Connect with us

Publicat cu

pe

Premierul Victor Ponta a declarat duminică, după ședința liderilor coaliției de guvernare, că nu are nicio intenție de a se lupta cu justiția, dar a precizat că se consideră nevinovat și că acuzarea sa are legătură cu schimbarea Guvernului.

Principalele declarații ale premierului Victor Ponta:

  • Vreau să mulțumesc colegilor mei din coaliția de guvernare, vicepremierului, ministrului și președintelui Partidului Conservator, celor doi președinți ai celor două camere și ceilalți colegi din coaliție, cu care am avut o discuție referitoare la semnificația politică a evenimentelor din ultimele zile.
  • Aș vrea să spun că este un moment dificil pentru mine personal și din punct de vedere politic, însă am trecut peste multe momente de acest gen și voi trece în continuare, pentru că am o datorie de responsabilitate, pe care înțeleg să mi-o exercit în conformitate cu mandatul pe care l-am primit în urma alegerilor din 2012 și din partea Parlamentului României.
  • Am, în calitate de prim-ministru, lider politic și membru al coaliției de guvernare, am obligația de a da câteva explicații cetățenilor acestei țări, toți cei care, inevitabil, sunt direct afectați de deciziile pe care le ia guvernul unei țări democratice, o datorie specială față de partidele din coaliția de guvernare, care m-au sprijinit și mă sprijină în continuare, fașă de parlamentarii care m-au votat și în fața cărora mă voi prezenta săptămâna viitoare, de cei 5,3 milioane de români care m-au votat anul trecut, dar și față de cei peste șase milioane care l-au votat pe președintele Iohannis, toți cetățenii acestei țări, față de cei 7,4 milioane de români, care, în 2012, și-au exprimat în mod democratic voința de schimbare și un principiu fundamental, acela că oamenii, într-o societate democratică, decid; și că decizia lor nu poate fi  – și nu trebuie, așa cum s-a-ntâmplat – întoarsă printr-o hotărâre a unui om sau a unei mâini de oameni, cum s-a-ntâmplat în 2012.
  • Vreau să precizez de la început – ca om care, după ce am terminat Facultatea de Drept, am lucrat în justiție, mulți ani am fost magistrat – nu am nici un fel de intenție de a mă lupta cu justiția; eu cred în justiție și cred că o societate de mocratică are nevoie de o justiție eficientă, dar, ca orice cetățean, am dreptul să îmi spun punctul de vedere, să spun că, evident, mă consider nevinovat de acuzațiile care mi-au fost aduse.
  • Voi merge, de câte ori voi fi chenat, în fața procurorului, a judecătorilor, voi prezenta toate datele care îmi sunt cerute și pe care le dețin și sunt absolut convins că în final se va stabili adevărul. De altfel, din punct de vedere procedural, bineînțeles, ca orice cetățean al României, voi contesta ordonanța emisă joi de către procurorul de caz, la procurorul ierarhic superior și după aceea la judecător. Pentru că, până în acest moment, nu am avut ocazia să fiu audiat de către nimeni; nici de către procuror, nici de către judecător, și cred că este dreptul constituțional al oricărui om din această țară, de a fi ascultat atunci când este acuzat de ceva.
  • Vreau să precizez de la început că nu mă consider o victimă; Mariana Rarinca este o victimă. Oamenii – mulți, din păcate – despre care nu se vorbește în presă au pe care nu-i cunoaștem, care au avut de suferit, care au și azi de suferit, fără a fi comis vreo faptă de natură penală, miile de oameni, care – vă aduceți aminte – au fost puși să jure cu mâna pe Biblie, pe capota mașinii, aceia sunt victime; eu nu sunt victimă. Sunt un om politic, sunt un luptător, și cred că am datoria ca să lupt pentru ceea ce cred că este drept și corect, și așa voi face până la capăt.
  • Am însă, în acelaşi timp, dreptul constituţional al oricărui cetăţean liber de a gândi şi de a spune că evenimentul de vineri, acuzarea mea pentru presupuse fapte în 2007-2008, deci în urmă cu sapte-opt ani, şi pentru care s-a deschis un dosar în 2012, în urmă cu trei ani, are legătură directă cu evenimente care s-au întâmplat recent şi anume cu emoţia produsă în opinia publică de cazul Rarinca, de solicitările şi poziţiile Asociaţiei Judecătorilor, de propunerile de modificare făcute de parlamentari şi de votul de marţi, de la Senat, în cazul domnului Şova.
  • Înţeleg toate aceste lucruri, însă cred că justiţia nu înseamnă să reacţionezi la evenimente politice, încercând să elimini pe unul dintre liderii politici, ci justiţia înseamnă, de fapt, să stabileşti adevărul şi dacă este cazul şi numai şi numai dacă este cazul, să tragi la răspundere penală pe cineva. Altfel, un act de justiţie, un act al unui procuror care să reacţioneze la un act politic, cum a fost decizia Senatului, este categoric total nedemocratic.
  • Am fost şi voi fi în continuare un om puternic, care am văzut, am participat, cunosc modul în care funcţionează echilibrul puterilor în România. Nu intenţionez deloc nici să mă jeluiesc, nici să mă plâng. V-am spus, nu sunt o victimă şi nici nu vreau să fiu o victimă, vreau să-mi dovedesc nevinovăţia şi să ajut, prin toate puterile mele şi ale colegilor mei, la îmbunătăţirea unui sistem care nu trebuie să mai comită abuzuri şi nu mai trebuie să dea rateuri atunci când este vorba de viaţa oamenilor.
  • Este clar, din punct de vedere politic, că acuzarea mea de vineri are ca scop schimbarea guvernului actual şi a majorităţii actuale. Conform tuturor definiţiilor, schimbarea unui guvern se face prin alegeri sau prin vot în parlament. Orice altă metodă înseamnă lovitură de stat şi nu îmi doresc să trăim într-o ţară  în care guvernele se schimbă altfel decât prin procedurile constituţionale.
  • Şi guvernul pe care îl conduc şi toate guvernele care vor veni după trebuie să fie învestite şi trebuie să plece din funcţie numai prin metodele democratice şi constituţionale pe care le cunoaştem cu toţii, adică prin alegeri sau prin decizia Parlamentului. Nu vreau să fac justiţie la televizor. Am criticat de fiecare dată acest lucru. O să mă refer în doar câteva cuvinte la informaţiile apărute în public, fie prin comunicate oficiale, fie pe sursele deja tradiţionale, pentru că totuşi ţine de reputaţia mea şi de ceea ce oamenii cred despre mine.
  • Vreau însă să precizez că toate probele, toate solicitările le voi face evident procurorului şi judecătorului, însă e important ca oamenii să înţeleagă măcar baza de la care s-a pornit. Sunt acuzat pentru anumite fapte comise în urmă cu şapte-opt ani. E important să vă reamintesc că în 2007-2008 nu aveam nicio poziţie de conducere în statul român şi, mai mult, partidul din care făceam şi fac şi acum parte era în opoziţie. Deci acuzaţia a venit în 2009, de la doamna Monica Macovei – este cea care a spus public, a sesizat organele de anchetă. Am fost ulterior cercetat de ANAF, condus de domnul Sorin Blejnar, cum ştiţi foarte bine, de ANI şi de Parchet şi toate deciziile de până acum au arătat că acuzaţiile Monică Macovei sunt neîntemeiate.
  • Vreau să mai spun câteva lucruri pe care până acum nu mi le-a cerut nimeni în mod oficial. Am fost pus sub acuzare, fără a fi anterior audiat, întrebat despre aceste lucruri. Dacă aş fi fost înainte întrebat, eu cred că lucrurile s-ar fi lămurit din timp. Şi anume: nu am fost niciodată asociat, nu că asta ar fi fost un lucru rău, dar nu am fost niciodată asociat în cabinetul din care făcea parte domnul Şova. Relaţiile comerciale ale acestuia au fost cu AVAS-ul, condus atunci de către Teodor Atanasiu, şi repet, fiind un deputat în opoziţie, nu am cunsocut şi nici nu aveam cum să cunosc sau să influenţez aceste decizii, lucru pe care cred că l-a spus şi domnul Atanasiu.
