Connect with us

Business

România a încheiat anul 2024 cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE

Publicat cu

pe

Salariaţii europeni sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că vor rămâne fără serviciu

Rata locurilor de muncă vacante în ultimul trimestru al anului trecut a fost de 2,5% în zona euro și de 2,3% în Uniunea Europeană, în rândul statelor membre cea mai mică valoare a acestui indicator înregistrându-se în România, Bulgaria și Polonia (toate trei cu o rată de 0,7%), arată datele publicate marți de Eurostat, conform Agerpres.

La polul opus, statele membre UE cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante în primul trimestru au fost: Belgia și Țările de Jos (ambele cu 4,1%) și Austria (3,6%).

Comparativ cu situația din trimestrul al treilea al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a crescut în patru state membre, a rămas stabilă în șase țări și a scăzut în 17 state membre, inclusiv în România, de la 0,8% în T3 2024, până la 0,7% în T4 2024. Atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, rata locurilor de muncă vacante nu a suferit modificări în ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu trimestrul anterior.

În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în Germania, o scădere de 0,7 puncte procentuale) și Grecia (scădere de 0,6 puncte procentuale). În schimb, cele mai mari creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în Danemarca, Spania, Croația și Malta (toate cu un avans de 0,1 puncte procentuale).

În ceea ce privește România, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Național de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante a fost, în ultimul trimestru al anului anterior, de 34.300, în creștere cu 1.000 față de aceeași perioadă din 2023, dar în scădere cu 5.600 de locuri de muncă față de trimestrul III din 2024.

Potrivit sursei citate, de la un trimestru la altul, rata locurilor de muncă vacante a fost 0,67%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale, iar cele mai mari rate s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,52%), administrația publică (1,46%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (1,43%).

De asemenea, circa 18% din numărul total al posturilor disponibile s-a concentrat în industria prelucrătoare (6.300 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,59%.

La nivel general, sectorul bugetar a însumat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 4.000 de locuri s-au regăsit în administrația publică, 3.300 locuri în sănătate și asistență socială, iar 1.200 de locuri în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în tranzacții imobiliare (0,17%), alte activități de servicii (0,18%), respectiv în industria extractivă (0,22%). În aceleași activități economice s-au înregistrat și cele mai puține locuri de muncă vacante (sub 100 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în învățământ (-0,55 puncte procentuale), respectiv în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,42 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi s-au observat în învățământ (-1.900 posturi) și în industria prelucrătoare (-1.600).

Pe de altă parte, cea mai importantă creștere s-a consemnat în hoteluri și restaurante (+0,08 puncte procentuale), în timp ce în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, creșterea a fost de 400 de posturi.

Conform statisticii oficiale, în trimestrul IV 2024, cele mai mari valori atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante au fost raportate în rândul ocupațiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (0,84%, respectiv 6.900 de locuri vacante), respectiv de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,81%, respectiv 9.800 posturi).

În schimb, cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (scădere de 0,17%), și de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (-0,39%).

Raportat la trimestrul al treilea din 2024, în ultimele trei luni ale anului anterior, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor elementare – grupa majoră 9 (-0,27 puncte procentuale) și de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,26 puncte procentuale).

Singura creștere, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante a fost la ocupațiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,10 puncte procentuale, respectiv +800 locuri vacante).

Totodată, față de același trimestru al anului anterior, cea mai relevantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în posturile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (-0,24 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în rândul ocupațiilor elementare – grupa majoră 9 (-900 posturi).

Business

România–Pakistan: oportunități de cooperare economică, discutate la Constanța

Publicat cu

pe

 

Relațiile economice dintre România și Pakistan au fost tema unei întâlniri desfășurate astăzi, 8 octombrie a.c., la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), în cadrul misiunii comerciale desfășurate în România de Pakistan–Romania Business Council (PRBC).

Delegația pakistaneză, condusă de Atif S. Farooqi, a fost întâmpinată de Ruxandra Serescu, Director general al CCINA Constanța. La întâlnire au participat Adriana Arghirescu, Viceprimar al municipiului Constanța, și Sohail Shamim Firpo, Președintele Pakistan–Romania Business Council, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri.

Vizita delegației în România a inclus București, Constanța, CCINA Constanța și Portul Constanța, precum și Brașov, într-un traseu care a urmărit contactul direct cu importante centre economice și cu mediul de afaceri românesc.

La Constanța, discuțiile s-au concentrat pe potențialul economic al județului și pe identificarea unor direcții concrete de colaborare între companiile românești și cele pakistaneze. Printre domeniile de interes s-au numărat transportul maritim și logistica, agricultura, industria textilă, energia, soluțiile de climatizare, tehnologia informației și securitatea cibernetică.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat memorandumul de cooperare semnat în luna martie între Portul Constanța și Portul Karachi, întâlnirea de astăzi constituind o continuare a demersurilor pentru dezvoltarea schimburilor comerciale și logistice dintre România și Pakistan.

