Connect with us

Business

România a încheiat anul 2024 cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante din UE

Publicat cu

pe

Salariaţii europeni sunt din ce în ce mai îngrijoraţi că vor rămâne fără serviciu

Rata locurilor de muncă vacante în ultimul trimestru al anului trecut a fost de 2,5% în zona euro și de 2,3% în Uniunea Europeană, în rândul statelor membre cea mai mică valoare a acestui indicator înregistrându-se în România, Bulgaria și Polonia (toate trei cu o rată de 0,7%), arată datele publicate marți de Eurostat, conform Agerpres.

La polul opus, statele membre UE cu cea mai ridicată rată a locurilor de muncă vacante în primul trimestru au fost: Belgia și Țările de Jos (ambele cu 4,1%) și Austria (3,6%).

Comparativ cu situația din trimestrul al treilea al anului trecut, rata locurilor de muncă vacante a crescut în patru state membre, a rămas stabilă în șase țări și a scăzut în 17 state membre, inclusiv în România, de la 0,8% în T3 2024, până la 0,7% în T4 2024. Atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, rata locurilor de muncă vacante nu a suferit modificări în ultimul trimestru al anului trecut, comparativ cu trimestrul anterior.

În rândul statelor membre, cele mai mari scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în Germania, o scădere de 0,7 puncte procentuale) și Grecia (scădere de 0,6 puncte procentuale). În schimb, cele mai mari creșteri ale ratei locurilor de muncă vacante au fost înregistrate în Danemarca, Spania, Croația și Malta (toate cu un avans de 0,1 puncte procentuale).

În ceea ce privește România, conform datelor publicate luna trecută de Institutul Național de Statistică, numărul locurilor de muncă vacante a fost, în ultimul trimestru al anului anterior, de 34.300, în creștere cu 1.000 față de aceeași perioadă din 2023, dar în scădere cu 5.600 de locuri de muncă față de trimestrul III din 2024.

Potrivit sursei citate, de la un trimestru la altul, rata locurilor de muncă vacante a fost 0,67%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale, iar cele mai mari rate s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,52%), administrația publică (1,46%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (1,43%).

De asemenea, circa 18% din numărul total al posturilor disponibile s-a concentrat în industria prelucrătoare (6.300 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,59%.

La nivel general, sectorul bugetar a însumat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 4.000 de locuri s-au regăsit în administrația publică, 3.300 locuri în sănătate și asistență socială, iar 1.200 de locuri în învățământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în tranzacții imobiliare (0,17%), alte activități de servicii (0,18%), respectiv în industria extractivă (0,22%). În aceleași activități economice s-au înregistrat și cele mai puține locuri de muncă vacante (sub 100 locuri vacante pentru fiecare în parte).

Prin comparație cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în învățământ (-0,55 puncte procentuale), respectiv în distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (-0,42 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi s-au observat în învățământ (-1.900 posturi) și în industria prelucrătoare (-1.600).

Pe de altă parte, cea mai importantă creștere s-a consemnat în hoteluri și restaurante (+0,08 puncte procentuale), în timp ce în comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, creșterea a fost de 400 de posturi.

Conform statisticii oficiale, în trimestrul IV 2024, cele mai mari valori atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante au fost raportate în rândul ocupațiilor de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (0,84%, respectiv 6.900 de locuri vacante), respectiv de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (0,81%, respectiv 9.800 posturi).

În schimb, cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au observat pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (scădere de 0,17%), și de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (-0,39%).

Raportat la trimestrul al treilea din 2024, în ultimele trei luni ale anului anterior, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât și ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupațiilor elementare – grupa majoră 9 (-0,27 puncte procentuale) și de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,26 puncte procentuale).

Singura creștere, atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante a fost la ocupațiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,10 puncte procentuale, respectiv +800 locuri vacante).

Totodată, față de același trimestru al anului anterior, cea mai relevantă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în posturile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (-0,24 puncte procentuale). Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cel mai mult în rândul ocupațiilor elementare – grupa majoră 9 (-900 posturi).

Business

Rata anuală a inflației a scăzut la 9,3% în februarie

Publicat cu

pe

Rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere în luna februarie 2026, ajungând la 9,31%, comparativ cu 9,62% în luna ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția indică o temperare modestă a creșterii prețurilor, deși anumite categorii de bunuri și servicii continuă să se scumpească într-un ritm ridicat.

Cele mai mari creșteri de prețuri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care s-au scumpit cu 11,37%. În același timp, mărfurile nealimentare au înregistrat o majorare de 9,41%, iar mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,89%.

Potrivit INS, indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost de 100,59%. Rata inflației de la începutul anului, calculată pentru februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025, a fost de 1,5%. Totodată, rata anuală a inflației în februarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent a fost de 9,3%.

De asemenea, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) comparativ cu precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost de 8,1%, ceea ce indică menținerea unei presiuni inflaționiste semnificative în economie.

Conform datelor statistice, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost de 100,57%. Pe baza acestui indicator, rata anuală a inflației în februarie 2026 față de februarie 2025 a fost de 8,3%. În același timp, rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni calculată pe baza IAPC a fost de 7,3%.

În acest context, Banca Națională a României a revizuit ușor în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, față de estimarea anterioară de 3,7%. Potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, banca centrală anticipează că rata inflației va continua să scadă în anii următori, urmând să ajungă la 2,7% la finalul anului 2027.

Citește mai departe

Business

INS: Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1%, în ianuarie 2026

Publicat cu

pe

Aproape două treimi dintre români cumpără doar strictul necesar de alimente

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică (INS) date miercuri publicității.

Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%).

Același indicator statistic, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a înregistrat o reducere, în perioada menționată, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-4,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3%).

De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 25,3%, ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-27,7%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-26,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-21,5%).

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut, pe ansamblu, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 3,7%, ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-5,5%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-5,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-0,1%). 

Citește mai departe

Business

Mihai Daraban: Mediul de afaceri rămâne cel mai bun ambasador pentru relațiile economice bilaterale

Publicat cu

pe

Misiunea economică a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflată în desfășurare în Republica Peru, a continuat, în data de 3 martie 2026, cu o întâlnire oficială la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Peru, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri românesc au purtat discuții cu viceministrul de externe Felix Denegri Boza, pe marginea oportunităților de investiții și a perspectivelor de colaborare bilaterală.

Dialogul a evidențiat interesul ridicat al ambelor părți pentru dinamizarea relațiilor comerciale și stabilirea unor planuri de investiții concrete.

Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat faptul că „potențialul de colaborare dintre cele două țări este departe de a fi epuizat. Există o serie de elemente comune pe care România și Peru le pot valorifica pentru a consolida schimburile economice bilaterale. Totodată, prezența companiilor cu capital peruvian pe piața românească reprezintă cel mai concret argument în favoarea extinderii acestui parteneriat. Nu ne oprim aici. Avem mai multe lucruri în comun care ne leagă și pe care le putem dezvolta. Existența unor companii cu capital peruvian în România reprezintă cel mai bun ambasador pentru afacerile dintre Peru și România.”

Viceministrul de externe, dl Felix Denegri Boza, a subliniat că „diversitatea investițiilor străine din Peru generează un mediu competitiv, factor care creează oportunități reale pentru companiile românești interesate să se poziționeze pe această piață. Peru este deschis parteneriatelor pe termen lung și salutăm interesul concret manifestat de delegația română. Ne angajăm să sprijinim activ demersurile bilaterale și să facilităm legăturile dintre mediile de afaceri din cele două țări”, a declarat viceministrul Felix Denegri Boza.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare