Connect with us

Politică

PSD, PNL, UDMR și minoritățile au ajuns la un acord privind principiile programului de guvernare. Ce propuneri are coaliția

Publicat cu

pe

PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale au anunțat, marți seară, că au ajuns la un acord referitor la programul de guvernare, care să fie unul al reformelor, al investiților, de reducere a cheltuielilor statului.

Totodată, coaliția a anunțat că a ajuns la un acord asupra principiilor programului de guvernare. Cu toate acestea, USR nu a fost menționat în comunicat.

„Liderii principalelor partide pro-europene din România s-au reunit, astăzi, la Palatul Victoria pentru a se pune de acord asupra principiilor viitorului program de guvernare. Astfel, PSD, PNL, UDMR şi Grupul Minorităţilor Naţionale au convenit ca noul program de guvernare să fie unul al reformelor şi investiţiilor, un program de reducere a cheltuielilor statului şi al modernizării României. Principiile programului de guvernare vizează sustenabilitatea şi predictibilitatea macro-economică în acord cu aşteptările mediului de afaceri, sindicatelor şi societăţii civile. 

În acest moment de răscruce, partidele care îşi asumă responsabilitatea guvernării conştientizează că România trebuie să fie, fără compromisuri, demnă de sacrificiile şi idealurile Revoluţiei din 1989 şi de aşteptările cetăţenilor în 2024. La 35 de ani de la prăbuşirea regimului comunist trebuie să demonstrăm că democraţia înseamnă mai mult decât promisiuni – înseamnă responsabilitate, echitate şi măsuri concrete care să se reflecte în viaţa de zi cu zi a oamenilor. În acest context, susţinem ferm necesitatea unui echilibru corect al responsabilităţilor: statul este pentru cetăţean, şi nu cetăţeanul pentru stat. Acest principiu fundamental nu doar ne ghidează, ci ne şi obligă la acţiuni decisive şi concrete”, au spus partidele într-un comunicat comun.

Propunerile coaliției, pe domenii

La capitolul reformei statului, partidele îşi asumă reforma administraţiei centrale.

  • În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%
  • Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
  • Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;-
  • Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
  • Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.

Partidele au mai subliniat că este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare.

„Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiţii şi să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper”, se arată în comunicat.

La capitolul debirocratizare, simplificare, dereglementare, coaliția propune:

  • Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
  • Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
  • Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
  • De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

Coaliţia vrea descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale, prin:

  • Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
  • Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
  • Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
  • Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

Reformele privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici, asumate de partide:

  • Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
  • Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
  • Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
  • Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reformele privind consolidarea fiscal-bugetară din programul e guvernare:

  • Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.
  • Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
  • Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
  • Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
  • Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
  • Impozitarea progresivă a marilor averi.

Ca capitolul investiţii, coaliţia propune:

  • Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani).  De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).
  • Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2700 km de infrastructură feroviara.
  • Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2600 cabinete.
  • Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor.
  • Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9000 şcoli şi 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
  • Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual + reducerea fiscalităţii;
  • Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc).  Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM etc)
  • Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.

Partidele vin şi cu un Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii:

  • Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite.
  • Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
  • Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
  • Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educaţie pentru toţi, asigurând acces echitabil la învăţământ de calitate, indiferent de regiune sau situaţie socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.

Politică

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Călin Georgescu în dosarul în care acesta a atacat trei decizii ale BEC de anulare a alegerilor

Publicat cu

pe

Curtea de Apel București a respins, marți, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce CCR a hotărât anularea alegerilor prezidențiale, potrivit news.ro.

„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia instanței Curţii de Apel Bucureşti.

Hotărârea nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie.

Cererea lui Georgescu în dosarul în care a atacat cele trei decizii BEC referitoare la anularea alegerilor, respinsă

În dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale, conform sursei citate anterior.

Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.

Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.

Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept.

Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.

Citește mai departe

Politică

Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”

Publicat cu

pe

Marcel Ciolacu a prezentat, miercuri seară, de Crăciun, trei facturi susținând că acelea sunt dovada plății zborurilor efectuate cu avioane private închiriate de Nordis. Anunțul premierului a venit pe TikTok, sub forma unui videoclip.

Premierul a afirmat că este o cheltuială făcută din banii săi și nicidecum din bani publici așa cum au arătat jurnaliștii G4Media în urmă cu mai multe săptămâni.

Cu toate acestea, un site specializat în știri din aviație și-a prezentat îndoielile cu privire la veridicitatea facturilor pe care Marcel Ciolacu le-a făcut publice.

Marcel Ciolacu a arătat facturile pentru zborurile private

Marcel Ciolacu le-a urat urmăritorilor săi un Crăciun fericit, iar mai apoi a făcut câteva mențiuni referitoare la zborurile private despre care presa a scris că ar fi efectuate pe banii Nordis.

„Haideţi, în primul rând, Crăciun fericit, sărbători liniştite, alături de familie. Cel mai mare atac asupra mea în această campanie electorală, a ţinut de nişte zboruri de-ale mele, dar fără să facă diferenţa că eu am zburat pe banii mei, pe banii mei personali, nu pe bani publici. Toate zborurile pe bani publici au fost la economic şi la fel voi continua”. Așa și-a început Marcel Ciolacu videoclipul explicativ publicat pe platforma TikTok.

Potrivit acestuia, zborurile sale sunt legate direct de falimentul Nordis.

„Aceste zboruri cumva legate de falimentul unei companii. Acum câţiva ani, acea companie nu avea nicio problemă, dimpotrivă, foarte multe persoane publice sau private importante din România, având contracte cu acea companie, în acel moment nici patronii acestei companii şi nici compania nu prezentau că ar avea anumite probleme. Ce probleme au şi cum se va termina această poveste, nu este treaba mea, este treaba justiţiei”, a mai declarat Ciolacu.

„Cred că treaba mea era să demonstrez că am toate cheltuielile pe care le-am făcut, le-am făcut din banii mei personali, atât pentru mine, cât şi pentru familia mea. Aceasta este una dintre facturi, plătită cu ordin de plată, aceasta este a doua factură, iar aceasta este a treia factură. Normal că intenţionat se face o confuzie între o agenţie de turism şi o companie, deoarece în acel moment, acum câţiva ani, aveau aceeaşi denumire. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi cred că greşeala a fost tot a mea. Eu am reacţionat greşit şi emoţional pentru că răspunsul meu ar fi inclus şi un membru al familiei, de fapt pe unicul meu fiu. Am crezut că aşa îl pot proteja pe fiul meu, dar am greşit şi îmi cer scuze pentru acest lucru”, a adăugat Ciolacu.

Marcel Ciolacu a mai spus că aceasta nu este nici prima și nici ultima sa greșeală.

„Presupun că nu e nici prima şi nici ultima greşeală a mea, chiar dacă ocup, în acest moment vremelnic o funcţie publică. Sărbători fericite şi Crăciun fericit!”, afirmă Ciolacu.

În imagini apar trei facturi unde numele premierului se vede clar, însă funizorul este greu de descifrat.

G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu a călătorit de mai multe ori în străinătate cu avioane private închiriate de firma Nordis.

Deputatul PSD Laura Vicol a demisionat, în octombrie, mai întâi din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, apoi din PSD. Ambele demisii au apărut după ancheta publicată de Recorder, intitulată „Schema Nordis. Maşinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, este căsătorit cu Laura Vicol.

Casa de insolvenţă CITR a fost numită administrator judiciar provizoriu de către Tribunalul Bucureşti în insolvenţa Nordis Management SRL. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă este 21 noiembrie 2024, iar termenul pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor este 6 ianuarie 2025, potrivit news.ro.

Boarding Pass, despre veridicitatea facturilor prezentate de Ciolacu: „E puțin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022”

Potrivit Boarding Pass, un site specializat în știri din aviație, facturile prezentate de Marcel Ciolacu în seara de Crăciun conțin date care arată că este puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat.

Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă numărul facturilor şi data acestora au fost ascunse, iar datele zborurilor pentru care au fost emise aceste facturi lipsesc/sunt ascunse.

Prețul de circa 1.500EUR este mic pentru un loc pe un zbor neregulat (charter) operat cu privat care a costat zeci de mii de euro, însă nu e exclus ca acesta să fi platit doar o cotă mică din totalul zborului, arată Boarding Pass.

„Un lucru care nu pare la locul lui, observat de un utilizator Reddit, e cel legat de asigurarea vânzătorului, Nordis Travel SRL. Pe facturi e precizat numărul asigurării (3907/2023), iar valabilitatea acesteia este până la 30 noiembrie 2024. Astfel, e puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat. (…) Poliţele de asigurare se emit pe un an de zile, aşadar poliţa valabilă până la 30 noiembrie 2024 a fost emisă cu un an mai devreme, nu în 2022 când au avut loc zborurile private ale prim-ministrului”, mai adaugă Boarding Pass, conform sursei citate anterior.

Citește mai departe

Politică

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Marcel Ciolacu rămâne prim-ministru, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului

Publicat cu

pe

Partidele proeuropene PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns, duminică seară, la un acord privind împărțirea ministerelor, dar și asupra celor care vor prelua portofoliile. Luni, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru al Guvernului, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului.

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Componența noului Guvern Ciolacu

Noul Guvern Ciolacu este format din 16 ministere: PSD – 8 miniștri; PNL – 6 miniștri; UDMR – 2 miniștri.

Miniștrii propuși în noul Guvern Ciolacu au fost audiați luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului și au primit, fiecare dintre ei, avize favorabile, potrivit Agerpres.

Astfel, componența noului Guvern Ciolacu este:

  • Ministrul Afacerilor Interne, vicepremier – Cătălin Predoiu (PNL)
  • Ministrul Finanțelor, vicepremier – Tanczos Barna (UDMR)
  • Vicepremier fără portofoliu – Marian Neacșu (PSD)
  • Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR)
  • Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Ivan (PSD)
  • Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Grindeanu (PSD)
  • Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD)
  • Ministrul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr (PSD)
  • Ministrul Educației și Cercetării – Daniel David (PNL)
  • Ministrul Culturii – Natalia Intotero (PSD)
  • Ministrul Afacerilor Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
  • Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș (PNL)
  • Ministrul Sănătății – Alexandru Rafila (PSD)
  • Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (PSD)
  • Ministrul Energiei – Sebastian Burduja (PNL)
  • Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet (PNL)
  • Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu (PSD)
Citește mai departe

Facebook

Articole Populare