Poluarea aerului cauzată de incendii este legată de peste 1,5 milioane de decese anual, la nivel mondial, potrivit unui studiu publicat în The Lancet, citat de dw.com.

Majoritatea deceselor sunt înregistrate în țările în curs de dezvoltare, se mai arată în studiu.

Numărul deceselor cauzate de poluarea aerului va crește în următorii ani

Numărul deceselor va crește în următorii ani pe fondul schimbărilor climatice, care fac ca incendiile de pădure să fie mai frecvente și mai intense.

Cercetătorii internaționali au analizat datele existente, cu privire la incendiile de pădure care fac adevărate ravagii în natură, dar și datele referitoare la arderile de teren practicate în agricultură pentru curățarea câmpurilor.

Peste 1,5 milioane de decese sunt asociate, anual, cu poluarea aerului din cauza incendiilor

Timp de 19 ani, mai exact din anul 2000 și până în 2019, cercetătorii au constatat că aproximativ 450.000 de decese pe an din cauza bolilor de inimă au fost strâns legate de poluarea aerului cauzată de incendii.

Totodată, alte 220.000 de decese din cauza bolilor respiratorii ar putea fi atribuite fumului și particulelor eliberate în aer de incendii.

La nivel mondial, un total de 1,53 milioane de decese din toate cauzele au fost asociate cu poluarea aerului cauzată de incendii, potrivit studiului.

 Cele mai frecvente decese au loc în țările sărace

Spre exemplu, un număr record de arderi ilegale ale terenurilor agricole din nordul Indiei este parţial responsabil pentru norul de poluare cu aspect apocaliptic, cu concentraţii de microparticule nocive mult peste standardele internaţionale de sănătate, care acoperă capitala indiană, mai arată studiul.

Autorii studiului atrag atenția că ar trebui să se ia în calcul „acțiuni urgente” pentru a face față numărului mare de decese cauzate de incendii. Totodată, aceștia vorbesc și despre „nedreptatea climatică” cu care se confruntă țările sărace.

Câteva mijloace de evitare a fumului de la incendii sunt îndepărtarea de zona cea mai poluată, utilizarea purificatoarelor de aer și a măștilor, precum și rămânerea în casă. Chiar și așa, aceste mijloace nu sunt accesibile locuitorilor din aceste țări, mai arată cercetătorii.

Ministerul Energiei a amânat cu un an termenul până la care locatarii din apartamentele racordate la sistemul centralizat de încălzire trebuie să își instaleze repartitoarele. Noul termen stabilit de Guvern este 31 decembrie 2025.

„O veste bună la final de an. În şedinţa de Guvern din 30 decembrie, am propus şi am obţinut amânarea până la 31 decembrie 2025 a prevederilor legale care obligau locatarii din locuinţele racordate la sistemul centralizat de încălzire să îşi instaleze repartitoare, sub sancţiunea unor amenzi contravenţionale. Articolul a fost adăugat la OUG privind măsurile fiscal-bugetare pentru 2025”, a anunţat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

A fost prelungit termenul pentru montarea repartitoarelor în locuințe

Burduja a spus că a fost luată şi decizia de a fi menţinut sprijinul financiar de până la 750 de lei pentru gospodăriile vulnerabile, destinat achiziţiei şi instalării acestor sisteme, conform unei ordonanţe promovate la începutul mandatului său anterior.

„În perioada următoare, Ministerul Energiei va iniţia un act normativ pentru detalierea mecanismului de acordare a acestui sprijin. Răspundem astfel solicitărilor venite din partea cetăţenilor, oferind atât timp suplimentar pentru conformare, cât şi sprijin real pentru cei care au nevoie. Pentru că această obligaţie a fost amânată an de an, ne dorim ca aceasta să fie ultima prorogare de termen, având în vedere că pe parcursul anului 2025 vom avea funcţional şi mecanismul de sprijin pentru familiile vulnerabile pentru montarea repartitoarelor”, mai afirmă Sebastian Burduja.

Începând de la miezul nopții, de pe 1 ianuarie 2025, românii au intrat oficial în Spațiul Schengen. Astfel, ei pot circula liber în țările din Spațiul Schengen și pe șosele, după ce miniștrii de Interne ai Uniunii Europene au decis, pe 12 decembrie 2024, să elimine controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria și România de la începutul anului 2025. Anterior, la 31 martie 2024, România a intrat în Spațiul Schengen pe cale aeriană și maritimă.

