructurii care suportă producţia de ştiri şi informaţii.

Președintele PSD, Liviu Dragnea a propus o lege prin care ” să penalizeze denigrarea României în străinătate şi să reintroducă defăimarea în Codul Penal”.

Liderii aleși democratic nu văd presa ca pe un pilon al democrației, ci ca pe un oponent care trebuie înfruntat. Deși presa este văzută ca a patra putere în stat, atmosfera de ură faţă de jurnalişti se dezvoltă în Statele Unite şi în Europa, iar acest fenomen ameninţă democraţiile. „Dezlănţuirea urii faţă de jurnalişti este una dintre cele mai periculoase ameninţări ale democraţiilor. Politicienii care alimentează ura faţă de reporteri au o responsabilitate imensă, pentru că ei subminează conceptul de dezbatere publică bazată pe fapte în schimbul propagandei. Să disputăm legitimitatea jurnalismului astăzi înseamnă să ne jucăm cu un foc politic extrem de periculos”, a afirmat secretarul general al RSF, Christophe Deloire

Într-un comunicat se arată că media a fost afectată deopotrivă ”de activitățile grupurilor de extrema-dreaptă cu legături cu Biserica Ortodoxă”. Mai mult, ea însăşi este parţial finanţată de stat, însă  „se opun deschis libertăţii presei”.

Conform raportului anual întocmit de organizaţia Reporters Sans Frontières, Statele Unite ale Americii ocupă locul 46 în clasament, alături de Italia, în ceea ce privește libertatea presei. La celălalt capăt se află Coreea de Nord, care ocupă ultimul loc în clasament.

Norvegia ocupă primul loc în clasament, pentru cel de-al doilea an consecutiv, fiind urmată, la fel ca anul trecut, de Suedia. Raportul mai arată că Rusia lui Valdimir Putin (care ocupă locul 148) îşi extinde reţeaua de propagandă prin instituţii media precum RT şi Sputnik, în timp ce China condusă de Xi Jinping (aflată pe locul 176) exportă în Asia ştirile controlate strict şi modelul de oferire de informaţii.

Publicat anual de RSF din 2002, Indexul libertăţii presei (World Press Freedom Index) măsoară nivelul libertăţii presei în 180 de ţări. Acesta este determinat cu ajutorul unei metode complexe, criterii evaluate fiind pluralismul, independenţa mass-media, climatul mass-media şi autocenzura, cadrul legislativ, transparenţa şi calitatea infrastructurii care suportă producţia de ştiri şi informaţii.

Ce spune Departamentul de Stat, în raportul despre România referitor la corupție, justiție, proteste?

Departamentul american de Stat notează în raportul despre respectarea drepturilor omului în România anul trecut că legea prevede pedepse penale pentru oficialii corupți, însă în ciuda numeroaselor condamnări la nivel înalt, corupția rămâne o problemă răspândită.

În document este precizat că în anul 2017 au existat numeroase cazuri de corupție la nivelul Guvernului, iar mita este des întâlnită în sectorul public. Mai mult de atât raportul scoate la iveală că în România, legile nu au fost mereu implementate eficient, iar oficialii, inclusiv judecătorii, s-au implicat în acte de corupție fără să fie pedepsiți. Imunitatea față de declanșarea urmăririi penale deținută de actuali și foști membri ai cabinetului, care erau și membri ai Parlamentului, au blocat uneori anchetele, se arată în raportul asupra situației drepturilor omului.

Un alt domeniu unde România este criticată este la libertatea de exprimare la un loc cu presa. Departamentul de Stat citează ONG-uri care au observat politizarea excesivă a presei, mecanisme corupte de finanţare și politici editoriale subordonate intereselor patronilor. Nici faptul că ministrul de interne Carmen Dan a întocmit o aşa-zisă „listă neagră” cu jurnalişti care au suținut protestele față de guvern nu le-a scăpat diplomaților americani.  Raportul indică faptul că în România există două mari televiziuni precum: România TV și Antena 3, controlate de oameni de afaceri care sunt susținători vocali ai guvernului. Acestea au relatat incorect manifestaţiile antiguvernamentale, precizează Departamentul de Stat. În raportul Departamentului de Stat  Ministrul Carmen Dan figurează privind situația drepturilor omului în România în 2017 la capitolul „libertatea de expresie”. În februarie 2017, într-o conferință de presă, Carmen Dan a nominalizat câțiva jurnaliști, pe care i-a acuzat că sprijină protestele de stradă antiguvernamentale.

În privința închisorilor, raportul menționează că abuzurile asupra deținuților continuă să fie o problemă la fel și supraaglomerarea și condițiile care nu întrunesc standardele internaționale.