  • S-a spus la presă, doar pentru presă şi eventual pentru cei care pot fi uşor manipulaţi, că am comis 17 fapte de fals. O să vă arăt – şi le voi duce la procuror marţi – cele 17 facturi legal emise. Nu mi le-a cerut nimeni, mi le-a cerut procurorul pentru marţi şi le voi depune la dosar. De ce spun pentru presă? Toţi cei care suntem jurişti, nu trebuie să fii procuror, ştim foarte bine că dacă tragi 17 gloanţe într-un om n-ai comis 17 crime, ai comis, eventual, una singură. Deci povestea cu 17 fapte de fals este pentru presă. Sunt 17 facturi pe care le-au emis contabilitatea, le-am înscris în contabilitate, s-au plătit prin bancă şi la toate controalele făcute de ANAF şi de celelalte instituţii ale statului, a rezultat că au fost perfect legale şi perfect procedat din punct de vedere legal. Deci nu există acte false, le voi prezenta pentru a se vedea că nu există nimic fals şi vreau să spun un lucru pe care le-au spus alţi oameni ieri şi alaltăieri.
  • Şi azi când vorbim, toţi avocaţii din România emit asemenea facturi pentru contractele pe care le au, contracte lunare. Iar ceea ce eu am procedat, am procedat în conformitate cu Legea avocaturii şi cu ceea ce se întâmplă şi azi, când nu vorbim. De altfel, doar ca o chestiune juridică, dar care poate defini, în ordonanţa care mi-a fost adusă la cunoştinţă, chiar şi procurorul spune că şi dacă ar fi fost false aceste acte, s-au prescris în 2013. Eu cred că nu sunt false.
  • N-am nevoie de prescripţie, dar să înţelegeţi despre ce vorbim, despre ceva despre care chiar procurorul spune că dacă ar fi fost aşa în 2013, erau prescrise. Evaziunea… acuzaţia de complicitate la evaziune fiscală. Înţeleg că domnul Şova este acuzat că a evazionat statul, în 2007-2008, cu 50.000 de lei, adică 10.000 de euro. Nu am avut nicio legătură vreodată cu contabilitatea domnului Şova. Deci dacă a evazionat cu cei 10.000 de euro, sigur trebuie să spună domnia sa şi să plătească, deşi după cinci ani de zile, după cum ştiţi, obligaţiile fiscale se prescriu. Dar nu este treaba mea aceasta şi n-am avut niciodată nicio legătură cu modul de înscriere în contabilitate.
  • În ceea ce mă priveşte pe mine, am fost, la solicitarea doamnei Macovei şi a domnului Blejnar, cabinetul meu de avocatură a fost verificat de către ANAF exact pe această temă, a facturilor emise pentru domnul Şova. Am procesul verbal din 7.09.2011 nu eram la guvernare, deci nu puteam influenţa. 7.09.2011, întocmit de ANAF; ANAF-ul domnului Blejnar, care spune că nu s-a încălcat nicio lege şi nu există niciun fel de încălcare sau act care să nu fi fost înregistrat conform legii.
  • Al treilea lucru – şi cu asta închei partea de dosar, pentru că nu vreau să fac o pledoarie în faţa presei – sunt acuzat de spălare de bani, deoarece am primit bani de la domnul Şova, cei 2.000 de euro lunar, timp de… din octombrie 2007, până în decembrie 2008, când mi-am suspendat activitatea de avocat şi s-a spus la o televiziune, prietena sistemului de dezinformare, că acolo apar toate poveştile astea. E aici televiziunea, dar nu asta e subiectul, că mi-am cumpărat două apartamente de lux cu banii de la Şova. Am cele două contracte pe care le voi pune la dispoziţia procurorului. Atenţie! Am semnat în 2006. Deci n-aveam nicio colaborare cu domnul Şova, iar cele două apartamente au costat, conform tuturor documentelor, plătite prin bancă, tot, plătit impozite, 900.000 de lei. Aşa era piaţa imobiliară atunci, peste 100.000 de euro fiecare apartament, nu de lux, de două camere, în Bucureşti.Dar, deci cum am plătit din cei 50.000 de lei evazionaţi de domnul Şova, două apartamente de 900.000 de lei, e un lucru pe care nu cred că trebuie să fii jurist ca să înţelegi că nu are legătură cu realitatea şi cu ceea ce s-a întâmplat.
  • Vreau doar să spun încă o dată, că voi merge marţi, miercuri, când mă cheamă procurorul, voi merge în faţa judecătorului pentru a contesta ordonanţa şi voi prezenta aceste documente.
  • Dar am convingerea că, dacă mi le cerea cineva înainte, era aproape imposibil să am calitatea de suspect, pentru că lucrurile pe care vi le spun sunt documentate foarte clar.