Luni, pe 30 decembrie 2024, Guvernul a aprobat o hotărâre care prevede închiderea celor 39 de puncte de trecere a frotierei României cu Ungaria, respectiv Bulgaria, de la 1 ianuarie 2025, ca urmare a aderării României la Spațiul Schengen.

Executivul a mai decis ca personalul implicat în activităţile de control să fie redistribuit, cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal.

Aderarea la Spațiul Schengen presupune eliminarea controlului de documente la frontieră și a cozilor de mașini la vămi. Cu toate acestea, călătorii trebuie să aibă la ei actele de identitate, în cazul în care, cel puțin șase luni de acum înainte, pot fi efectuate controale aleatorii ale polițiștilor de frontieră.

Anunțul Poliției de Frontieră: În ce condiții mai pot fi efectuate controalele?

Reprezentanții Poliției de Frontieră au anunțat că, deși de la 1 ianuarie 2025 este eliminat controlul sistematic al documentelor de călătorie la frontiera României cu Bulgaria și Ungaria, autoritățile pot continua să facă controale la aceste puncte de trecere a frontierei, în baza analizei de risc.

„Eliminarea controlului sistematic al documentelor de călătorie înseamnă că toate persoanele se vor bucura de dreptul la libera circulaţie, aşa cum este prevăzut în legislaţia Schengen, şi se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a se mai opri la cabinele de control ale Poliţiei Frontieră pentru verificarea documentelor de călătorie”, a declarat şeful Centrului de Informare şi Relaţii Publice al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, Alexandra Găvan, potrivit news.ro.

Aceasta menţionează că poliţiştii de frontieră vor face totuşi controale aleatorii şi inopinate în limita celor 30 de kilometri de la linia de frontieră către interior, împreună cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei şi Serviciului Imigrări. Scopul este prevenirea și combaterea faptelor ilegale. Din acest motiv, românii care călătoresc în țările din Spațiul Schengen, trebuie să aibă asupra loc documentele de identitate valabile.

Unde vor fi eliminate controalele

Punctele de trecere a frontierei unde vor fi eliminate controalele sunt:

La frontiera româno-bulgară:

• 11 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Giurgiu, Vama Veche, Ostrov, Negru Vodă, Lipniţa, Dobromir, Bechet, Calafat, Călăraşi, Zimnicea şi Turnu Măgurele
• 3 cu specific feroviar: Giurgiu, Negru Vodă şi Calafat
• 7 cu specific portuar: Călăraşi, Olteniţa, Giurgiu, Zimnicea, Turnu Măgurele, Corabia şi Bechet
• La frontiera româno-ungară:
• 12 puncte de trecere a frontierei cu specific rutier: Nădlac, Nădlac II, Turnu, Vărşand, Salonta, Borş, Borş II, Valea lui Mihai, Săcuieni, Petea, Urziceni şi Cenad
• 5 cu specific feroviar: Carei, Curtici, Salonta, Episcopia Bihor şi Valea lui Mihai

Pe Dunărea interioară:

• 2 cu specific portuar: Cernavodă şi Brăila

Germania prelungeşte şi după martie 2025 controalele la frontiere

Germania, una dintre țările membre Schengen, prelungește controalele la frontiere și după luna martie 2025 pentru maximum 2 ani, pe fondul creșterii tensiunilor legate de imigrație și de situația electorală tensionată.

Comisia Europeană a subliniat că astfel de controale, deşi permise în cazul unei ameninţări la adresa ordinii publice, trebuie să rămână „excepţionale” şi „proporţionale”. În principiu, spaţiul Schengen – la care şi România aderă de la 1 ianuarie 2025 – garantează libertatea de circulaţie între cele 29 de ţări membre, însă frontierele germane ar putea face excepţie de la această regulă pentru o perioadă maximă de doi ani.

România, în Schengen aerian și maritim din 31 martie 2024

România a intrat în Spațiul Schengen aerian și maritim încă din 31 martie 2024. Astfel, prin intrarea României  în spațiul Schengen aerian, au fost eliminate controalele de documente ale Poliției de Frontieră la călătoriile pentru destinațiile în spațiul Schengen.

Filtrul de control al documentelor a dispărut, dar au rămas filtrele de securitate, obligatorii pentru orice zbor cu avionul. La îmbarcarea în avion sunt controlate buletinele pentru a confirma identitatea pasagerului care deţine boarding-pass-ul.