Connect with us

Politică

Prosumatorii: lecțiile Italiei și Spaniei pentru România

Publicat cu

4 săptămâni înainte

pe

Dezvoltarea rapidă a energiei fotovoltaice a schimbat relația dintre consumator și sistemul energetic. Consumatorul poate deveni simultan producător, utilizator și, în anumite condiții, furnizor de energie către rețea. Italia și Spania sunt printre piețele europene cu cea mai mare dezvoltare a autoconsumului, favorizată inclusiv de resursa solară și de politici publice orientate către integrarea producției distribuite.

O comparație cu România evidențiază însă o diferență importantă de concepție. În Italia și Spania, legislația este construită în jurul autoconsumului de energie, iar energia injectată în rețea este o consecință a acestuia. România a consacrat, în schimb, prosumatorul ca statut juridic, căruia îi sunt asociate drepturi specifice privind producția, consumul, stocarea și vânzarea energiei.

Italia: autoconsum și valorificarea surplusului la prețuri de piață

În Italia, „prosumer” nu este o categorie juridică distinctă. Cadrul legal definește autoconsumatorul de energie regenerabilă ca pe clientul final care produce energie pentru propriul consum, având posibilitatea de a stoca sau vinde energia produsă.

Pentru energia injectată în rețea, un rol central îl are GSE – Gestore dei Servizi Energetici, companie deținută de stat. Prin mecanismul Ritiro Dedicato (RID), GSE cumpără energia injectată de producător, efectuează decontarea și o valorifică ulterior pe piață. Remunerația urmărește în principal prețurile orare zonale, existând și mecanisme de preț minim garantat pentru anumite categorii de instalații.

Italia a renunțat pentru noile instalații la mecanismul tradițional Scambio sul Posto, bazat pe compensarea între energia consumată și cea injectată. Direcția actuală este separarea mai clară între energia autoconsumată, energia vândută și stimulentele acordate pentru autoconsumul colectiv și comunitățile energetice.

Modelul italian transmite astfel un semnal de preț mai apropiat de valoarea reală a energiei în fiecare interval. Producătorul are un stimulent să utilizeze local energia produsă, să investească în stocare și să trateze energia injectată ca pe o marfă cu o valoare variabilă în timp.

Spania: compensare prin furnizor, fără net metering la prețul de retail

Spania a construit, de asemenea, cadrul juridic în jurul conceptului de autoconsumo. Sunt recunoscute autoconsumul fără surplus, autoconsumul cu surplus și autoconsumul colectiv.

Pentru instalațiile eligibile, energia excedentară poate fi inclusă în mecanismul de compensare simplificată. În acest caz, furnizorul preia surplusul, iar valoarea acestuia este reflectată sub forma unui credit pe factura consumatorului. Nu este vorba despre o plată directă din partea statului.

Compensarea se realizează pe baza cantităților de energie stabilite la nivel orar și este limitată la valoarea energiei consumate din rețea în perioada de facturare. Prin urmare, mecanismul nu permite, în mod obișnuit, obținerea unei facturi negative sau transferarea automată a unui excedent financiar în perioadele următoare.

Un element important este că Spania nu a adoptat un sistem de compensare a surplusului la același preț cu energia cumpărată de consumator la retail. Valoarea energiei injectate este mai apropiată de condițiile pieței, iar pentru energia autoconsumată nu se aplică aceleași costuri ca pentru energia preluată din rețea.

Și în Spania, direcția de politică energetică este orientată către creșterea autoconsumului și dezvoltarea comunităților energetice, nu către transformarea rețelei într-un mecanism de compensare nelimitată a producției individuale.

România: un statut juridic distinct și compensarea 1:1

România a ales o abordare diferită. Legea energiei definește explicit prosumatorul ca pe clientul final care deține o instalație de producere a energiei electrice, consumă energia produsă pentru propriile necesități și poate stoca sau vinde energia.

Legea nr. 160/2026 menține, pentru instalațiile de până la 200 kW pe loc de consum, compensarea cantitativă 1:1 până la 31 decembrie 2030. Energia consumată și energia livrată în rețea sunt compensate la același preț al energiei active prevăzut în contractul de furnizare, cu decontare lunară.

Pentru instalațiile între 200 și 400 kW, nu se mai aplică această compensare cantitativă. Furnizorul cumpără energia injectată la prețul mediu ponderat lunar al pieței pentru ziua următoare.

Diferența față de Italia este că România nu are un cumpărător central de tip GSE pentru energia prosumatorilor. Diferența față de Spania este că, pentru instalațiile mici, mecanismul românesc se bazează pe compensarea cantităților la prețul energiei active din contract, nu pe un credit financiar limitat la valoarea energiei consumate în perioada de facturare.

Această configurație a contribuit la dezvoltarea rapidă a prosumatorilor și a capacităților fotovoltaice distribuite. În același timp, ea ridică o problemă de funcționare a pieței.

Problema semnalului de preț

Producția fotovoltaică este concentrată în orele de zi. În perioadele cu producție solară ridicată, prețul energiei pe piață poate scădea semnificativ, în timp ce consumul gospodăriilor nu crește neapărat în aceeași măsură.

În aceste condiții, compensarea energiei injectate la un preț apropiat de cel de retail reduce importanța momentului în care energia este produsă și livrată. Din perspectiva prosumatorului, un kWh injectat într-o perioadă cu valoare redusă pentru sistem poate avea o valoare apropiată de un kWh cumpărat ulterior din rețea, deși cele două cantități au valori economice diferite.

Rezultatul poate fi un stimulent mai puternic pentru creșterea producției și injectarea surplusului decât pentru creșterea autoconsumului, utilizarea stocării sau deplasarea consumului către orele de producție.

În plus, energia injectată trebuie integrată în portofoliile furnizorilor și generează costuri de echilibrare. Dacă mecanismul de compensare nu reflectă valoarea energiei în piață și costurile asociate, o parte din aceste diferențe poate ajunge să fie suportată indirect de ceilalți participanți la sistem.

Concluzii pentru România

Experiența Italiei și Spaniei arată că dezvoltarea prosumatorilor nu trebuie legată exclusiv de compensarea energiei injectate. O etapă următoare a cadrului românesc ar putea pune un accent mai mare pe autoconsum, stocare, flexibilitate și comunități energetice.

În paralel, remunerarea energiei injectate ar putea evolua gradual către mecanisme care reflectă mai bine valoarea acesteia în piață, inclusiv prin diferențierea în timp. O astfel de schimbare ar oferi prosumatorilor un stimulent pentru a consuma energia atunci când este disponibilă, a o stoca atunci când producția depășește consumul și a injecta în rețea atunci când energia are o valoare mai ridicată.

Este importantă și delimitarea clară între sprijinul acordat investiției în capacități regenerabile și remunerarea operațională a energiei produse. Cele două obiective pot fi susținute prin instrumente diferite, fără ca prețul energiei injectate să includă automat toate componentele prețului final plătit de consumator.

Italia, Spania și România au dezvoltat modele funcționale pentru integrarea producției distribuite, dar pornesc de la concepții diferite.

Italia și Spania reglementează în primul rând autoconsumul, iar surplusul este valorificat prin mecanisme distincte, mai apropiate de condițiile pieței. Italia utilizează un cumpărător central, GSE, în timp ce Spania se bazează în principal pe furnizor și pe compensarea sub forma unui credit pe factură.

România a ales să confere prosumatorului un statut juridic distinct și a utilizat compensarea cantitativă 1:1 ca principal instrument pentru instalațiile mici. Mecanismul a susținut dezvoltarea rapidă a producției fotovoltaice, dar poate transmite un semnal insuficient privind valoarea diferită a energiei în funcție de momentul producerii.

Pentru etapa următoare, obiectivul nu ar trebui să fie doar creșterea numărului de prosumatori, ci integrarea acestora într-un mod eficient în sistemul energetic. Autoconsumul, stocarea, comunitățile energetice și o remunerare mai apropiată de valoarea de piață a energiei injectate pot transforma producția distribuită dintr-o sursă de presiune asupra sistemului într-o resursă de flexibilitate.

Etichete:
Citește mai departe

Politică

Luca Niculescu își conturează programul de guvernare. „Pornesc de la următoarea întrebare: ce așteaptă oamenii de la un guvern?”

Publicat cu

4 ore înainte

pe

7 octombrie 2026

De

 

Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat miercuri că lucrează la programul de guvernare și că se pregătește pentru consultările cu partidele parlamentare. El spune că, dincolo de negocierile politice, urmărește să găsească soluții pentru echilibrul politic și economic al României.

Niculescu susține că programul trebuie construit pornind de la nevoile oamenilor, dar și de la măsurile care pot asigura continuitatea și stabilitatea economică.

„Zilele acestea elaborăm programul de guvernare și mă pregătesc de consultările cu partidele parlamentare. Se va vorbi mult despre majorități, negocieri și nume. Este firesc. Dar, dincolo de ele, ceea ce caut sunt soluții pentru echilibrul politic și economic în România. Pornesc de la următoarea întrebare: ce așteaptă oamenii de la un guvern? Vor să știe că banii lor sunt cheltuiți cu rost și corect, că pot face față prețurilor și că statul este acolo când au nevoie de el. Mai ales acum, când vine iarna, iar facturile nu așteaptă calendarul politic.”

Creșterea economică și prețurile la energie, printre priorități

Premierul desemnat a enumerat și principalele teme pe care le are în vedere pentru viitorul program de guvernare: creșterea economică, protejarea puterii de cumpărare, relansarea mediului de afaceri și găsirea unor soluții pentru prețurile la energie.

„Printre preocupările principale se află creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsurile de relansare pentru mediul de afaceri. Și trebuie să găsim răspunsuri la problema prețurilor la energie.”

Niculescu a vorbit și despre modul în care sunt colectați și cheltuiți banii publici, susținând că grija față de oameni presupune o economie sănătoasă și o administrare atentă a resurselor statului.

„Grija față de oameni înseamnă o economie sănătoasă, o mai bună colectare a banului public și atenție la felul în care este cheltuit. Un stat care își respectă cetățenii începe prin a le respecta banii.”

Niculescu: „Trebuie să păstrăm ceea ce funcționează”

Premierul desemnat spune că România nu trebuie să reia de fiecare dată procesul de la zero, ci să păstreze măsurile care funcționează și să le corecteze pe cele care nu dau rezultate.

„Cred că România nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero. Trebuie să păstrăm ceea ce funcționează și să corectăm ceea ce nu funcționează.”

Niculescu precizează că va ține cont de prioritățile transmise de partidele parlamentare în cadrul consultărilor și că acestea vor fi integrate într-un program pe care îl consideră realist.

„Voi ține cont de ceea ce îmi vor spune partidele în aceste zile. Au priorități diferite și este firesc să fie așa. Rolul meu este să le unesc într-un program realist. Voi prezenta public rezultatul acestor discuții”, a mai spus acesta.

 

Citește mai departe

Politică

Cine este Luca Niculescu, omul propus de Nicușor Dan pentru funcția de premier

Publicat cu

2 zile înainte

pe

5 octombrie 2026

De

 

Luca Niculescu este noua propunere a președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al României. Diplomatul a fost numit, în 2022, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), relatează Digi24.

Fără afiliere politică, Luca Niculescu are o carieră de peste trei decenii în diplomație și jurnalism. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și a primit, de-a lungul anilor, mai multe distincții pentru activitatea sa jurnalistică și diplomatică.

Luca Niculescu, coordonator al procesului de aderare la OCDE

Din septembrie 2022, Luca Niculescu a coordonat procesul de negociere pentru aderarea României la OCDE.

Anterior, între 2016 și 2022, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. În această calitate, a reprezentat România și în relația cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.

În perioada 2019-2022, Niculescu a fost președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF).

Nominalizarea sa pentru funcția de premier este a patra, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, pe 5 mai.

Peste două decenii în jurnalism

Înainte de cariera diplomatică, Luca Niculescu a fost jurnalist, activând în perioada 1992-2016.