  • Haideţi să trecem totuşi la partea politică, pentru că vreau totuşi, în urma discuţiei cu colegii mei şi prietenii mei din coaliţia de guvernare, să spun foarte clar care e opinia noastră în ceea ce priveşte efectul politic. Am spus şi cred în continuare că un ministru, prim-ministru care îşi foloseşte funcţia pentru a încălca legea, pentru a obţine avantaje, evident că nu poate să continue.
  • Din ceea ce v-am arătat şi din ceea ce sunt acuzat, e clar că în 2007-2008 nici măcar domnul Şova nu putea să ştie că în 2012 o să ajung prim-ministru; cu atât mai puţin eu nu ştiam. Nu ştiu dacă era vreun prezicător atunci. Deci, nu e vorba despre aşa ceva. Rezultă clar că aducerea acuzaţiilor în acest moment politic are ca scop demisia guvernului şi schimbarea majorităţii parlamentare. Or, acesta este un lucru pe care doar oamenii politici şi cetăţenii, prin vot, pot să-l decidă, nu un procuror – despre care nu am nimic de spus, pentru că nu ăsta este obiectul discuţiei.
  • Am convingerea că ordonanţa adoptată intempestiv joi are legătură directă, v-am spus, cu emoţia publică din cazul Rarinca, cu acţiunea Asociaţiei Judecătorilor, cu propunerile de modificare din parlament şi mai ales cu votul de marţi de la Senat, unde s-a respins arestarea preventivă. De fapt, marţi s-a respins arestarea preventivă şi toată lumea a cerut: „Trimiteţi-l în judecată pe Dan Şova, dacă a făcut ceva rău”. De fapt, nu trebuia trimis Dan Şova în judecată, ci trebuia ca, mai departe, lucrurile să meargă către ceea ce aţi văzut…
  • Vreau să cred că justiţia nu trebuie şi nu poate să intervină în deciziile politice, şi aşa este bine pentru noi toţi.
  • E un moment extrem-extrem de important şi de grav în ceea ce înseamnă societatea noastră. Sunt lideri de opinie, lideri politici care susţin în mod clar că Parlamentul României trebuie eliminat dintre factorii de putere; nu trebuie să mai aibă dreptul nici de a se pronunţa pe ceea ce i-a pus la dispoziţie Constituţia, nici pe proiecte de legi. La fel, şi guvernul trebuie să fie eliminat dintre puteri şi eventual doar să aducă la îndeplinire ceea ce i se trasează; dacă nu, se începe urmărirea penală şi punem un alt guvern… Cred că e o discuţie extrem de importantă. Cred că acest lucru s-a întâmplat şi cu autorităţile locale, unde, după cum vedeţi, degeaba oamenii aleg primari sau preşedinţi de consilii judeţene; ei nu mai sunt în funcţie, din motive asemănătoare.
  • Cred foarte tare că România are nevoie de procurori independenţi şi eficienţi, are nevoie de ofiţeri de informaţii foarte vigilenţi, dar are nevoie şi de mecanisme democratice, în egală măsură: de parlament, de guvern, de aleşi locali. Altfel, avem o dictatură. Şi nu cred că cineva îşi mai doreşte, la 25 după, să trăim acelaşi lucru.
  • Vreau să precizez că am vorbit vineri, am avut o discuţie extrem de civilizată şi instituţională, cu preşedintele Iohannis. Îi înţeleg poziţia politică şi instituţională, dar în acelaşi timp mi-am făcut datoria şi l-am informat, şi-l voi informa în continuare, în baza cunoştinţelor extrem de aprofundate pe care le am, despre ce sistem a moştenit de la Traian Băsescu şi despre ce trebuie să facă, ca preşedinte al tuturor românilor, ca acest sistem moştenit de la Traian Băsescu să funcţioneze mai bine, să nu mai comită abuzuri, să nu dea greşeli şi rateuri care înseamnă viaţa unor oameni. Şi sunt convins şi îmi doresc să fac acest lucru.
  • Respect toate opiniile politice, indiferent de cât sunt de politizate, legate de ce trebuie să fac în continuare. Dar haideţi să fim mai puţin ipocriţi; domnul Iohannis a candidat şi a fost ales preşedinte al României fiind trimis în judecată la ÎCCJ. Nu acuzat, ci trimis în judecată. Mai ridicol şi  mai ticălos decât apelul făcut de Traian Băsescu la demisia mea, un preşedinte care zece ani s-a ascuns de dosare penale în spatele funcţiei de preşedinte, un fost preşedinte care, când e anchetată Elena Udrea, constată ce abuzuri comit procurorii şi SRI, dar dacă sunt anchetat eu sau dacă Elena Udrea e acasă, îi iubeşte din nou pe procurori şi pe cei de la SRI; sau îşi trimite oamenii în stradă acum, azi, ca să protesteze. Putem şi noi să trimitem oameni în stradă. Dar eu cred că o democraţie nu se rezolvă în stradă, prin forţă, ci o democraţie funcţionează prin mecanismele sale, care sunt prevăzute în Constituţie.
  • Mi-e jenă să vorbesc despre colegii din opoziţie, de la PNL. Cel care eventual se află în conflict de interese este domnul Atanasiu, cel care i-a semnat contractele domnului Şova şi după aceea l-a votat ca ministru în guvernul USL sau, mă rog, care i-a semnat contractele doamnei Alina Gorghiu la Electrica, şi care acum este subordonat. Sau domnul Predoiu, care este cercetat în Gala Bute, dar nu e încă suspect, este doar cercetat, ca nu cumva să aibă vreo problemă când îmi cere mie demisia. Cred că – şi vă spun sincer – demisia ar fi, pentru mine personal şi pentru familia mea, cel mai simplu lucru. Nu mi-am dorit să am o discuţie cu fiul meu de 12 ani, căruia să-i spun că s-ar putea să ajung în închisoare pentru că sunt prim-ministru şi pentru că, politic, am altă părere decât nişte oameni. Dar în acelaşi timp cred că schimbarea guvernului, schimbarea majorităţii parlamentare, prin decizia unui singur procuror, reprezintă un precedent îngrozitor pentru viitorul acestei ţări, şi eu nu vreau să fiu complice la aşa ceva. S-a vorbit despre criza politică. Nu suntem încă într-o criză politica. O ţară fără guvern si fără majoritate parlamentară care înţeleg că ar trebui să meargă la alegeri anticipate, aceea este o ţară în criză politică, fără niciun plan naţional de asigurare a stabilităţii noastre, fără nicio perspectivă de a adopta în următoarele două săptămâni, aşa cum aveam prevăzut, Codul Fiscal, Legea alegerilor parlamentare, încheierea acordului cu FMI şi Comisia Europeană, MasterPlanul de transport, deci toate aceste lucruri le aruncăm în aer. Aceea este o criza politică, nu cea în care, repet, o majoritate care funcţionează şi un guvern care îşi face datoria faţă de cetăţeni şi care nu a greşit – ca prim-ministru nu am făcut şi nu m-a acuzat nimeni de nimic rău – merge şi pune în aplicare aceste proiecte fundamentale. Voi merge în faţa Parlamentului săptămâna care vine pentru moţiunea de cenzură constituţională şi legală depusă de opoziţie. Dacă aceasta este respinsă înseamnă că Parlamentul şi majoritatea actuală şi Guvernul trebuie să îndeplinească rapid aceste proiecte fundamentale pe care le avem în continuare, repet, Codul Fiscal, Master Planul de Transport şi fondurile europene, legea alegerilor parlamentare, pentru la anul, legea salarizării, toate celelalte pe care le ştiţi foarte bine şi care sunt în următoarele două săptămâni, până la finalul acestei sesiuni parlamentare ordinea de zi. Sunt gata să mă supun deciziei Parlamentului şi sunt gata să lucrez împreună cu toate forţele politice, cu preşedintele ţării pentru ca România s rămână stabilă, ca sa rămână o democraţie în care fiecare putere îşi exercită rolul său. Aceasta a fost poziţia mea. Nu voi mai vorbi despre elemente din dosar pentru că nu cred că e în regulă. Voi merge când mă cheamă procurorii şi judecătorii să le spun lor ceea ce ţine de dosar, însă din punct de vedere politic mă bazez pe faptul că am dreptate, că am alături nişte oameni care mi-au fost alături şi la bine, şi mai ales la greu – şi le mulţumesc celor prezenţi aici şi celor foarte mulţi care şi-au exprimat aceeaşi opinie, şi săptămâna viitoare ne vedem în Parlament. Vă mulţumesc şi vă rog să mă înţelegeţi că nu aş vrea să declar alte lucruri, pentru a nu greşi sau a nu încurca lucrurile foarte clare pe care vi le-am spus până acum. Vă mulţumesc şi mulţumesc colegilor mei!
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Politică

