Business
Președintele CCIR pledează pentru creșterea investițiilor spaniole in economia românească
Președintele Camerei de Comerț si Industrie a României, dl. Mihai Daraban, a participat ieri la un pranz de lucru alături de E.S. dl. José Antonio Hernández Pérez-Solórzano, ambasadorul Regatului Spaniei în România.
În cadrul discuțiilor, presedintele CCIR a accentuat importanța relației economice bilaterale, Spania fiind a patra putere economică din Europa și țara cu o comunitate foarte mare de români care sunt bine integrați in cadrul societății spaniole. Avand in vedere aceste legături speciale, a adăugat președintele CCIR, relatia bilaterala poate trece la un nou nivel prin creșterea investițiilor spaniole in economia românească, in special in industria alimentară si fabricarea bunurilor de larg consum.
Dl. Ambasador José Antonio Hernández Pérez-Solórzano a menționat posibilitatea organizării la București, a unui forum economic România-Spania cu participarea unor importante companii din ambele state care să se plieze pe conceptul reconstrucției industriale, promovat de statul român. Cunoscând nevoia acută de forță de muncă de pe piața românească, dl. Ambasador a evocat, de asemenea, adoptarea unor politici care să favorizeze atragerea de forță de muncă din America Latină.
În decembrie 2024, in Romania functionau peste 7.000 de companii cu capital spaniol, cu un capital social subscris de peste 1,7 mld. Euro. Din perspectiva investiţiilor directe în România, Spania ocupa locul 17, cu aproape 2 miliarde de euro investiți.
Business
Rata anuală a inflației a scăzut la 9,3% în februarie
Rata anuală a inflației a înregistrat o ușoară scădere în luna februarie 2026, ajungând la 9,31%, comparativ cu 9,62% în luna ianuarie, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția indică o temperare modestă a creșterii prețurilor, deși anumite categorii de bunuri și servicii continuă să se scumpească într-un ritm ridicat.
Cele mai mari creșteri de prețuri au fost consemnate în sectorul serviciilor, care s-au scumpit cu 11,37%. În același timp, mărfurile nealimentare au înregistrat o majorare de 9,41%, iar mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,89%.
Potrivit INS, indicele prețurilor de consum în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost de 100,59%. Rata inflației de la începutul anului, calculată pentru februarie 2026 comparativ cu decembrie 2025, a fost de 1,5%. Totodată, rata anuală a inflației în februarie 2026 față de aceeași lună a anului precedent a fost de 9,3%.
De asemenea, rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2025 – februarie 2026) comparativ cu precedentele 12 luni (martie 2024 – februarie 2025) a fost de 8,1%, ceea ce indică menținerea unei presiuni inflaționiste semnificative în economie.
Conform datelor statistice, indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) în luna februarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2026 a fost de 100,57%. Pe baza acestui indicator, rata anuală a inflației în februarie 2026 față de februarie 2025 a fost de 8,3%. În același timp, rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni calculată pe baza IAPC a fost de 7,3%.
În acest context, Banca Națională a României a revizuit ușor în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, față de estimarea anterioară de 3,7%. Potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, banca centrală anticipează că rata inflației va continua să scadă în anii următori, urmând să ajungă la 2,7% la finalul anului 2027.
Business
INS: Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 9,1%, în ianuarie 2026
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), în luna ianuarie din 2026, comparativ cu aceeași lună a anului anterior, a scăzut atât ca serie brută cu 9,1%, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,5%, potrivit informațiilor Institutului Național de Statistică (INS) date miercuri publicității.
Astfel, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%).
Același indicator statistic, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a înregistrat o reducere, în perioada menționată, ca urmare a scăderilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-7,9%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-4,8%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3%).
De asemenea, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut, pe ansamblu, cu 25,3%, ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-27,7%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-26,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-21,5%).
Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a scăzut, pe ansamblu, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, cu 3,7%, ca urmare a scăderii înregistrate la vânzările de produse nealimentare (-5,5%), comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-5,2%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-0,1%).
Business
Mihai Daraban: Mediul de afaceri rămâne cel mai bun ambasador pentru relațiile economice bilaterale
Misiunea economică a Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), aflată în desfășurare în Republica Peru, a continuat, în data de 3 martie 2026, cu o întâlnire oficială la Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Peru, în cadrul căreia reprezentanții mediului de afaceri românesc au purtat discuții cu viceministrul de externe Felix Denegri Boza, pe marginea oportunităților de investiții și a perspectivelor de colaborare bilaterală.
Dialogul a evidențiat interesul ridicat al ambelor părți pentru dinamizarea relațiilor comerciale și stabilirea unor planuri de investiții concrete.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat faptul că „potențialul de colaborare dintre cele două țări este departe de a fi epuizat. Există o serie de elemente comune pe care România și Peru le pot valorifica pentru a consolida schimburile economice bilaterale. Totodată, prezența companiilor cu capital peruvian pe piața românească reprezintă cel mai concret argument în favoarea extinderii acestui parteneriat. Nu ne oprim aici. Avem mai multe lucruri în comun care ne leagă și pe care le putem dezvolta. Existența unor companii cu capital peruvian în România reprezintă cel mai bun ambasador pentru afacerile dintre Peru și România.”
Viceministrul de externe, dl Felix Denegri Boza, a subliniat că „diversitatea investițiilor străine din Peru generează un mediu competitiv, factor care creează oportunități reale pentru companiile românești interesate să se poziționeze pe această piață. Peru este deschis parteneriatelor pe termen lung și salutăm interesul concret manifestat de delegația română. Ne angajăm să sprijinim activ demersurile bilaterale și să facilităm legăturile dintre mediile de afaceri din cele două țări”, a declarat viceministrul Felix Denegri Boza.
-
Business8 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business8 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică12 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business8 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login