Mihai Daraban, președintele Camera de Comerț și Industrie a României, explică, într-un interviu acordat pentru Newsweek România, de ce Acordul Mercosur este avantajos pentru economia României și cum sunt exagerate temerile legate de impactul asupra agriculturii.

Mihai Daraban demontează „frica” de Acordul Mercosur: „Agricultura e doar 30%. România câștigă prin industrie”

Daraban a demontat, pe baza cifrelor oficiale, principalele argumente ale fricii și interpretării politice folosite împotriva Acordului Mercosur, explicând cum și de ce acest acord este unul benefic pentru economia românească.

„Încă de când se punea problema semnării acordului, noi am avut o poziție pro Acordul Mercosur din foarte multe considerări. În primul rând pentru că am citit acordul. Aici este o diferență pentru că sunt convins că foarte mulți dintre cei care protestează, dintre cei care folosesc politic atacul asupra acestui acord, nu au citit sau nu sunt la curent cu evoluția economică, cu beneficiile care pot veni din urma Acordului Mercosur. Acordul Mercosur nu este un acord pe agricultura zootehnică.”, a declarata Mihai Daraban.

Agricultura zootehnică, doar o treime din acordul Mercosur

Președintele CCIR a explicat că ponderea agriculturii zootehnice în cadrul acordului este limitată și că restul vizează deschiderea unor piețe majore pentru industria europeană.

„Agricultura zootehnică reprezintă, dacă vreți ca pondere din Acordul Mercosur, în procente – un 25% până în 30%. În rest, se referă la o nouă piață pentru Uniunea Europeană, cum și pentru țările Mercosur – UE o nouă piață. Lucrurile trebuie văzute foarte pragmatic.

În primul rând, hai să vedem cât este la noi în economie ponderea în PIB a industriei și hai să vedem cât este ponderea în agricultură. Hai să vedem cât este ponderea agriculturii zootehnice în economia UE, în PIB-ul UE. Și o să vedem cu surprindere că 30% din PIB-ul României este realizat de industrie și 4,5% din agricultură zootehnică. Aici nu introduc industria alimentară, pe care o regăsim la industrie.

La nivel de UE, agricultura zootehnică reprezintă 1,5%. Acum, după cum știm cu toții, ca și consumatori, ne putem duce la un hipermarket și găsim și antricot din Argentina, și din Brazilia, și din Uruguay, și așa mai departe.

Deci azi, când vorbim, trebuie știut că există niște cote, niște contingente exceptate de la taxe, din zona Mercosul către Europa, care înseamnă 99.000 de tone de carne de vită pe an. Bun, 99.000 de tone pare impresionant, dar acesta reprezintă 1,5% din producția de carne a UE, de carne de vită.

S-au luat de problema păsărilor, de pui. Pai contingentul exceptat e de 180.000 de tone. Asta reprezintă 1,3% din producția de carne de pasăre a UE. Ce este peste acest contingent este taxat. Este „business as usual”, practic ceea ce se întâmplă și astăzi. Adică mergem la hipermarket și găsim produse din zona Mercosur, într-adevăr la congelate, dar le găsim. Deci nu se pune problema că au tăbărât peste noi, că o să ne sufoce”, spune Daraban.

Cum câștigă România din Acordul Mercosur

Mihai Daraban a vorbit adevărata miză pentru România în cadrul acestui atât de constestat Acord Mercosur: industria și exporturile.

„Haideți să ne concentrăm pe cine face PIB-ul și să le dăm mai multă atenție, că merită. Cei cu two digits (două cifre n.red) la procente.”, a declarat șeful CCIR.

El a comparat vizibilitatea protestelor fermierilor cu realitatea din industrie.

„Muncitorul din industria auto, unde sunt 206.000 de oameni, nu poate ieși în Piața Victoriei cu geanta de scule. Fermierul iese cu tractorul de 300.000 de euro.”, a spus el.

Potrivit lui Daraban, accesul la piețele din America Latină este esențial și pentru industria românească, integrată în lanțurile europene de producție.

