Politică
PSD, PNL, UDMR și minoritățile au ajuns la un acord privind principiile programului de guvernare. Ce propuneri are coaliția

PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au anunțat, marți seară, că au ajuns la un acord referitor la programul de guvernare, care să fie unul al reformelor, al investiților, de reducere a cheltuielilor statului.
Totodată, coaliția a anunțat că a ajuns la un acord asupra principiilor programului de guvernare. Cu toate acestea, USR nu a fost menționat în comunicat.
„Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, astăzi, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Astfel, PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea şi predictibilitatea macro-economică în acord cu aşteptările mediului de afaceri, sindicatelor şi societăţii civile.
În acest moment de răscruce, partidele care îşi asumă responsabilitatea guvernării conştientizează că România trebuie să fie, fără compromisuri, demnă de sacrificiile şi idealurile Revoluţiei din 1989 şi de aşteptările cetăţenilor în 2024. La 35 de ani de la prăbuşirea regimului comunist trebuie să demonstrăm că democraţia înseamnă mai mult decât promisiuni – înseamnă responsabilitate, echitate şi măsuri concrete care să se reflecte în viaţa de zi cu zi a oamenilor. În acest context, susţinem ferm necesitatea unui echilibru corect al responsabilităţilor: statul este pentru cetăţean, şi nu cetăţeanul pentru stat. Acest principiu fundamental nu doar ne ghidează, ci ne şi obligă la acţiuni decisive şi concrete”, au spus partidele într-un comunicat comun.
Propunerile coaliției, pe domenii
La capitolul reformei statului, partidele îşi asumă reforma administraţiei centrale.
- În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%
- Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
- Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;-
- Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
- Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
Partidele au mai subliniat că este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare.
„Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiţii şi să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper”, se arată în comunicat.
La capitolul debirocratizare, simplificare, dereglementare, coaliția propune:
- Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
- Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
- Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
- De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.
Coaliţia vrea descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, prin:
- Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
- Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
- Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
- Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.
Reformele privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici, asumate de partide:
- Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
- Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
- Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
- Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.
Reformele privind consolidarea fiscal-bugetară din programul e guvernare:
- Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
- Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
- Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
- Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
- Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
- Impozitarea progresivă a marilor averi.
Ca capitolul investiţii, coaliţia propune:
- Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani). De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).
- Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2700 km de infrastructură feroviara.
- Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2600 cabinete.
- Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor.
- Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9000 şcoli şi 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
- Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual + reducerea fiscalităţii;
- Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc). Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM etc)
- Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.
Partidele vin şi cu un Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii:
- Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite.
- Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
- Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
- Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educaţie pentru toţi, asigurând acces echitabil la învăţământ de calitate, indiferent de regiune sau situaţie socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.
Politică
Cine trage frâna investițiilor în rețeaua națională de electricitate? Chiar ANRE, exact instituția care ar trebui să sprijine investițiile

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) ar trebui să joace un rol de sprijin pentru dezvoltarea infrastructurii energetice, însă, politicile și reglementările stabilite nu fac altceva decât să blocheze investițiile în rețeaua națională de electricitate.
Astfel, un studiu comandat de companiile de distribuție de energie electrică arată că dacă pun un ban în plus la fiecare kWh din factură, economia României câștigă 10 miliarde de euro, echivalentul a 3,3% din PIB-ul actual al țării noastre.
Investiții suplimentare de aproximativ 1 miliard de euro pe an în rețelele de distribuție ar putea aduce un impact economic semnificativ, cu efecte de multiplicare care ar duce la o creștere a PIB-ului de aproximativ 10 miliarde de euro anual. Deși tarifele de distribuție din facturile clienților ar trebui să crească cu doar un ban/kWh, ANRE spune că deja industria se plânge de prețul mare al energiei.
Rețelele de distribuție de energie electrică și gaze naturale necesită investiții suplimentare de circa 1,1 miliarde de euro anual, iar deblocarea acestei sume poate aduce beneficii economice semnificative pentru România, echivalente cu un impact anual de până la 10,6 miliarde EUR, echivalentul a circa 3,3% din PIB, potrivit studiului “Impactul economic al investițiilor în rețelele de distribuție de electricitate și gaze din România”, realizat de Valorem pentru Federația ACUE.
“Energia joacă un rol crucial în dezvoltarea economiei, iar consumul de energie este strâns legat de creșterea PIB. De aceea, investițiile în infrastructura de distribuție sunt esențiale pentru competitivitatea economică. Adoptarea unor măsuri de stimulare a investițiilor suplimentare în rețelele de distribuție va avea un impact pozitiv la nivel macro-economic, cu un efect de multiplicare de aproape 10 ori”, este una dintre concluziile studiului.
Potrivit studiului Valorem, impactul economic total al celor 10,6 miliarde EUR a fost evaluat în raport cu 3 piloni principali de creștere economică: multiplicarea/ extinderea proiectelor de infrastructură; creșterea producției și distribuției de energie; stimularea economiei prin atragerea de noi investiții.
“Structura impactului pozitiv calculat include beneficii fiscale semnificative, evitând pierderi de peste 4,6 miliarde EUR în taxe, 2,5 miliarde EUR în salarii nete suplimentare (care ar putea susține peste 230.000 de locuri de muncă) și până la 3,7 miliarde EUR în profituri nete corporative care ar putea fi reinvestite în economie. Potrivit studiului, în decursul a 5 ani de zile, stimularea investițiilor în rețelele de distribuție ar putea genera o creștere a PIB cu până la 16,5%”, se mai arată în studiu.
Studiul arată că, în scenariul deblocării acestor investiții adiționale, costurile suplimentare în factura unei gospodării din România cu consum mediu sunt de aproximativ de 5 lei în factura lunară a energiei electrice. Ulterior însă, creșterea poate fi compensată prin absorbția unei cantități mai mari de energie la preț redus, care duce la scăderea costului de achiziție a energiei din factura finală, respectiv impactul pe kWh distribuit este diminuat pe măsură ce consumul total crește datorită intensificării electrificării.
Un ban pe kWh
“Am făcut acest studiu să avem un argument nou în discuția cu ANRE. Este adevărat, ANRE trebuie să găsească un echilibru intre interesul clienților, producătorilor, distribuitorilor. În momentul de față, investițiile sunt complet blocate, pentru că perioada de reglementare a început și reglementările actuale nu le-au deblocat, asta s-a văzut și în planurile trimise către ANRE”, a spus Volker Raffel, președinte al ACUE și director general al E.On România.
“Am făcut acest studiu pentru că, făcând un mic pas de profitabilitate pentru aceste investiții, înseamnă că putem să atragem și mai mulți bani, și europeni și privați – putem să deblocăm, cu 1 ban per kWh adițional, care este sub 1% la prețul final, 1 miliard de euro adițional, sumă de investit în acest sector. După acest studiu, impactul este de zece ori mai mare, o creștere în PIB anuală de 10 milioane de euro. Acest lucru înseamnă, după o perioadă de cinci ani, chiar o creștere de 16% în PIB-ul României. Cu acest argument puternic, vrem să avem o nouă discuție să deblocăm investițiile în acest sector”, a spus Volker Raffel.
“Vorbim doar despre tariful de distribuție, care crește, după propunerea noastră, de 1 ban per kWh acum, ceea ce înseamnă sub 1% ca impact în prețul final, până la 5 bani în anul 2030. Și cu asta putem să deblocăm toate investițiile în rețea și, dacă facem asta, înseamnă că avem un pas mai ușor pentru producători noi și consumatori noi. Dacă vine un investitor care vrea să construiască o fabrică în România, el trebuie să plătească conexiunea la rețea, dar, dacă rețeaua este întărită, el plătește mai puțin și e mai ușor pentru el să vină.
Acest lucru înseamnă că, dacă deblocăm aceste investiții, chiar ajungem la un consum mai mare și un tarif de distribuție per kWh chiar mai mic și ajungem la o deblocare de energie regenerabilă care ajunge să fie absorbită mai ușor în rețea și se reduce și prețul energiei electrice. Da, este adevărat, cu propunerea noastră trebuie să mărim tariful de distribuție, într-un prim pas, dar ajungem chiar la un tarif de distribuție mai mic în viitor și la un preț mai mic al energiei electrice”, a mai explicat Volker.
Șeful ANRE spune că distribuitorii condiționează investițiile de creșterea tarifului
„Nimeni nu neagă importanța investițiilor în sectorul energetic, ele sunt esențiale. Însă vorbim de condiționarea unor investiții de o rată de rentabilitate crescută, de la 6,94%, aprobată de ANRE, la circa 9% pe an, cât propun companiile. Însă cineva trebuie să plătească orice creștere, nu există nimic gratis. Creșterea ratei de rentabilitate va duce la creșterea tarifelor de distribuție”, a spus președintele ANRE, George Niculescu, prezent la dezbatarea ocazionată de prezentarea studiului.
ANRE stabilește nivelul tarifelor de distribuție a energiei electrice.
“La noi la ANRE din ce în ce mai des primim solicitări de clarificări din partea marilor consumatori de energie electrică. Cel mai mare producător de automobile din România tocmai s-a plâns de nivelul ridicat al tarifelor de distribuție a energiei în România și atunci, din punctul nostru de vedere, rolul ANRE este de a menține acest echilibru între nevoia de investiții în sectorul energetic și gradul de suportabilitate al clientului final, casnici și non-casnic”, a spus Niculescu.
El a adăugat că studiul ACUE nu a arătat care ar fi impactul asupra inflației al acestor majorări de prețuri.
Politică
Gmedia.ro: Casa secretă a lui Victor Ponta, într-un complex imobiliar cu cel mai mare teren de golf din România

Firma lui Victor Ponta, candidat independent la prezidențiale, VP Project Advisers SRL, deține o casă într-un complex în care se află cel mai mare teren de golf din România deschis la Niculești (Dâmbovița) de omul de afaceri turc Metin Dogan. Întrebat la interviurile G4Media de ce nu și-a trecut în declarația de avere această casă, Victor Ponta a spus că imobilul e proprietatea firmei sale, nu a sa personală.
Ponta a mai spus că firma sa a plătit pentru casă ”200 și ceva de mii de euro” de la dezvoltatorul turc și că firma lui de consultanță a făcut aproximativ un milion de euro profit din care și-a permis să cumpere casa. Sursele G4Media.ro au declarat însă că imobilul este mult peste valoarea anunțată de Ponta.
Întrebat de G4Media dacă i-a oferit servicii lui Metin Dogan pentru afacerea cu terenul de golf, Ponta a spus că i-a dat doar sfaturi și că ”n-am participat și n-am fost implicat în niciun fel. Eu am aflat despre proiect după ce domnul Dogan avea terenul și l-am încurajat”.
Candidatul Victor Ponta a mai spus că este prieten cu omul de afaceri turc, de la care a cumpărat casa.
Continuarea pe G4media.ro.
Politică
Marcel Ciolacu reacționează și el după declarația Ralucăi Turcan, care a solicitat reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor

Premierul Marcel Ciolacu a reacționat și el luni, după declarația Ralucăi Turcan, care a solicitat reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor.
Premierul Marce Ciolacu a transmis că, dacă este nevoie de decizii suplimentare pentru a proteja viaţa românilor amenintaţi de atacurile urşilor, acestea trebuie luate urgent şi cere tuturor autorităţilor centrale şi locale să actualizeze de urgenţă toate măsurile administrative, pentru a împiedica producerea de tragedii precum cea de aseară, când şeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate,..
„Dacă este nevoie de decizii suplimentare pentru a proteja viața românilor amenintați de atacurile urșilor, aceste soluții trebuie luate urgent. Cer tuturor autorităților centrale și locale să actualizeze de urgență toate măsurile administrative pentru a împiedica producerea de tragedii precum cea de aseară, când șeful Salvamont Predeal a fost atacat de un urs pe o stradă din localitate. Da, vrem să respectăm principiile generale legate de protecția animalelor, însă asemenea argumente nu mai pot fi invocate când soluții precum relocarea urșilor se dovedesc ineficiente. Dacă urși flămânzi ajung frecvent pe străzile unui oraș, mai ales unul turistic, este clar că asistăm la producerea unei situații de risc public major, iar acele animale trebuie extrase, totul în conformitate cu noul cadru legal existent. În plus, trebuie să începem rapid inclusiv montarea, în zonele de risc, a unor garduri electrice care să protejeze eficient viața oamenilor. Sunt dispus să-mi asum un orice val nou de critici al ONG-urilor de mediu finanțate de Soros și de la toți reprezentanții progresismului anarhic, din țară sau din Europa”, a scris premierul Marcel Ciolacu pe Facebook.
-
Politică9 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică12 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman
-
Politică12 luni înainte
Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, cere demiterea imediată a inspectorului general adjunct bătăuș din Turnu Măgurele
-
Business12 luni înainte
Daniel Constantin propune ITI Giurgiu-Teleorman #TeleormanMeritaMaiMult