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Publicat cu

pe

Doreen Nyanjura este un politician și a anunțat pe Twitter că va candida la alegerile prezidențiale din 2026, din Uganda. Nyanjura spune că se confruntă cu provocările standard de a fi femeie în politică: pe lângă tweet-urile de susținere sau de batjocură cu care s-au obișnuit majoritatea politicienilor de pe rețelele sociale, aceasta primește și comentarii de batjocură misogină, prezintă CNN.

Cu toate cele menționate, ea are un nume pentru susținătorii ei – Nyanjuraholics – și și-a caracterizat platforma cu un hashtag atractiv: #ThePoliticalAntidote.

„Masa pe care o agiți este pentru Băieții Mari, nu pentru ucigași, draga mea. Nici măcar să nu-ți irosești capitalul decât dacă există ceva după care alergi”, a spus o persoană, răspunzând la anunțul lui Nyanjura că intenționează să candideze în Uganda, din 2026, la alegerile prezidențiale împotriva lui Muhoozi Kaneirugaba, fiul actualului președinte Yoweri Museveni – dacă va candida.

„Mai întâi căsătorește-te, apoi luptă pentru scaunul prezidențial, (pentru că) nu poți conduce (oamenii) care sunt căsătoriți. Ce i-ai sfătui?” întrebă altul.

În calitate de viceprimar al Kampala, capitala Ugandei, Nyanjura nu este străină de atacurile personale online, despre care ea spune pentru CNN că s-au intensificat după ce și-a preluat funcția de primar în urmă cu aproape trei ani. Comentariile acoperă totul: de la lungimea părului, până la vârsta și starea ei civilă.

„Faptul că sunt singură a fost un alt motiv pentru agresiune, mulți spunând că acesta a fost motivul pentru care am primit postul”. Ei insinuau că a folosit relațiile sexuale pentru a merge înainte, a spus Nyanjura pentru CNN. Oamenii vor spune că „nu sunt responsabilă pentru că nu sunt căsătorită”, transmite ea. Și dacă ar fi văzut-o vreodată cu un bărbat, chiar și doar stând lângă unul, „ar vrea să facă din asta o problemă”.

Politicianul în vârstă de 33 de ani, care a fost activist și student la Universitatea „Makerere” din Kampala înainte de a intra în politică în 2016 și de a se alătura Forumului pentru Schimbare Democratică (FDC), unul dintre principalele partide de opoziție din Uganda, spune că hărțuirea pe care o primește pe pe platformele de social media și de mesagerie este mai agresivă atunci când susține egalitatea de gen.

„Mulți consideră că cei care pledează pentru echitate și egalitate susțin un abuz de cultură și credințe religioase. Pentru toate postările mele care militează pentru echitatea de gen, primesc abuz sau insulte”, explică Nyanjura, adăugând că postările ei de advocacy de pe rețelele sociale sunt de obicei ridicate și distribuite peste tot, în special pe mai multe grupuri de WhatsApp, urmate de abuz pe toate platformele.

Nyanjura continuă: amenințările cu „atacuri fizice au loc atunci când plănuiesc un marș și postez despre ele pe rețelele de socializare… Primesc amenințări că voi fi arestată sau că voi fi transportată într-o «dronă»” (o poreclă dată dubelor care au fost raportate a fi folosite în arestarea activiștilor politici din Uganda). „Așadar, stau departe de casa mea în astfel de momente și le cer membrilor familiei mele să facă același lucru”, a transmis pentru CNN.

La început, abuzul a făcut-o să se simtă îngrozitor, dar conștientă de faptul că abuzatorii ei vor să o reducă la tăcere, Nyanjura spune pentru CNN că a decis să-și mențină poziția și să fie un exemplu pozitiv pentru alte femei în viața publică.

„Sunt atât de multe femei care nu sunt pe niciuna dintre aceste platforme media, (dar) dacă trebuie să părăsesc rețelele de socializare pentru că am fost agresată, ce exemplu le dau altor femei care îmi urmăresc postările, videoclipurile și ce încurajare au de la mine?”.

Studii bazate pe violența de gen

Sondajele recente din Uganda au scos la iveală cifre puternice care evidențiază cât de comun este ca femeile să fie vizate online.

Cercetarea, condusă de Colectivul Feminist deTehnologie Pollicy în 2020, a constatat că 1/3 (32,8%) femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, intervievate în Uganda, a declarat că a suferit violență online bazată pe gen. Un studiu din 2021 a constatat că acest lucru a crescut în rândul femeilor lideri și al femeilor care atrag foarte multă atenție asupra lor, 50% dintre ele experimentând trolling-ul.

„Multe dintre ele au încetat să mai folosească aplicațiile și au încetat să se organizeze online”, spune Irene Mwendwa, directorul de inițiative strategice la Pollicy.

Studiul din 2021 a constatat că utilizarea platformelor de socializare de către femeile politicieni, pentru a interacționa cu alegătorii, a fost scăzută în comparație cu bărbații și, spune Mwendwa, înainte de alegerile din 2021, „cifrele au continuat să scadă din cauza abuzului online cu care femeile se confruntau”, citează CNN.

Un alt studiu din 2021 privind femeile din parlamentele Africii, realizat de Uniunea Interparlamentară (IPU) și Uniunea Parlamentară Africană (APU), a mai adăugat că 42% dintre femeile parlamentare au primit „amenințări cu moartea, amenințări cu viol sau amenințări cu bătaie sau răpire, de obicei online”.

Raportul al doilea al UIP, după cel din 2018 privind parlamentele europene a prezentat comparativ faptul că „atacurile online sunt, de asemenea, comune, dar mai mici decât în Europa”, atribuind diferența despre „accesul femeilor la internet între cele două regiuni”.

Nyanjura nu este singura femeie din politică ce se confruntă cu abuzuri de gen

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Când Olive Namazzi a decis să intre în politică, a crezut că va avea o viață publică plină de satisfacții. Namazzi, la fel ca Nyanjura, are 34 de ani și este în FDC, spune că nu și-a dat seama că a păși în arena politică drept femeie și persoană cu dizabilități, ar demara o campanie de hărțuire cibernetică care va dura mai mult de un deceniu.

Ca parte a angajamentelor sale, FDC acordă prioritate responsabilizării femeilor. În rolul ei de supraveghere pentru sănătate, educație, mediu și sport, pentru Consiliul orașului Kampala, Namazzi susține că social media sunt un instrument vital pentru a-și face vizibilă munca în comunitate și pentru a construi sprijinul alegătorilor. Dar este și un spațiu despre care spune că trebuie să se apere împotriva unui val de abuz.

Vorbind despre motivul pentru care femeile politicieni și personalitățile publice se confruntă cu mai multă hărțuire cibernetică decât colegii lor de sex masculin, Namazzi spune pentru CNN: „Oamenii ne găsesc ținte ușoare. Odată ce ești o femeie care este cunoscută, ești un candidat probabil pentru bullying”.

Un accident din 2013 a lăsat-o neputincioasă, motiv pentru care poartă pantofi special făcuți. Pentru denigratorii ei, acest lucru este ceva de luat în râs. Ea a descris o conversație dintr-un grup de WhatsApp în care se află: „Am încercat să relaționez cu cineva din punct de vedere intelectual și apoi a venit altcineva și a început să mă abuzeze pentru că îmi pun pantofi care nu se echilibrează. A început să-mi spună că nu pot să mă echilibrez atunci când merg”, spune Namazzi. — Era sub centură.

Într-un alt grup de WhatsApp, de data aceasta fiind o conversație privată de grup, cu alți politicieni, Namazzi afirmă că au fost făcute remarci despre vârsta la care s-a căsătorit și a întemeiat o familie. „Ceea ce mi se pare interesant este că uneori aceste abuzuri sunt chiar de la colegii noștri care sunt educați și de la care ne așteptăm să ne înțeleagă”. „Acest lucru se întâmplă pe o platformă de lideri. A fost foarte rău”.

Experiențele lui Namazzi și Nyanjura sunt susținute de cercetarea din 2021 a UIP și APU, care a constatat că majoritatea abuzurilor cu care se confruntă femeile parlamentare provin de la colegii lor de sex masculin, în special de la cei din partidele rivale. Raportul a mai arătat că femeile parlamentare care trăiesc cu dizabilități, precum și cele necăsătorite, sub 40 de ani și din grupuri minoritare suferă mai multă violență. După cum arată relatarea lui Nyanjura, sunt vizați și deputații care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen.

O lege în vigoare de peste un deceniu

Acest abuz online asupra femeilor politicieni are loc într-o țară care are o lege în vigoare privind securitatea cibernetică, de mai bine de un deceniu.

Legea, privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda, a interzis inițial comunicarea ofensivă și hărțuirea cibernetică și a fost modificată în 2022, pentru a adăuga discursul instigator la ură pe listă. Partea de comunicare ofensivă a fost declarată neconstituțională la începutul acestui an, dar hărțuirea cibernetică se pedepsește cu o amendă de „până la 750 de puncte valutare” sau închisoare de până la șapte ani, ori ambele.

Cu toate acestea, experții și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că, în loc să protejeze populațiile vulnerabile de trolling și hărțuire, cum ar fi femeile în politică, terminologia sa vagă, chiar și după recentul amendament, poate duce în schimb la utilizarea legii pentru a reduce la tăcere activiștii sau adversarii Guvernului.

Faptul menționat „subminează capacitatea și eficacitatea (legilor) ca instrumente împotriva criminalității cibernetice”, spune Eron Kiiza, avocat pentru drepturile omului și membru al Comitetului pentru statul de drept al Societății de Drept din Uganda. Kiiza completează că legile cibernetice sunt, de obicei, „întocmite vag și predispuse la contestații legale”, ceea ce „aduce probleme atunci când cazurile sunt duse în instanță”.

Mai mulți experți în domeniul juridic și al drepturilor femeilor au declarat pentru CNN că provocările legate de utilizarea legii pentru a urmări cu succes hărțuirea online determină femeile să decidă să nu raporteze abuzurile autorităților relevante.

Conform lui Namazzi, poliția nu este de niciun ajutor. „Autoritățile nu consideră hărțuirea online ca fiind la fel de gravă precum hărțuirea fizică și, prin urmare, nu o tratează cu severitatea de care are nevoie”, declară pentru CNN.