A fost redactor-șef al postului de radio RFI România și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni, printre care Money Channel, TVR 1 și Digi24. Specializat în principal în relații internaționale, a avut timp de cinci ani o rubrică săptămânală în Dilema Veche.

Niculescu a fost și corespondent permanent în România pentru mai multe instituții media din Franța, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.

A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în 1995 și deține un master în Jurnalism European, obținut în 1996 la Centrul Universitar pentru Jurnalism din Strasbourg.

Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, la București.

Distincțiile primite de Luca Niculescu

De-a lungul carierei, Luca Niculescu a primit mai multe premii și distincții:

2023: Legiunea de onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii franceze;
2022: Crucea Regală a României, conferită de Majestatea Sa Custodele Coroanei;
2019: Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Comandor, decernat de Ministerul Francez al Culturii;
2015: Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, decernat de Președintele României postului RFI România;
2012: „Medalia pentru Loialitate”, decernată de Casa Regală a României;
2010: „Jurnalistul European al Anului”, premiu decernat de Institutul European din România;
2008 și 2011: Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show.

Citește mai departe

Politică

Fotografiile cu Trump au declanșat un val de conspirații. Administrația Prezidențială explică imaginea cu Nicușor Dan și liderul SUA

Publicat cu

5 zile înainte

pe

3 octombrie 2026

De

 

Administrația Prezidențială dezminte informațiile apărute în mediul online potrivit cărora președintele Nicușor Dan ar fi fost fotografiat la New York cu o machetă a liderului american Donald Trump. Instituția susține că imaginea distribuită pe rețelele sociale a fost realizată cu ajutorul inteligenței artificiale și urmărește să discrediteze demersul diplomatic, relatează Digi24.

„Este distribuită pe anumite conturi de social media o imagine de tip pamflet, realizată prin intermediul Inteligenţei Artificiale, având ca subiect fotografiile făcute de Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, la recepţia tradiţională oferită în onoarea liderilor care au participat la Adunarea Generală a ONU de la New York. Acesta este un fake, menit să ducă în derizoriu demersul diplomatic de la baza acestor fotografii şi să genereze neîncredere în autorităţi şi în veridicitatea comunicărilor publice”, a transmis Administrația Prezidențială pe Facebook.

De ce apar fotografiile în cadre aproape identice

Potrivit instituției, asemănarea dintre fotografiile publicate de mai mulți lideri are o explicație: la recepția organizată în onoarea participanților la Adunarea Generală a ONU a avut acces doar fotograful oficial al Casei Albe.

Administrația Prezidențială precizează că imaginile au fost procesate și distribuite simultan, în cursul zilei, către reprezentanțele tuturor țărilor participante.

Imaginea trucată a fost distribuită pe rețelele sociale

O postare de pe Facebook susține că Donald Trump nu ar fi fost prezent alături de Nicușor Dan și de partenera acestuia, Mirabela Grădinaru, în fotografia realizată la New York, iar în imagine ar apărea, de fapt, o machetă a președintelui american.

Postarea include și o fotografie publicată de premierul din Kosovo, Albin Kurti, în care cadrul este asemănător.

Vineri, Nicușor Dan a publicat o fotografie realizată la New York, în care apare alături de Donald Trump și de Mirabela Grădinaru. În mesajul care a însoțit imaginea, președintele României a evidențiat importanța Parteneriatului Strategic cu Statele Unite și angajamentul României pentru consolidarea apărării și securității.

„Este chiar Trump?”

Comparațiile au fost suficiente pentru apariția unei teorii care s-a răspândit rapid pe rețelele sociale: liderii balcanici nu s-ar fi fotografiat cu Donald Trump, ci cu o figură de ceară, un manechin sau chiar un decupaj din carton.

Nu există însă dovezi care să susțină această ipoteză.

Fotografiile realizate la recepția oferită de Donald Trump pentru liderii prezenți la Adunarea Generală a ONU au căpătat vineri o viață proprie pe internet. Internauții au început să pună imaginile una lângă alta și au remarcat un element neobișnuit: în mai multe dintre ele, persoanele de lângă Donald Trump se schimbă, însă poziția președintelui american rămâne aproape identică.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare