Connect with us

Business

Proiectele din energie sunt pe termen lung, și dacă nu investim acum în rețele, vom sacrifica bunăstarea generațiilor viitoare

Publicat cu

pe

Lumea energiei se schimbă și deja vedem acest lucru în fiecare zi: folosim din ce în ce mai mult energia electrică în diverse activități, înlocuind combustibilii fosili.

Fie că vorbim de transport, de încălzirea și răcorirea locuințelor, de modul în care ne preparăm hrana, fiecare dintre noi poate schimba mix-ul de consum energetic al țării: dacă achiziționăm un cuptor sau o plită electrică în locul unui cuptor clasic cu gaz sau al unui aragaz, dacă ne deplasăm cu mașina electrică în locul uneia cu motor termic, modificăm, printr-o acțiune individuală, consumul de resurse al țării.

Toate acestea necesită o reconfigurare a rețelelor de distribuție de electricitate, care nu mai pot funcționa după configurațiile din urmă cu 20-30 de ani și necesită implementare a unui nou model energetic pentru UE și implicit România.

Suntem în punctul în care trebuie să decidem cum vrem să arate România peste 30 de ani din punct de vedere energetic.

Deciziile privind politicile din energie trebuie luate acum, pentru că în energie proiectele sunt doar pe termen lung, nu se pot realiza peste noapte. Dacă nu vom avea politicile publice care să sprijine energia verde și investițiile în rețele electrice  (acestea din urmă depinzând în mod esențial de politicile publice, de cadrul de reglementare) pentru România ar însemna o șansă ratată de a asigura o creștere economică și de bunăstare a populației, o rămânere în urmă față de țările care vor face pașii în direcția corectă.

România are un potențial enorm, încă nerealizat, în domeniul energiei verzi, care ne-ar feri și de șocurile creșterii prețurilor energiei, pe care le-am trăit recent, și care ne-au demonstrat încă o dată că Europa trebuie să scape de dependența de importurile de combustibili fosili și de volatilitatea prețurilor acestora.

Dar pentru ca această energie verde să ajungă la clienți, este nevoie și de schimbarea modului în care sunt configurate rețelele electrice, și acest lucru se poate face doar prin digitalizare. Rețelele electrice trebuie nu doar modernizate, ci reconfigurate ca mod de funcționare, digitalizate, care nu trebuie doar să distribuie energie electrică către clienți, ci și să gestioneze fluxul de energie dinspre aceștia.

Iar fără un cadru de reglementare care să crească apetitul investitorilor pentru acest tip de infrastructură, astfel de obiective riscă să rămână la stadiul de intenție.

Competitivitatea economică și deci bunăstarea generațiilor viitoare înseamnă și un sector energetic competitiv, cu costuri mici, iar sursele de energie regenerabilă au cel mai mic cost

Fără rețelele de distribuție de electricitate digitalizate și reziliente, România nu se poate înscrie pe această traiectorie pozitivă. În toate țările europene rețelele sunt vectori de creștere economică, iar competitivitatea economică a României va beneficia de pe urma investițiilor în rețele.

Trebuie să începem să acționăm de acum pentru a obține aceste rezultate în 2030 –  producție de energie curată, la costuri mici, și rețele capabile să integreze această producție, inclusiv a prosumatorilor, pe care mai departe să o distribuie  clienților, într-o economie din ce în ce mai electrificată.

În scenariul negativ, în care nu vom avea politicile publice care să sprijine energia verde și investițiile în rețele electrice, acestea din urmă depinzând în mod esențial de politicile publice, de cadrul de reglementare, pentru România ar însemna o șansă ratată de a asigura o creștere economică și de bunăstare a populației, o rămânere în urmă față de țările care vor face pașii în direcția corectă.

Trebuie să nu uităm că proiectele din energie sunt pe termen lung, și dacă nu investim acum în rețele, vom sacrifica bunăstarea generațiilor viitoare. Nu e vorba doar de aspecte de ordin energetic, ci și de efectele schimbărilor climatice generate inclusiv de un sector energetic cu emisii ridicate de carbon: deșertificări, crize alimentare și ale apei, fenomene meteo extreme frecvente, temperaturi foarte ridicate etc. Simțim din păcate deja o bună parte din acestea chiar aici în România. Viitorului sistem energetic trebuie deci să țină cont de astfel de aspecte, pentru că soluțiile țin tot de el.

Business

Mihai Daraban, președintele CCIR: Mediul de afaceri nu mai poate plăti o taxă în plus

Publicat cu

pe

Știrile privind mărirea sau înființarea de taxe noi pentru compani, apărute în spațiul public, negate apoi de guvern, îngrijorează în continuare mediul de afaceri. Chiar dacă guvernul are în vedere asemenea măsuri, nu va avea cine să le plătească, avertizează Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, într-un interviu acordat PS News.

„La ora actuală, mediul de afaceri nu își mai poate permite o taxă în plus, dacă nu vrem să-l vedem terminat, sucombat. Mulți intră în această paradigmă a creșterii economice prin prisma creșterii PIB-ului. Eu nu mai iau după PIB, care ne oferă niște cifre mai ezoterice, ca să nu spun altfel. La mine lucrurile sunt simple: câți au depus bilanțul la fisc, persoane juridice române, indiferent de forma capitalului și de naționalitatea capitalului, care este cifra de afaceri? Care este profitul? Acolo se vede și acolo putem vorbi obiectiv de creștere sau descreștere economică”, a afirmat Mihai Daraban.

Produsul Intern Brut nu înseamnă cumpărăturile de Black Friday, ci ceea ce rezultă din situațiile depuse de firme la fisc și profitul, a explicat președintele CCIR. Astfel, în august anul trecut, au depus bilanțul  866.601 de firme, cu o cifră de afaceri de 490 de miliarde de euro. Cu un an înainte, în mod paradoxal, România avea un număr mai mic de firme, respectiv 846.000 cu o cifră de afaceri mai mare, 494 miliarde de euro.

„Explicația – impozitarea cu 1% a celor care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de euro. Noi am semnalat la vremea respectivă –  pacienții de serviciu, companiile vizate, erau în număr de 1042 cu 246 de miliarde de euro cifră de afaceri. La 6 luni după implementarea acestei taxe, din 1042 de companii, s-au făcut 1018, iar baza de impozitare n-a mai fost 246, ci 233 de miliarde. Deci, domnii guvernanți trebuie să înțeleagă că și mediul de business are anticorpi. Nu stă nimeni să primească pumni la nesfârșit. Ok, l-ai luat pe primul, l-ai luat pe al doilea, la un moment dat trebuie să iei niște măsuri, așa face mediul de business și așa va face”, a subliniat Mihai Daraban.

Citește mai departe

Business

Mihai Daraban, președintele CCIR: Fără măsuri privind cheltuielile bugetare, fondul de pensii este în pericol

Publicat cu

pe

Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, a vorbit, într-un interviu acordat PS News, despre mediul de afaceri, cum ar reacționa acesta la o eventuală mărire de taxe dar și despre pericolul unei recesiuni.

„Dacă nu se iau acele măsuri în domeniul administrativ, al cheltuielilor bugetare, vom avea recesiune 100%. Și cel mai mare pericol este cel al incapacității de plată. Am mai trecut prin recesiuni. Dar, cel puțin în ce privește fondul de pensii, este posibil să se ajungă la incapacitate de plată. Ok, Constituția te acoperă, ca pensionar, meriți mai mult, legea îți oferă atât, dar nu avem mai mult. Toate acestea s-au întâmplat, în Grecia, în Argentina”, a afirmat președintele CCIR.

Citește mai departe

Business

Cum a devenit o mică localitate din Covasna un pol de dezvoltare durabilă și unul dintre cei mai mari angajatori din județ?

Publicat cu

pe

Investiția HS Timber Group de la Reci, (Covasna) arată clar cum o investiție strategică poate transforma radical o comunitate locală, atât din punct de vedere economic, cât și social.

Cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România, HS Timber Productions a fost construită în comuna Reci în urma unei investiții de 175 de milioane de euro și a schimbat total fața comunității în ultimii 10 ani.

De la zonă defavorizată la unul dintre cei mai mari angajatori din județul Covasna

Comuna Reci, aflată în județul Covasna, era considerată o zonă defavorizată din punct de vedere economic, în ciuda unei vechi și puternice tradiții în prelucrarea lemnului. Generații întregi de localnici au trăit din valorificarea acestei resurse naturale, însă lipsa unor investiții moderne a dus, în timp, la stagnare economică și migrarea forței de muncă.

Această situație s-a schimbat odată cu investiția HS Timber Group, care a reactivat potențialul zonei printr-un proiect industrial inovator și sustenabil – construirea celei mai performante fabrici ecologice de cherestea din România. HS Timber Productions este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul local și național, dar și unul dintre cei mai mari angajatori din județul Covasna. Compania are circa 520 de angajați și oferă locuri de muncă bine plătite atât oamenilor din Reci, cât și multora din localități aflate pe o raza de peste 20 de kilometri.

Alegerea Reciului nu a fost întâmplătoare: tradiția locală, disponibilitatea resurselor și comunitatea cu experiență au fost factorii care au determinat compania să vină și să investească aici.

Construită în 2015 de la zero, HS Timber Productions este cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România. Aici se produc câteva sortimente de cherestea, peleți, dar și energie regenerabilă.

Fabrica este independentă energetic, iar în fluxul de producție nu se pierde nimic. Toate resursele necesare funcționării fabricii, inclusiv energia, sunt produse intern pe platformele de la Reci. Iar în acest lanț responsabil de producție s-a făcut, de-a lungul timpului, o investiție de 175 de milioane de euro.

HS Timber Group a reușit să valorifice în mod inteligent resursele locale – atât materia primă, cât și forța de muncă. Acest parteneriat între specificul locului și viziunea investitorului a generat un model de dezvoltare durabilă, bazat pe eficiență, sustenabilitate și respect pentru comunitate.

Tradiția locală a prelucrării lemnului a fost revitalizată și a devenit un pilon al dezvoltării locale

Investiția HS Timber Group nu a creat doar locuri de muncă, ci a consolidat o veche tradiție locală care definește identitatea comunității. Mulți dintre angajați fac parte din familii care lucrează în domeniul prelucrării lemnului din generații în generații, iar pasiunea pentru această activitate se transmite din tată în fiu.

Cei 520 de oameni care lucrează în fabrică se bucură de noile tehnologii care îi ajută să își facă treaba mai bine și mai eficient. Prin investițiile realizate, HS Timber Group le-a oferit acestor oameni șansa de a-și continua meseria și a duce mai departe tradiția prelucrării lemnului în condiții moderne și sustenabile, fără să fie nevoiți să părăsească locul în care s-au născut.

HS Timber Productions a stimulat economia locală și a contribuit direct la creșterea veniturilor publice

Într-o localitate mică precum Reci, a fost nevoie de un singur proiect de anvergură pentru a declanșa un efect de multiplicare economică.

Dintr-o localitate mică într-o zonă defavorizată, comuna Reci a devenit, în timp, independentă financiar, reușind să se autofinanțeze datorită taxelor și impozitelor colectate. Fabrica HS Timber Productions este cel mai mare contribuabil la bugetul local, iar în anul 2024 contribuția sa a depășit 1,5 milioane de lei – o sumă importantă pentru o comunitate de dimensiunea Reciului. Aceste fonduri sunt reinvestite de autoritățile locale în infrastructură, educație și proiecte locale.

În plus, HS Timber Group s-a implicat activ în sprijinirea comunității locale, nu doar prin locuri de muncă și taxe, ci și prin proiecte sociale de educație și sănătate. Compania a contribuit la renovarea și modernizarea bucătăriei din cadrul Spitalului Municipal din Târgu Secuiesc și a finanțat amenajarea unui program after school în comuna Reci, oferind copiilor din comunitate acces la educație modernă și de calitate.

Despre HS Timber Group

HS Timber Group este una dintre companiile de top din industria de prelucrare a lemnului, la nivel mondial. Compania are peste 2.700 de angajaţi care lucrează în șapte unități de producție din Germania, Finlanda, Lituania, Argentina și România și deservește clienți comerciali şi industriali în peste 80 de ţări din întreaga lume.

În România, HS Timber Group are peste 1.500 de angajați în fabricile din Comănești (Bacău), Reci (Covasna) și Rădăuți (Suceava). În 2024, compania a contribuit la bugetul de stat al României cu circa 100 de milioane de lei.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare