Politică
Parlamentul European votează pentru protejarea depozitelor bancare mai mici de 100.000 de euro
Membrii Parlamentului European din Comisia pentru afaceri economice și monetare au votat luni protejarea depozitelor bancare mai mici de 100.000 de euro, în timp ce clienții cu depozite care depășesc acest prag ar putea suferi pierderi, începând din 2016, dacă banca are probleme.
“Garantarea creditorilor ar trebui făcută conform unei ierarhii clare, clienții cu depozite de peste 100.000 de euro fiind ultimii pe lista priorităților, în timp ce depozitele sub” această sumă vor fi protejate, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, într-o declarație citată de EU Obsever.
În linii generale, propunerea schițează o serie de pași prin care contribuabilii să fie apărați. Totodată, membrii Comisiei arată, în textele anexate, că „în vremuri de criză sistemică, statele membre oferă un sprijin financiar extraordinar“, arătând că intervenția statului trebuie să fie o ultimă soluție, după explorarea și utilizarea celorlalte resurse disponibile.
Un alt oficial a declarat că se dorește ca intervenția contribuabilului să fie ultima pe listă.
Totodată, aceeași sursă a precizat că propunerea originală a Comisiei, din 2012, a avut parte de puțină susținere, până când a apărut situația din Cipru. Statul cipriot a împrumutat 10 miliarde de euro de la Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional, în cadrul unui plan de salvare, după o prăbușire a sistemului bancar din regiune.
Clienții a două bănci, care aveau depozite de peste 100.000 de euro, au fost nevoiți să contribuie financiar. Depozitele sub această sumă au fuseseră, inițial, vizate.
În cele din urmă, membrii Comisiei au decis garantarea depozitelor sub 100.000 de euro, iar Banca Centrală Europeană dorește să pună în aplicare cât de curând noile prevederi. Comisia a propus ca măsurile să fie implementate din 2018, dar negociatorul din partea Parlamentului a sugerat ca prevederile să fie puse în aplicare din ianuarie 2016.
Intenția este aceea de a stabili o serie de standarde europene după care autoritățile să se ghideze, fără a interveni însă la nivel național. Totodată, membrii Parlamentului susțin că autoritățile ar trebui să fie capabile să forțeze băncile să adopte un plan credibil, având și opțiunea de a restructura banca.
Politică
Oana Gheorghiu, răspuns pentru Sorin Grindeanu, care vrea majoritate alături de PNL: O „disonanţă cognitivă în stare pură”
Vicepremierul Oana Gheorghiu îl acuză pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că evită responsabilitatea guvernării, deși susține că partidul său este pregătit să își asume conducerea țării. Ea critică intenția social-democraților de a forma o nouă majoritate alături de PNL și UDMR, în condițiile în care PSD a contribuit, în urmă cu cinci luni, la căderea guvernului din care făcea parte împreună cu liberalii.
Gheorghiu consideră că poziția PSD reprezintă o „disonanţă cognitivă în stare pură” și afirmă că PNL nu mai este partidul-breloc cu care social-democrații erau obișnuiți, notează Digi24.
Oana Gheorghiu: PSD cere maturitate politică, după ce a dărâmat Guvernul
„Sorin Grindeanu, care nu mai ştie cum să fugă de responsabilitatea guvernării, apare la televizor şi ne explică cum el este, de fapt, cel plin de responsabilitate şi că PSD este pregătit să îşi asume guvernarea. Ce să vezi: când vine totuşi momentul să o facă efectiv, descoperă brusc că nu vrea să guverneze fără PNL şi UDMR. Cel care a dărâmat un guvern din care el însuşi a făcut parte vine astăzi şi ne cere „maturitate politică” şi „responsabilitate”, a mai spus ea.
Vicepremierul a criticat și argumentul lui Grindeanu potrivit căruia PSD nu ar putea susține un guvern minoritar propriu, deoarece partidul s-ar expune unui risc politic. În opinia sa, această abordare prelungește criza, în timp ce liderul social-democrat propune ca PSD să voteze un guvern minoritar PNL–UDMR.
„Aşadar, România poate fi ţinută luni întregi într-o criză politică. Important este să nu devină PSD vulnerabil. Consecvenţă marca Sorin Grindeanu. Şi ca ridicolul să fie complet, Sorin Grindeanu vine cu o ofertă generoasă: PSD votează un guvern minoritar PNL–UDMR. Haideţi! Asta deşi, cu doar câteva zile în urmă, PSD a respins la vot guvernul minoritar PNL-USR-UDMR condus de Siegfried Mureşan. Acum Grindeanu propune o formulă şi mai restrânsă decât cea pe care tocmai a blocat-o. Şi tot el le dă celorlalţi lecţii de maturitate”, a subliniat vicepremierul.
Gheorghiu: România pierde timp și bani din cauza crizei politice
Oana Gheorghiu susține că blocajul politic întârzie reformele și afectează investițiile, iar consecințele se răsfrâng asupra populației și a mediului privat.
„Nota de plată vine tot pe spatele oamenilor obişnuiţi, care nu stau pe nişte cutii de pantofi pline cu bani. Dar grija lui Sorin Grindeanu nu sunt nici oamenii obişnuiți şi nici companiile private. Grija sa este să nu ajungă PSD „într-o zonă vulnerabilă”. Ce nu înţelege PSD astăzi este nu doar că PSD este deja într-o zonă vulnerabilă, ci că accelerează puternic spre prăbuşire. Problema noastră, a tuturor, este că PSD încearcă să tragă şi România după el, în prăpastie”, a mai scris Oana Gheorghiu în postare.
Politică
Luca Niculescu își conturează programul de guvernare. „Pornesc de la următoarea întrebare: ce așteaptă oamenii de la un guvern?”
Premierul desemnat Luca Niculescu a anunțat miercuri că lucrează la programul de guvernare și că se pregătește pentru consultările cu partidele parlamentare. El spune că, dincolo de negocierile politice, urmărește să găsească soluții pentru echilibrul politic și economic al României.
Niculescu susține că programul trebuie construit pornind de la nevoile oamenilor, dar și de la măsurile care pot asigura continuitatea și stabilitatea economică.
„Zilele acestea elaborăm programul de guvernare și mă pregătesc de consultările cu partidele parlamentare. Se va vorbi mult despre majorități, negocieri și nume. Este firesc. Dar, dincolo de ele, ceea ce caut sunt soluții pentru echilibrul politic și economic în România. Pornesc de la următoarea întrebare: ce așteaptă oamenii de la un guvern? Vor să știe că banii lor sunt cheltuiți cu rost și corect, că pot face față prețurilor și că statul este acolo când au nevoie de el. Mai ales acum, când vine iarna, iar facturile nu așteaptă calendarul politic.”
Creșterea economică și prețurile la energie, printre priorități
Premierul desemnat a enumerat și principalele teme pe care le are în vedere pentru viitorul program de guvernare: creșterea economică, protejarea puterii de cumpărare, relansarea mediului de afaceri și găsirea unor soluții pentru prețurile la energie.
„Printre preocupările principale se află creșterea economică, protecția puterii de cumpărare și măsurile de relansare pentru mediul de afaceri. Și trebuie să găsim răspunsuri la problema prețurilor la energie.”
Niculescu a vorbit și despre modul în care sunt colectați și cheltuiți banii publici, susținând că grija față de oameni presupune o economie sănătoasă și o administrare atentă a resurselor statului.
„Grija față de oameni înseamnă o economie sănătoasă, o mai bună colectare a banului public și atenție la felul în care este cheltuit. Un stat care își respectă cetățenii începe prin a le respecta banii.”
Niculescu: „Trebuie să păstrăm ceea ce funcționează”
Premierul desemnat spune că România nu trebuie să reia de fiecare dată procesul de la zero, ci să păstreze măsurile care funcționează și să le corecteze pe cele care nu dau rezultate.
„Cred că România nu are nevoie să o ia de fiecare dată de la zero. Trebuie să păstrăm ceea ce funcționează și să corectăm ceea ce nu funcționează.”
Niculescu precizează că va ține cont de prioritățile transmise de partidele parlamentare în cadrul consultărilor și că acestea vor fi integrate într-un program pe care îl consideră realist.
„Voi ține cont de ceea ce îmi vor spune partidele în aceste zile. Au priorități diferite și este firesc să fie așa. Rolul meu este să le unesc într-un program realist. Voi prezenta public rezultatul acestor discuții”, a mai spus acesta.
Politică
Cine este Luca Niculescu, omul propus de Nicușor Dan pentru funcția de premier
Luca Niculescu este noua propunere a președintelui Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru al României. Diplomatul a fost numit, în 2022, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe și coordonator național pentru procesul de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), relatează Digi24.
Fără afiliere politică, Luca Niculescu are o carieră de peste trei decenii în diplomație și jurnalism. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București și a primit, de-a lungul anilor, mai multe distincții pentru activitatea sa jurnalistică și diplomatică.
Luca Niculescu, coordonator al procesului de aderare la OCDE
Din septembrie 2022, Luca Niculescu a coordonat procesul de negociere pentru aderarea României la OCDE.
Anterior, între 2016 și 2022, a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Franța, Principatul Monaco și Principatul Andorra. În această calitate, a reprezentat România și în relația cu organizațiile internaționale cu sediul la Paris, în special OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei.
În perioada 2019-2022, Niculescu a fost președinte al Grupului Ambasadorilor Francofoni din Franța (GAFF).
Nominalizarea sa pentru funcția de premier este a patra, după ce Guvernul Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură, pe 5 mai.
Peste două decenii în jurnalism
Înainte de cariera diplomatică, Luca Niculescu a fost jurnalist, activând în perioada 1992-2016.
A fost redactor-șef al postului de radio RFI România și realizator de emisiuni la mai multe televiziuni, printre care Money Channel, TVR 1 și Digi24. Specializat în principal în relații internaționale, a avut timp de cinci ani o rubrică săptămânală în Dilema Veche.
Niculescu a fost și corespondent permanent în România pentru mai multe instituții media din Franța, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.
A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București în 1995 și deține un master în Jurnalism European, obținut în 1996 la Centrul Universitar pentru Jurnalism din Strasbourg.
Luca Niculescu s-a născut la 25 aprilie 1971, la București.
Distincțiile primite de Luca Niculescu
De-a lungul carierei, Luca Niculescu a primit mai multe premii și distincții:
2023: Legiunea de onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii franceze;
2022: Crucea Regală a României, conferită de Majestatea Sa Custodele Coroanei;
2019: Ordinul Artelor și Literelor, în grad de Comandor, decernat de Ministerul Francez al Culturii;
2015: Ordinul „Meritul Cultural”, în grad de Cavaler, decernat de Președintele României postului RFI România;
2012: „Medalia pentru Loialitate”, decernată de Casa Regală a României;
2010: „Jurnalistul European al Anului”, premiu decernat de Institutul European din România;
2008 și 2011: Premiul Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România pentru cel mai bun talk-show.
-
Business5 luni înainteViitorul Romcab depinde de deciziile instanței, în ciuda acordului cu creditorii
-
Business5 luni înainteCine vrea ca în Mureș să nu mai existe industrie locală? Compania Romcab, dată pe mâna austriecilor de la Meinhart
-
Business4 luni înainteCCIR deschide primul birou de reprezentare externă, în China, la Guangzhou
-
Business11 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină

You must be logged in to post a comment Login