CNN a contactat forțele de poliție din Uganda și Ministerul Justiției pentru comentarii, dar nu au răspuns.

Experții și activiștii din țară spun că sunt necesare protecții mai bine direcționate pentru a se asigura că femeile rămân vocale și vizibile în politica ugandeză și se simt încrezătoare în împărtășirea muncii și opiniilor lor, la fel de mult ca bărbații în aceleași poziții de putere.

„Avem cu adevărat nevoie de vocea femeilor pentru a schimba modul în care sunt făcute economiile, politica și politicile sociale”, spune Brigitte Filion, ofițer de program pentru egalitatea de gen, pentru Uniunea Interparlamentară. „Când sunt femei în parlament există, de asemenea, mai multe legi și politici pe probleme precum violența împotriva femeilor și problemele legate de gen… Va fi o pierdere foarte mare pentru societate, în general, dacă femeile nu sunt implicate în mod egal în politică”.

Învață cum să răspunzi la abuz

Având în vedere că legile nu reușesc să protejeze femeile, organizațiile societății civile precum Pollicy, au petrecut ani de zile creând programe naționale și regionale pentru a ajuta femeile să se protejeze online.

„Mai puțin de un sfert dintre parlamentarii naționali africani și guvernele locale sunt femei”, explică Mwendwa, de la Pollicy. „Perfecţionarea digitală va permite femeilor politicieni să-şi extindă munca, cariera, comunităţile”.

Echipa lui Mwendwa a creat un joc numit „Digital safe-tea”, în care intri în viața a trei femei fictive pentru a afla despre amenințările digitale cu care se confruntă în mod regulat, inclusiv „Zoom bombing” (inițierea unui apel de pe Zoom, de către un troll), uzurparea identității și imaginile sexuale explicite partajate fără consimțământ.

Oamenii „trec prin labirintul de amenințări care sunt prezentate cu lecții despre cum să gestioneze astfel de amenințări în viața reală”, explică Mwendwa.

Jocul a ajutat-o pe Namazzi să învețe cum să răspundă agresorilor ei. „M-a învățat când să ignor și cum să blochez agresorii. M-a îndrumat cu privire la modul de raportare a agresiunii către platformele unde se întâmplă”, citează CNN.

Pollicy organizează și evenimente de formare pentru femeile care fac politică. În februarie, Mwendwa spune că 90 de femei din Uganda, Tanzania și Senegal, s-au reunit în cadrul programului Vot: Women. Aici, participanții au putut să împărtășească experiențe personale, precum și să beneficieze de formare în domeniul rezilienței digitale, combaterii violenței și a hărțuirii online și să se implice în siguranță în dezbaterile publice. Atât Nyanjura, cât și Namazzi au participat la eveniment.

„În loc să mă dau înapoi în fața agresorilor, am ales să rămân”.

Mai multe organizații lucrează cu femeile politicieni asediate, din Uganda, pentru a realiza ceea ce legile în vigoare nu reușesc, inclusiv Women of Uganda Network (WOUGNET), un ONG care promovează utilizarea tehnologiei în rândul femeilor, fetelor și a organizațiilor pentru drepturile femeilor, condus anterior de Peace Oliver Amuge, ca director executiv.

WOUGNET, activ acum de peste 20 de ani, lucrează cu femei lideri, nu doar pentru a aborda propriile experiențe de abuz, ci și pentru a legifera mai bine raportat la aceste probleme. Amuge subliniază că, deși amendamentul privind discursul instigator la ură menționează genul, legea privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda nu acoperă în mod specific violența bazată pe gen, din mediul online.

Ea este de acord că implicarea online poate fi un instrument eficient în politică, dar avertizează că multe femei evită platformele online de teama de abuz. Nyanjura și Namazzi sunt hotărâte să rămână în politică, în ciuda costurilor.

„Aproape că am înnebunit atunci când un agresor nu mi-a dat pace timp de două zile, fără oprire”, spune Namazzi. „Dar am fost hotărâtă să fiu un politician împotriva oricărui fel de intimidare… În loc să mă ascund în fața agresiunii, am ales să rămân și să-i atac imediat”.

„Vreau să le spun (altor femei) că atunci când te ridici, (hărțuitorii) în cele din urmă te vor lăsa în pace”, transmite Nyanjura înainte de a adăuga: „Dacă femeile nu îmbrățișează lumea digitală, cu siguranță vor rămâne în urmă”.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Uganda nu a răspuns la niciuna dintre multiplele solicitări de comentarii ale CNN.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare