Business
Proiectele din energie sunt pe termen lung, și dacă nu investim acum în rețele, vom sacrifica bunăstarea generațiilor viitoare
Lumea energiei se schimbă și deja vedem acest lucru în fiecare zi: folosim din ce în ce mai mult energia electrică în diverse activități, înlocuind combustibilii fosili.
Fie că vorbim de transport, de încălzirea și răcorirea locuințelor, de modul în care ne preparăm hrana, fiecare dintre noi poate schimba mix-ul de consum energetic al țării: dacă achiziționăm un cuptor sau o plită electrică în locul unui cuptor clasic cu gaz sau al unui aragaz, dacă ne deplasăm cu mașina electrică în locul uneia cu motor termic, modificăm, printr-o acțiune individuală, consumul de resurse al țării.
Toate acestea necesită o reconfigurare a rețelelor de distribuție de electricitate, care nu mai pot funcționa după configurațiile din urmă cu 20-30 de ani și necesită implementare a unui nou model energetic pentru UE și implicit România.
Suntem în punctul în care trebuie să decidem cum vrem să arate România peste 30 de ani din punct de vedere energetic.
Deciziile privind politicile din energie trebuie luate acum, pentru că în energie proiectele sunt doar pe termen lung, nu se pot realiza peste noapte. Dacă nu vom avea politicile publice care să sprijine energia verde și investițiile în rețele electrice (acestea din urmă depinzând în mod esențial de politicile publice, de cadrul de reglementare) pentru România ar însemna o șansă ratată de a asigura o creștere economică și de bunăstare a populației, o rămânere în urmă față de țările care vor face pașii în direcția corectă.
România are un potențial enorm, încă nerealizat, în domeniul energiei verzi, care ne-ar feri și de șocurile creșterii prețurilor energiei, pe care le-am trăit recent, și care ne-au demonstrat încă o dată că Europa trebuie să scape de dependența de importurile de combustibili fosili și de volatilitatea prețurilor acestora.
Dar pentru ca această energie verde să ajungă la clienți, este nevoie și de schimbarea modului în care sunt configurate rețelele electrice, și acest lucru se poate face doar prin digitalizare. Rețelele electrice trebuie nu doar modernizate, ci reconfigurate ca mod de funcționare, digitalizate, care nu trebuie doar să distribuie energie electrică către clienți, ci și să gestioneze fluxul de energie dinspre aceștia.
Iar fără un cadru de reglementare care să crească apetitul investitorilor pentru acest tip de infrastructură, astfel de obiective riscă să rămână la stadiul de intenție.
Competitivitatea economică și deci bunăstarea generațiilor viitoare înseamnă și un sector energetic competitiv, cu costuri mici, iar sursele de energie regenerabilă au cel mai mic cost
Fără rețelele de distribuție de electricitate digitalizate și reziliente, România nu se poate înscrie pe această traiectorie pozitivă. În toate țările europene rețelele sunt vectori de creștere economică, iar competitivitatea economică a României va beneficia de pe urma investițiilor în rețele.
Trebuie să începem să acționăm de acum pentru a obține aceste rezultate în 2030 – producție de energie curată, la costuri mici, și rețele capabile să integreze această producție, inclusiv a prosumatorilor, pe care mai departe să o distribuie clienților, într-o economie din ce în ce mai electrificată.
În scenariul negativ, în care nu vom avea politicile publice care să sprijine energia verde și investițiile în rețele electrice, acestea din urmă depinzând în mod esențial de politicile publice, de cadrul de reglementare, pentru România ar însemna o șansă ratată de a asigura o creștere economică și de bunăstare a populației, o rămânere în urmă față de țările care vor face pașii în direcția corectă.
Trebuie să nu uităm că proiectele din energie sunt pe termen lung, și dacă nu investim acum în rețele, vom sacrifica bunăstarea generațiilor viitoare. Nu e vorba doar de aspecte de ordin energetic, ci și de efectele schimbărilor climatice generate inclusiv de un sector energetic cu emisii ridicate de carbon: deșertificări, crize alimentare și ale apei, fenomene meteo extreme frecvente, temperaturi foarte ridicate etc. Simțim din păcate deja o bună parte din acestea chiar aici în România. Viitorului sistem energetic trebuie deci să țină cont de astfel de aspecte, pentru că soluțiile țin tot de el.
Business
Mihai Daraban: Mediul de afaceri rămâne cel mai bun ambasador pentru relațiile economice bilaterale
Misiunea economică a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflată în desfășurare în Republica Peru, a continuat, în data de 3 martie 2026, cu o întâlnire oficială la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Peru, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri românesc au purtat discuții cu viceministrul de externe Felix Denegri Boza, pe marginea oportunităților de investiții și a perspectivelor de colaborare bilaterală.
Dialogul a evidențiat interesul ridicat al ambelor părți pentru dinamizarea relațiilor comerciale și stabilirea unor planuri de investiții concrete.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat faptul că „potențialul de colaborare dintre cele două țări este departe de a fi epuizat. Există o serie de elemente comune pe care România și Peru le pot valorifica pentru a consolida schimburile economice bilaterale. Totodată, prezența companiilor cu capital peruvian pe piața românească reprezintă cel mai concret argument în favoarea extinderii acestui parteneriat. Nu ne oprim aici. Avem mai multe lucruri în comun care ne leagă și pe care le putem dezvolta. Existența unor companii cu capital peruvian în România reprezintă cel mai bun ambasador pentru afacerile dintre Peru și România.”
Viceministrul de externe, dl Felix Denegri Boza, a subliniat că „diversitatea investițiilor străine din Peru generează un mediu competitiv, factor care creează oportunități reale pentru companiile românești interesate să se poziționeze pe această piață. Peru este deschis parteneriatelor pe termen lung și salutăm interesul concret manifestat de delegația română. Ne angajăm să sprijinim activ demersurile bilaterale și să facilităm legăturile dintre mediile de afaceri din cele două țări”, a declarat viceministrul Felix Denegri Boza.
Business
CCIR repoziționează România pe harta economică a Americii Latine
Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 2 martie a.c., un forum de afaceri la Lima, în Republica Peru, în cadrul unei misiuni economice conduse de președintele organizației, dl Mihai Daraban.
La eveniment a participat o delegație de peste 25 reprezentanți ai unor companii românești active în sectoarele energie, transport feroviar, logistică, construcții, arhitectură, echipamente electrice, real estate și servicii tehnice, care au beneficiat de un cadru optim pentru identificarea de parteneri de afaceri peruvieni.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a atras atenția asupra subevaluării sistemice a exporturilor românești în statisticile oficiale, menționând faptul că „cifrele evidențiate scriptic ca reprezentând schimburile comerciale între Peru și România nu sunt o măsură reală a prezenței mărfurilor românești pe piața peruviană. Statisticile nu evidențiază, de exemplu, cantitatea de subansamble din industria automotive care echipează diferite autoturisme fabricate în România și care ajung în Peru prin lanțuri de distribuție internaționale. Valoarea reală a produselor românești de pe piața peruviană este, cu certitudine, mai mare decât reiese din datele oficiale. Un alt sector de interes pentru oamenii de afaceri din Peru este cel agricol și, profitând de această ocazie, adresez o invitație tuturor celor interesați de a participa la Indagra, cel mai mare târg de profil din Europa de Sud-Est, pentru a duce la un alt nivel relațiile dintre cele două medii de afaceri. CCIR este disponibilă în permanență în ceea ce privește facilitarea conectării companiilor peruviene cu cele românești. Faptul că există deja companii din România cu acționariat peruvian demonstrează că această colaborare este posibilă și profitabilă”.
Prezent la forumul de afaceri, Oscar Zapata Alcazar, președintele Camerei Naționale de Comerț, Producție, Turism și Servicii a Republicii Peru (PERUCÁMARAS), a subliniat la rândul său importanța acestei vizite care, în opinia sa, „simbolizează deschiderea de noi oportunități de cooperare economică și reafirmă vocația Republicii Peru de a se integra activ pe piețele internaționale. Ceea ce se află în joc este construirea încrederii reciproce, iar, în aceste vremuri de incertitudine globală, evenimentele ca cel organizat astăzi împreună cu CCIR, capătă o valoare specială și ne reamintesc că, în cooperarea internațională, rezidă calea cea mai sigură spre prosperitate comună”.
Business
Perspective bune pentru Romcab: planul de reorganizare al societății mureșene a ajuns la maturitate
ROMCAB S.A., un producător și exportator român de cabluri, cu o tradiție în industrie de 75 de ani, listat la Bursa de Valori București, a anunțat finalizarea planului său de reorganizare, marcând un moment important în procesul de redresare început în urmă cu mai mulți ani.
Potrivit unui raport curent transmis Bursei de Valori București, planul de reorganizare propus de administratorul special și confirmat de Tribunalul Specializat Mureș a ajuns la maturitate la data de 18 februarie 2026, după o perioadă de implementare derulată între 2020 și prezent, în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
Compania se află în continuare în procedura de insolvență, desfășurată potrivit Legii nr. 85/2014, însă reprezentanții societății subliniază că au fost identificate și agreate soluții cu majoritatea creditorilor pentru plata creanțelor incluse în tabelul definitiv, inclusiv pentru perioada ulterioară maturității planului. În același timp, ROMCAB continuă negocierile cu Banca Comercială Română, creditor care deține o creanță totală de peste 2,56 milioane de lei.
Un alt pas relevant a avut loc în cadrul ședinței Adunării Creditorilor din 16 februarie 2026, când creditorii — reprezentând 56,7681% din masa credală și 92,4229% din creanțele votante — au aprobat modificarea regulamentului de valorificare a activelor companiei. Procesul-verbal al ședinței a fost depus la dosarul cauzei și publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
ROMCAB a intrat în reorganizare judiciară în 2017, cu dreptul de administrare păstrat, iar implementarea planului a vizat stabilizarea operațiunilor și crearea cadrului necesar pentru achitarea datoriilor. Finalizarea acestuia indică o etapă esențială în procesul de restructurare, chiar dacă procedura de insolvență rămâne în derulare.
Despre ROMCAB
ROMCAB se numără printre cele mai dinamice companii europene producătoare de cabluri electrice și deține o fabrică modernă la Acățari, județul Mureș. Cel mai valoros activ al companiei este capitalul uman – o echipă de 350 de persoane, susținută de peste 75 de ani de experiență în această industrie. În ultimii ani, ROMCAB a realizat investiții constante în tehnologii de ultimă generație, a implementat standarde înalte de calitate și a dezvoltat o echipă specializată, fapt care îi consolidează poziția de partener de încredere în tranziția către economia verde a Europei. Profesionalismul, responsabilitatea, inovația și viziunea pe termen lung definesc fiecare decizie și fiecare produs livrat, pe baza unui angajament ferm față de calitate. ROMCAB reprezintă astăzi definiția calității de vârf europene în materie de cabluri electrice.
-
Business7 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business8 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică11 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business8 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login