„Noi facem anvelope în România, Continental, Pirelli, Michelin. Nu știm pe ce mașini ajung aceste cauciucuri, dar ele se produc aici.”

Președintele CCIR a făcut o radiografie dură, dar realistă, a economiei românești.

„Suntem o economie de subcontractori. Vrem, nu vrem. O spune Eurostatul: suntem pe ultimul loc la inovare și cercetare. Nu o spune Mihai Daraban.”

Cu alte cuvinte, un brand românesc cu valoare adăugată mare nu avem. Bun. Ceea ce spun eu e valabil și la polonezi, și la cechi, și la slovacii. Ce ne diferențiază – țările fost comuniste – sunt două aspecte mari și late: cum am absorbit fondurile europene, mai bine sau mai rău, mai mult sau mai puțin și volumul investițiilor străine din fiecare țară pe teritoriu. Asta e tot ce ne diferențiază.

Nici polonezul nu are un landmark de țară cu valoare adăugată mare, nici cehu, nici ungurul. Că nu poți să pozitivezi balanța comercială a Ungariei vânzând Kurtos kalacs, cum nici noi nu putem face balanța pozitivă vânzând gem de Topoloveni. Cu tot respectul. E o realitate. Toți suntem subcontractori”, a declarat Daraban.

România va avea un mare avantaj în piața Mercosur

Întrebat dacă există o fereastră de oportunitate pentru industria românească în Acordul Mercosur, Mihai Daraban a spus: „Categoric. În zona echipamentelor energetice, în zona automotiv indirect. Noi vom avea foarte mult acces pe piața Mercosur în special indirect, dar este un avantaj mult mai mare.

Noi am urmărit, de exemplu, creșterea Germaniei economică versus creșterea României. Când Germania are 0,5% creștere economică, România crește cu 2,53%. Când Germania crește cu 1%, noi creștem cu 4%, economic vorbesc. Când avem 24% import-export cu Germania only.Deci se simte.

Noi, 24% din comerțul nostru exterior, în marea lui parte comerțul intracomunitar, nu mai pot să spun exterior, este cu Germania. Păi mă interesează foarte mult ca uzinele germane, ca brandurile germane să-și găsească piață pentru că avem și noi partea noastră.

Știți, mă mai duc câte o capitală din aceasta îndepărtată și i-arăt omologului meu, scoțându-l la geam, în general Camerele de Comerț au sediile în centrele de oraș, și i-arăt, în 3 minute nu se poate să nu treacă un automobil Mercedes S-classe. Și-l arăt: „Uite îl vezi? Cutia de viteză e făcută la noi, cablagele sunt făcute la noi, bordul e făcut la noi. Mașina ce-i dreptă a ajuns în țara voastră sub stat german, dar vreo 40% din valoarea ei este făcută în România”, ceea ce pe noi trebuie să ne satisfacă acest lucru.

Cum arată, de fapt, realitatea din agricultura românească vs. agricultura europeană

Domnii fermieri din România, părerea mea că să se ia mai puțin după fermierul francez, pentru că fermierii francezi reprezintă aproape 4% din numărul de fermieri a Uniunii Europene, dar realizează 17% din producția agricolă a Uniunii Europene. Noi avem 33% din numărul de fermieri ai UE sunt în România și realizăm 3,2% din producție agricolă a UE.

Să vă mai spun că olandezii au 0,5% din numărul de fermieri din Uniunea Europeană și realizează 6,6% din producție agricolă a UE. Deci, domnii fermieri din România, ar trebui să se uite că sunt în continuare 578.000 de fermieri între 1 și 5 hectare… și când spun fermier, spun acea entitate care se duce să aplice pentru subvenția la hectare.

Sunt 180.000 între 5 și 30 de hectare. Sunt 28.000 între 30 și 150.Peste 3.000 sunt 109. Între 2.000 și 3.000 sunt 120. Deci până nu o să avem niște ferme competitive care să se încheie la final cu o industrie alimentară dezvoltată, nu o să facem nimic. Din grâul de pe câmp… nu are o valoare semnificativă dacă din grâul de pe câmp nu facem pâinici congelate și paste”, a declarat Daraban.