Serbia se confruntă cu proteste masive împotriva unei mine de litiu, Rio Tinto, pe care Europa o consideră o sursă critică pentru bateriile mașinilor electrice. „Nu am nevoie de mașini electrice. Am nevoie de mere verzi și iarbă verde”, a declarat un protestant.

Ferestre sparte și acoperișuri zdrobite, case abandonate, mochetă cu lanuri de porumb și livezi de lângă granița Serbiei cu Bosnia, arată ca epava războaielor balcanice din anii 1990, prezintă Nwe York Times.

Dar casele sunt de fapt victimele unei lupte actuale, încărcată de geopolitică: de unde și cum poate obține Europa materiale pentru a produce bateriile mașinilor electrice cu scopul de a renunța la dependența față de sursele Chinei?

Casele, situate în Valea Jadar din vestul Serbiei, au fost cumpărate cu ani în urmă de gigantul Rio Tinto, care intenționa să le demoleze și să înceapă exploatarea și prelucrarea litiului, un element esențial pentru bateriile mașinilor electrice. Planurile au fost blocate de opoziția vehementă, iar proprietățile s-au dărâmat.

Minele de litiu susținute de SUA și UE

Proiectul a fost susținut de Statele Unite și de Uniunea Europeană, care au nevoie disperată de litiu pentru a-și îndeplini obiectivele climatice. Acest aspect a generat un val de furie publică în Serbia, unde temerile despre faptul că mina va otrăvi aerul și apa au declanșat proteste uriașe în stradă, împotriva președintelui Aleksandar Vucic.

Europa are mult litiu și peste 20 de proiecte pentru acest mineral, aflate în diferite stadii de dezvoltare. Dar niciunul nu a început să producă litiu pentru baterii. Proiectul gigantic din Serbia a avut ca scop umplerea acestui gol.

„Nu există tranziție ecologică în Europa fără acest litiu”, a declarat Chad Blewitt, șeful operațiunilor Rio Tinto din Serbia, unde a adăugat faptul că societatea intenționează să investească peste 2,55 miliarde de dolari în proiect.

Guvernul sârb a dat aprobarea preliminară în 2019, dar, îngrijorat de pierderea voturilor în timpul protestelor împotriva Rio Tinto, înainte de alegerile din 2022, a anulat-o.

Sub presiunea Uniunii Europene, la care Serbia aspiră să adere, guvernul s-a răzgândit în iulie și a permis companiei Rio Tinto să relanseze proiectul. Multinaționala britanico-australiană spune că a investit deja aproape 600 de milioane de dolari pentru a cumpăra terenuri, a săpa 500 de gropi de explorare, a făcut cercetări și a oferit donații clubului local de fotbal și altor entități.

Ministrul sârb al minelor, Dubravka Djedovic Handanovic, a declarat că, probabil, exploatarea minieră nu va începe decât peste doi ani, dar că, odată începută, litiul din Valea Jadar va permite Serbiei să producă baterii și mașini electrice, oferind aproximativ 20.000 de locuri de muncă.

Un raport al Centrului de Studii Strategice de la Haga estimează că, pentru a-și atinge obiectivul de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050, Europa va avea nevoie de 60 de ori mai mult litiu până în acel an, decât a importat în 2020 din China și din alte țări.

Michael Schmidt, expert în litiu la Institutul Federal pentru Geoștiințe și Resurse Naturale din Germania, a declarat că Europa ar putea fi capabilă să își atingă obiectivele fără aprovizionarea din Serbia. Dar, „proiectul sârbesc este unul dintre cele mai mari și de aceea este atât de important”. El a adăugat: „Avem nevoie de fiecare proiect în parte pentru a atinge obiectivele”.

Succesul proiectelor depinde în cele din urmă de prețul litiului pe piața globală și dacă multinaționale, precum Rio Tinto, își pot recupera investițiile. Prețul s-a prăbușit în ultimele 18 luni, deoarece cererea chineză a scăzut și producția sa a crescut.

Mina de litiu: un câmp de luptă

Mina propusă în Serbia nu numai că a provocat furie în rândul fermierilor, al activiștilor de mediu și al cetățenilor obișnuiți, dar a devenit, de asemenea, un câmp de luptă indirect în eforturile Occidentului de a scoate țara din orbita Rusiei, aliatul său tradițional, și a Chinei.

Geoffrey R. Pyatt, secretarul de stat adjunct al SUA pentru resurse energetice, a descris proiectul sârbesc pe rețelele de socializare, săptămâna trecută, drept „o oportunitate de a contribui la tranziția ecologică acasă și în străinătate”.

Pentru cei care consideră Serbia un partener al Statelor Unite și al Europei, mai degrabă decât un bătăuș regional autoritar și aliniat Moscovei, sprijinul președintelui Aleksandar Vučić pentru Rio Tinto, împreună cu acordul său pentru vânzarea secretă de arme fabricate în Serbia către Ucraina, reprezintă o dovadă a seriozității sale în ceea ce privește dezangajarea de Rusia.