Delegația pakistaneză a vizitat și Portul Constanța, unde a avut ocazia să cunoască infrastructura portuară și să discute despre oportunități de cooperare în domeniul transportului și logisticii.

Pentru CCINA Constanța, întâlnirea a fost un prilej de a facilita contactul direct între reprezentanții mediilor de afaceri din România și Pakistan și de a deschide noi direcții de dialog și colaborare.

Citește mai departe

Business

CCIR a găzduit Forumul de Afaceri România – Pakistan, în marja misiunii economice pakistaneze în România

Publicat cu

pe

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Consiliul de Afaceri Pakistan – România (PRBC) și cu Ambasada României în Republica Islamică Pakistan, a organizat, în data de 6 octombrie a.c., Forumul de Afaceri România – Pakistan.

Evenimentul s-a desfășurat în marja misiunii economice pakistaneze în România, condusă de dl. Atif Farooqi, consul onorific desemnat al României în provincia Sindh, și a reunit companii pakistaneze din domenii precum: IA, minerit, logistică, transport maritim, management portuar, textile și agritech, alături de companii, autorități și universități din România.

„Relația economică româno-pakistaneză este una stabilă și în creștere constantă. Lucrătorii pakistanezi din România sunt deja foarte bine integrați, iar competențele lor se regăsesc nu doar în livrări sau în transportul de persoane, ci și în fabricile din industria agroalimentară, a mobilei sau chiar în construcțiile navale. Ei sunt cei care pun baza unei punți între țările noastre, iar pas cu pas această punte va deveni tot mai solidă. Un semnal important în acest sens este și acordul încheiat recent între Portul Constanța și Portul Karachi, care creează un cadru durabil pentru facilitarea comerțului dintre Asia și Europa. Întâlnirile B2B sunt întotdeauna primul pas pentru a face afaceri, iar CCIR și camerele de comerț și industrie județene, susțin aceste inițiative, precum și companiile pakistaneze care aleg România”, a declarat dl Ovidiu Silaghi, secretar general al CCIR.

E.S. dl Ilyas Mehmood Nizami, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, a evocat cooperarea industrială istorică, inclusiv rafinăria construită cu sprijin românesc la Karachi, și a indicat ca direcții de cooperare energia curată, infrastructura, IT-ul, educația și industria de apărare. „Cu peste 240 de milioane de locuitori, Pakistanul este a cincea cea mai populată țară din lume și oferă o piață uriașă, cu oportunități semnificative de import și export, pentru orice om de afaceri. Guvernul Pakistanului este pregătit să îi întâmpine și să îi sprijine pe investitorii români, iar eu și echipa ambasadei ne angajăm să facilităm legăturile dintre comunitățile de afaceri ale celor două țări”, a declarat ambasadorul.

Dl. Atif Farooqi a subliniat complementaritatea celor două economii: „România oferă Pakistanului acces direct la Uniunea Europeană, în timp ce Pakistanul oferă companiilor românești o piață amplă și dinamică, o poziție strategică și oportunități în comerț, investiții, tehnologie, agricultură, logistică, educație și asocieri în participațiune. Trebuie să transformăm acum acest potențial în parteneriate reale, investiții reale și proiecte de afaceri concrete.”

Citește mai departe

Business

TNF 2026: Cele mai performante companii din România ating o cifră de afaceri cumulată de aproape 300 de miliarde de euro

Publicat cu

pe

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a finalizat statisticile referitoare la Topul Național al Firmelor 2026, cel mai important clasament al companiilor performante din România, realizat în baza analizei a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile.

Cele 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții, care activează în cele șapte domenii de activitate analizate (industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură-silvicultură-pescuit și construcții) au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior.

De asemenea, profitul din exploatare a crescut cu 2,39%, ajungând la 26,5 miliarde euro, reprezentând 8,86% din cifra totală de afaceri. Cele 12.943 de firme incluse în primele 10 poziții angajează un total de 1.373.720 de salariați.

„Se vorbește mult în spațiul public despre o economie românească aflată în dificultate. Cifrele Topului Național al Firmelor 2026 spun însă o altă poveste: situația nu este atât de rea pe cât se vehiculează. Cele mai performante companii din România se apropie de pragul de 300 de miliarde de euro cifră de afaceri, cu o creștere de peste 4% față de anul trecut, iar profitul din exploatare a urcat la 26,5 miliarde de euro. Aceste firme asigură locuri de muncă pentru aproape 1,4 milioane de oameni. Nu spun că nu există probleme reale în economia românească, dar avem companii care investesc, produc și generează profit, iar ele merită să fie văzute, nu ignorate într-un discurs dominat de pesimism”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

Din perspectiva structurii pe domenii, industria și serviciile domină clasamentul ca număr de companii (34,39%, respectiv 28,77%), în timp ce din punct de vedere al cifrei de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere (43,54%), urmat de industrie (33,31%) și servicii (12,66%). Industria rămâne cel mai profitabil sector, concentrând 36,12% din profitul total al companiilor clasate, cu o marjă de profit de 9,6%.

Despre Topul Național al Firmelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare