Politică
PSD, PNL, UDMR și minoritățile au ajuns la un acord privind principiile programului de guvernare. Ce propuneri are coaliția
PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au anunțat, marți seară, că au ajuns la un acord referitor la programul de guvernare, care să fie unul al reformelor, al investiților, de reducere a cheltuielilor statului.
Totodată, coaliția a anunțat că a ajuns la un acord asupra principiilor programului de guvernare. Cu toate acestea, USR nu a fost menționat în comunicat.
„Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, astăzi, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Astfel, PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea şi predictibilitatea macro-economică în acord cu aşteptările mediului de afaceri, sindicatelor şi societăţii civile.
În acest moment de răscruce, partidele care îşi asumă responsabilitatea guvernării conştientizează că România trebuie să fie, fără compromisuri, demnă de sacrificiile şi idealurile Revoluţiei din 1989 şi de aşteptările cetăţenilor în 2024. La 35 de ani de la prăbuşirea regimului comunist trebuie să demonstrăm că democraţia înseamnă mai mult decât promisiuni – înseamnă responsabilitate, echitate şi măsuri concrete care să se reflecte în viaţa de zi cu zi a oamenilor. În acest context, susţinem ferm necesitatea unui echilibru corect al responsabilităţilor: statul este pentru cetăţean, şi nu cetăţeanul pentru stat. Acest principiu fundamental nu doar ne ghidează, ci ne şi obligă la acţiuni decisive şi concrete”, au spus partidele într-un comunicat comun.
Propunerile coaliției, pe domenii
La capitolul reformei statului, partidele îşi asumă reforma administraţiei centrale.
- În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%
- Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
- Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;-
- Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
- Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
Partidele au mai subliniat că este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare.
„Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiţii şi să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper”, se arată în comunicat.
La capitolul debirocratizare, simplificare, dereglementare, coaliția propune:
- Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
- Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
- Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
- De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.
Coaliţia vrea descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, prin:
- Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
- Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
- Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
- Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.
Reformele privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici, asumate de partide:
- Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
- Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
- Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
- Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.
Reformele privind consolidarea fiscal-bugetară din programul e guvernare:
- Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
- Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
- Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
- Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
- Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
- Impozitarea progresivă a marilor averi.
Ca capitolul investiţii, coaliţia propune:
- Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani). De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).
- Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2700 km de infrastructură feroviara.
- Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2600 cabinete.
- Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor.
- Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9000 şcoli şi 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
- Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual + reducerea fiscalităţii;
- Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc). Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM etc)
- Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.
Partidele vin şi cu un Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii:
- Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite.
- Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
- Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
- Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educaţie pentru toţi, asigurând acces echitabil la învăţământ de calitate, indiferent de regiune sau situaţie socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.
Politică
Ilie Bolojan a propus asumarea răspunderii Guvernului pe reforma administrației și măsurile de relansare economică pe 29 ianuarie
Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în ședința Biroului Politic Național al PNL, ca pe data de 29 ianuarie să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației, precum și pentru pachetul de măsuri destinate relansării economice, care va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție.
Biroul Politic Național al PNL s-a reunit luni în prima ședință din acest an, pentru a discuta temele de pe agenda curentă a guvernării.
În acest context, prim-ministrul Ilie Bolojan, lider al PNL, a prezentat în fața BPN pachetul pentru reforma administrației publice centrale și locale, precum și calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026, se precizează într-un comunicat al Partidului Național Liberal.
Conform sursei citate, Ilie Bolojan a informat despre ședința coaliției de guvernare, care a avut loc înaintea reuniunii BPN al PNL, unde s-au pus la punct ultimele detalii în privința reformei administrației publice centrale și locale, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal.
„Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”, precizează sursa citată.
Bugetul de stat pe 2026 ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie.
„În privința bugetului de stat, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ținând cont de pașii premergători care mai trebuie făcuți, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie. Premierul și liderul Partidului Național Liberal a precizat că unul dintre obiectivele majore ale acestui an este absorbția fondurilor PNRR”, se menționează în comunicatul PNL.
Conform sursei citate, președintele PNL a arătat că a fost creat un grup de lucru pe tema preocupării reprezentanților administrației publice locale în privința bugetelor locale și a transferurilor de sume pentru echilibrare bugetară de la nivel central la nivel local.
Politică
Proiect: Cheltuielile de personal în administrația publică centrală se reduc în 2026 cu 10%
Cheltuielile de personal în administrația publică centrală se vor reduce anul acesta cu 10% față de cele din 2025, fără a fi însă afectat salariul de bază, conform unui proiect de lege publicat marți seara pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor publice se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor vor demara, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedura de reorganizare.
„În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare a acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025. Reducerea de 10% se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite și a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%”, se menționează în proiectul de act normativ.
Economiile de cheltuieli de personal realizate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, mai mari decât reducerea de 10%, se virează la bugetul ordonatorului principal de credite. În execuție ordonatorul principal de credite poate redistribui aceste economii în funcție de nevoile identificate pentru finanțarea cheltuielilor de personal.
Pentru reducerea cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități: reducerea numărului de posturi finanțate; disponibilizarea de personal, în condițiile legale; reducerea nivelului unor sporuri; alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.
„Modalitățile și procedura de reducere a cheltuielilor se realizează cu consultarea organizațiilor sindicale din instituții sau consultarea reprezentanților salariaților, după caz. În proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor fundamentează alocările bugetare pe ordonatorii principali de credite prin dimensionarea cheltuielilor de personal diminuate cu 10% față de execuția bugetului de stat previzionată pentru anul 2025”, se precizează în proiect.
Politică
Ilie Bolojan: Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârșitul lunii februarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că bugetul de stat pe anul 2026 ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie.
„Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a spus premierul la TVR 1.
El a menționat că bugetul de investiții se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene.
„Pentru țara noastră este important să creăm condiții de dezvoltare în anii următori. Asta înseamnă să avem un volum important de investiții, să ne extindem infrastructura, de exemplu, să creăm condiții cât mai bune. Iar aceste lucruri le putem face doar accesându-ne fondurile europene. Pentru că avem anul acesta, practic, termenul final pentru închiderea unui pachet de apeluri, PNRR-ul, unde avem de absorbit aproximativ 10 miliarde de euro, mai avem încă 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, dar ele continuă și în anii următori. Cele 10 miliarde care sunt din PNRR trebuie să le absorbim până la finalul acestui an, mai exact până în toamnă și asta înseamnă că va fi o prioritate pentru noi. Deci, bugetul de investiții, de exemplu, se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene”, a menționat Bolojan.
-
Business6 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business6 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică10 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business7 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