Rusia are un sprijin puternic în rândul naționaliștilor sârbi de linie dură, iar unii diplomați și analiști spun că Moscova a provocat tulburările legate de mină. Cu toate acestea, președintele Serbiei a declarat că Moscova i-a spus că Occidentul orchestrează protestele pentru că vrea să îl răstoarne.

„Din păcate, a devenit o luptă politică, o mare bătălie politică”, a declarat ministra minelor, Djedovic Handanovic.

Printre cei care au luat parte la recentele demonstrații naționale împotriva Rio Tinto s-au numărat lideri ai Patrulei Poporului, un grup ultranaționalist aliniat Moscovei. Conturile de pe rețelele de socializare, cunoscute pentru răspândirea dezinformarii rusești, au fost active pentru promovarea poveștilor de groază despre mina de litiu planificată.

Dar cei de stânga și pro-europenii de mijloc s-au alăturat protestelor, scandând opoziția față de un proiect care a devenit un paratrăsnet pentru diverse nemulțumiri împotriva guvernului.

„A vândut Kosovo, dar nu ne va lua apa curată”, se putea citi pe o pancartă împotriva președintelui sârb, purtată de Angela Rojovic, 25 de ani, la un protest recent din capitala Belgrad. Ea a spus că președintele nu a făcut suficient pentru a apăra interesele sârbilor care trăiesc în Kosovo, în principal ale celor de etnie albaneză.

Aceasta a adăugat că Aleksandar Vučić sacrifică mediul Serbiei pentru a servi obiectivelor climatice ale Europei. „Nu am nevoie de mașini electrice, am nevoie de mere verzi și de iarbă verde”.

„Nu încercăm să dăm jos Guvernul, el o face singur”

În Gornje Nedeljice, un sat din Valea Jadar care se află deasupra celui mai mare zăcământ cunoscut de litiu de înaltă calitate din Europa, proiectul a înstrăinat baza rurală a președintelui, care până acum era solidară.

Dragan Karajcic, șeful districtului pentru un grup de așezări mici din jurul minei propuse, a declarat că a fost membru al partidului de guvernământ al lui Aleksandar Vučić, dar s-a alăturat unui grup local de protestatari, ostil față de Rio Tinto și de Guvern.

„Nu încercăm să dăm jos Guvernul, el o face singur”, a transmis Dragan Karajcic.

Goran Tomic, originar din Gornje Nedeljice, care acum locuiește în cea mai mare parte în Germania, a declarat că a înțeles necesitatea de a combate schimbările climatice prin renunțarea la mașinile pe benzină, dar a fost totuși îngrozit de faptul că fratele său mai mare a fost de acord să își vândă casa și terenul pentru compania Rio Tinto.

„Și-a permis să se trădeze pentru bani și, făcând asta, ne-a trădat pe toți”, a spus sursa menționată, citată de New York Times.

Impactul minelor de litiu asupra mediului

Rio Tinto, ale cărui asigurări privind siguranța au fost subminate de comportamentul greșit din trecut, a încercat să contracareze ceea ce consideră a fi minciuni și dezinformări răspândite pe rețelele sociale. Compania a dezvăluit recent concluziile preliminare ale unei evaluări a impactului asupra mediului, realizată de oameni de știință sârbi și străini, care au dezmințit o mare parte din ceea ce cred protestatarii despre exploatarea litiului.

Printre afirmațiile de pe rețelele de socializare s-a numărat și cea de săptămâna trecută, conform căreia o groapă de explorare forată de Rio Tinto emana lichid radioactiv.

Președintele Serbiei, zguduit de amploarea și intensitatea furiei publice, a propagat frica, de asemenea, susținând că protestele au fost conduse de „anarhiști, marxiști și fasciști ascunși”.

Protestele nu se opresc

Cu toate acestea, adevărații lideri au fost oameni precum Nebojsa Petkovic, un sătean din Gornje Nedeljice și un activist care a călătorit la Belgrad pentru a ajuta la organizarea unei demonstrații sâmbătă, 10 august, care a atras zeci de mii de oameni.

„Lăsați germanii să salveze planeta”, a spus domnul Petkovic. „Trebuie să ne salvăm”.

Dornici să înceapă mineritul, cancelarul Olaf Scholz al Germaniei și directorii de la Mercedes Benz, care au planuri mari pentru vehiculele electrice, au vizitat luna trecută Belgradul pentru a felicita proiectul Rio Tinto.

Rolul Germaniei, însă, nu a făcut decât să amplifice opoziția.

Dragan Karajcic, șeful districtului, s-a arătat înfuriat de declarațiile germanilor despre faptul că mina va fi sigură, deoarece și-a amintit de atrocitățile comise de naziști într-un oraș din apropiere, în 1941, despre care germanii au promis că va fi lăsat nevătămat.

Străbunicul său a luptat în apropiere împotriva trupelor austriece în timpul Primului Război Mondial. „El a luptat pentru a ne păstra pământul, iar acum ar trebui să i-l dau lui Rio Tinto. În niciun caz”, a spus el. „Este mult sânge rău pe aceste dealuri”.