Politică
Oxford Analytica despre tinerii Europei: se va ajunge la o ”generație blestemată”
În prezent, o concepție general acceptată în Europa consideră că tinerii ce vor să intre pe piața muncii sunt principalele victime ale crizei economice actuale și că ei vor rămâne extrem de dezavantajați pe parcursul vieții lor, formând astfel așa numita „generație blestemată”, se afirmă într-un raport al Oxford Analytica. Cu toate acestea, tinerii de 20 și ceva de ani nu ar duce-o atât de rău în comparație cu generația de tineri europeni ai sfârșitului anilor 1970 și începutului anilor 1980, când probleme economice grave și restructurări în industrie au coincis cu o creștere bruscă a forței de muncă, accelerând alarmant rata șomajului până la dublare în multe economii avansate. Mai mult, este posibil ca această percepție care consideră generația actuală blestemată să pună accent prea mult pe condițiile și veniturile scăzute în actuala piață a muncii, și prea puțin pe tendințele viitoare favorabile locurilor de muncă.
Impact
- Debutanții în piața muncii se confruntă cu cele mai ridicate rate de șomaj.
- Tinerii între 20 și 30 de ani din Marea Britanie sunt puși în fața celei mai mari scăderi de venituri din 2008, în timp ce seniorii în vârstă de peste 65 de ani au câștigat de pe urma pensiilor afectate de inflație.
- Întrucât creșterea economică în țările cele mai dezvoltate va rămâne limitată, tinerilor le va fi mai greu să recupereze veniturile pierdute în viitor.
- În ciuda acestor condiții, ei au avantaje demografice și nu numai care îi vor sprijini în recuperarea terenului pierdut, în deceniul următor.
Ce urmează
Dacă se folosește o definiție mai largă a standardului vieții și nu ne limităm la cifre de venituri, este foarte probabil ca tinerii de 20 și ceva de ani să o ducă mult mai bine decât orice generație trecută sau mai în vârstă, chiar dacă creșterea economică și câștigurile din venituri rămân scăzute. Există indicatori ce prevăd creșterea standardului de viață, estimând o dezvoltare a descoperirilor științifice, inclusiv medicale, ce va îmbunătăți speranța de viață și calitatea vieții. De asemenea, tendințele consumatorilor în această categorie de vârstă indică o preferință crescută pentru activități de relaxare, turistice și călătorii, precum și pentru accesul larg la echipamente electronice și tehnologii comunicaționale.
Analiză
Publicarea unui raport detaliat al veniturilor pe categorii de vârstă în Marea Britanie a adus, anul trecut, noi dovezi în dezbaterea asupra identificării celor mai defavorizate grupe de vârstă de la debutul crizei economice în 2008-9. În mod special, a alimentat opinia publică conform căreia angajații tineri au de suferit comparativ nu numai cu cei mai în vârstă decât ei, mai siguri pe locul de muncă și mai bine plătiți, dar și cu pensionarii și cu generațiile trecute. Tinerii angajați sunt plătiți mai prost si mulți tineri apți de muncă sub vârsta de 30 de ani nu găsesc de lucru deloc:
- Rata șomajului în rândul tinerilor este de aproximativ 23% pe teritoriul european, întrucâtva mai mică pentru țările EU-27, și 15,5% pe teritoriul Statelor Unite – cu totul aproape dublul ratelor la nivel național.
- În Europa, categoria tinerilor însumează mai puțin de 10% din forța de muncă, dar ajunge la 20% din totalul șomerilor.
- Cu toate acestea, problema specifică Europei este rata extrem de ridicată a șomajului în unele țări membre – aproape 54-56% (în ultimele luni), fiind în continuă creștere în Spania și Grecia, și aproape 35% în Irlanda, Italia și Portugalia.
O rată crescută de participare pe piața muncii
Ratele crescute ale șomajului din prezent sunt proporționale cu cele întâlnite în repetate rânduri în perioadele foarte tulburi ale anilor 1980 și începutul lui 1990.
Statisticile actuale pot părea crunte, dar concluziile ce se trag sunt exagerat de pesimiste.
Cu siguranță că rata șomajului este ridicată. Totuși, nu este un fenomen excepțional, ci mai degrabă proporțional cu ratele văzute în perioada 1980-1990; până și rata șomajului în Spania de aproximativ 25% este comparabilă cu maxime întâlnite în trecut:
- Creșterea însemnată a participării forței de muncă pe piața muncii în Spania – de la aprox. 60% în anii 1980 la mult peste 70% astăzi – indică existența unui procent mai mare al populației din rândul celor apți de muncă integrat pe piața muncii, la fiecare nivel al șomajului, astfel că mai mulți oameni sunt eligibili în acordarea șomajului în raport cu cifrele de acum un deceniu.
- Drept urmare, o rată a șomajului de 20-25% nu este atât de rea precum era atunci, afectând mai puțin veniturile pe gospodării și standardul vieții.
- Dacă forța de muncă în Spania era tot în jurul a 60% din populația aptă de muncă, șomajul în condițiile actuale este scăzut, cifra de 1 milion (sub 5% din forța de muncă redusă) fiind cu mult sub cea de aproape 6 milioane; acest fapt ar trebui să fie considerat un succes, nu un eșec.
- Chiar dacă participarea s-ar fi stabilizat acum un deceniu la 64-65%, șomajul tot ar fi fost de peste 3,5 milioane astăzi (sub 18%); ar părea mai puțin devastator decât cifrele raportate astăzi și costurile șomajului la bugetul de stat ar fi fost reduse semnificativ.
Dividende demografice?
Pentru zona euro, tendințele demografice indică o posibilă scădere cu aproape o jumătate de milion pe an în rândul populației aptă de muncă; acest lucru ar putea să micșoreze cozile la un loc de muncă.
În mod ironic, a existat în trecut o teamă continuă de scădere a forței de muncă fiind luat în considerare declinul presupus al populației din câmpul muncii odată cu pensionarea generației „baby boom”. Acum putem observa acest fenomen:
- Grupuri restrânse de tineri (în raport cu numărul mare de „baby boomers” care urmează să se pensioneze) creează orizontul potrivit absorbției șomerilor: deja se poate observa acest fenomen în Germania.
- Pentru zona euro, direcțiile demografice arată o posibilă scădere a populației cu vârsta potrivită pieței de muncă cu aproape o jumătate de milion pe an; această cădere ar scădea concurența pe un loc de muncă.
- În contrast cu cele de mai sus, numărul ridicat de tineri ce au intrat pe piața muncii în anii 1980 a dus la rate foarte mari ale șomajului, împiedicând generația dezavantajată să recupereze veniturile pierdute și perspectivele scăzute în carieră.
Declinul veniturilor reale
Informațiile cu privire la venituri indică perdanți și câștigători, însă se întrevăd posibile schimbări.
Din 2008, pierderi ale locurilor de muncă și salarii stagnate au coexistat cu creșteri de prețuri. Asta înseamnă că totalul veniturilor reale (ajustate de inflație) ale angajaților sub vârsta de 30 de ani a scăzut pe piață comparativ cu ratele de vârf atinse înainte de 2008, în anii cu o rată scăzută a șomajului și salarii competitive pentru tinerii în căutare de o slujbă. Într-adevăr, unii absolvenţi au beneficiat de o întâmpinare entuziastă în câmpul muncii în vremurile în care era nevoie de anumite competenţe, iar angajatorii erau interesaţi să atragă cele mai mari talente cu oferte de angajare de nerefuzat. Acele vremuri au trecut, iar această practică a devenit o raritate, drept urmare tinerilor de azi nu li se oferă şanse pe măsură – mai ales când statisticile indică venituri mai mari provenite din pensiile crescute prin inflaţie de partea bunicilor pensionari, depăşind media veniturilor obţinute de angajaţii tineri.
Pregătirile pentru viitor
În orice caz, se pune prea mult accent pe prezent şi prea puţin pe viitor. Mulţi din generaţia viitoare de pensionari vor avea venituri mult mai mici decât actualii pensionari, întrucât sisteme clare de ajutoare practic nu mai există în sectorul privat, iar în sectorul public se fac reduceri bugetare. Spre deosebire de situaţia seniorilor, angajaţii sub vârsta de 30 de ani vor începe să recupereze din pierderi pe măsură ce urcă în circuitul locurilor de muncă, iar căutarea competenţelor va reapărea şi va aduce cu sine salarii mai motivante. Competenţele şi dorinţa de lucru vor dicta rapiditatea cu care se vor stabili gradul absorbţiei şi remuneraţiei; de aceea pregătirea – incluzând formare, sfaturi şi orice alt ajutor pentru a trece cu bine de această perioadă – trebuie să devină o prioritate.
Politică
Cine este Bogdan Trif, autorul atacului grobian la adresa premierului Bolojan, orbit de ură sub lumina pusă pe șobolani
Există un moment în politică în care un atac nu reușește să lovească ținta vizată, ci ricoșează spectaculos în cel care l-a lansat. Postarea de sâmbătă a lui Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, este un astfel de moment — un studiu de caz aproape didactic în auto-sabotaj politic. Dar pentru a înțelege de ce gestul nu surprinde pe nimeni din județul Sibiu, merită să știi cine este, de fapt, omul din spatele tastaturii.
Contextul: o ironie pe care Trif a ratat-o complet
Totul a pornit de la o declarație a premierului Ilie Bolojan, care, vineri, la Radio România Actualități, descria situația companiilor de stat cu o metaforă directă: „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”
Bolojan vorbea, evident, despre corupție și risipa din sistemul public. Replica lui Bogdan Trif a venit la scurt timp și — ironie supremă — a demonstrat tocmai că lumina deranjase pe cineva. Liderul PSD Sibiu l-a numit pe premier „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, acuzându-l că „și-a tras armată de boți”, al căror scop ar fi ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea era însoțită de o caricatură în care premierul era prezentat cu capul unui șobolan.
Un politician care urla „Șobolanul!” imediat după ce fusese aprinsă lumina în cămară. Nu putea fi un mai bun argument în favoarea premierului.
Acuzația fără dovezi: boții imaginari ai unui partid cu postări identice
Bogdan Trif a ales să lanseze acuzații grave — o campanie coordonată de boți meniți să apere imaginea lui Bolojan — fără să prezinte nicio dovadă. El descria o presupusă „avalanșă de comentarii la indigo” provenind de la „conturi fără istoric”, cu „mesaje trase la șablon” și „intervenții coordonate din toate colțurile țării”.
Acuzația ar fi meritat cel puțin o minimă susținere: capturi de ecran, analize, comparații. În absența oricărei probe, rămâne o simplă narațiune conspiraționistă — genul de discurs pe care PSD l-a cultivat cu asiduitate ori de câte ori realitatea devenea incomodă.
Ironia este că această postare a venit exact în momentul în care, cu două zile înainte de consultarea internă a PSD privind retragerea sprijinului față de premier, mai mulți lideri social-democrați postaseră mesaje identice, trase la indigo, cu titlul „Momentul adevărului”. Coordonare impecabilă — dar nu din partea adversarilor. Mai mulți social-democrați au fost nevoiți să-și oprească comentariile după ce au fost criticați aspru pentru tocmai această campanie coordonată. Acuzatorul era, de fapt, chiar modelul crimei pe care o descria.
Omul care a pozat în campanie cu Horațiu Potra
Înainte de a-și asuma rolul de gardian al transparenței și democrației digitale, Bogdan Trif a trebuit să explice ceva mai delicat. În noiembrie 2024, au apărut fotografii în care liderul PSD Sibiu apărea alături de controversatul Horațiu Potra — fotografii publicate chiar în material electoral plătit de PSD, în care Potra îndemna sibenii să voteze listele social-democrate.
Când Potra a ajuns în atenția procurorilor — în autoturismul său fuseseră găsite arme — Trif a găsit rapid o explicație: „Nu am avut cunoștință despre legăturile lui Horațiu Potra cu fostul candidat la Președinția României Călin Georgescu. În niciun caz nu puteam bănui sau anticipa acțiunile acestuia.” Iată deci portretul unui politician cu un fler remarcabil pentru a nu bănui nimic niciodată — dar cu un instinct infailibil pentru a striga „Șobolanul!” la momentul oportun politic.
Scandalul spitalului județean: pleacă de la masă când e acuzat de minciuni
Palmaresul lui Bogdan Trif în politica sibiană cuprinde și un episod revelator din februarie 2026. La o dezbatere despre parcursul noului spital județean din Sibiu, Trif s-a ridicat de la masa discuțiilor după ce vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu, l-a acuzat că spune minciuni. Gestul este elocvent: un politician care nu suportă să fie contrazis în public, dar care nu ezită să arunce acuzații grave fără nicio dovadă pe Facebook.
Reacțiile: de la „disonanță cognitivă” la „limbaj grobian”
Răspunsurile la postarea cu „Șobolan” nu au întârziat. Deputatul USR Adrian Echert i-a amintit lui Trif de fotografia din campania electorală alături de Potra, scriind: „Ați împins ani de zile aceeași combinație de propagandă și control. Acum realitatea nu mai încape în mesajele voastre. Și, în loc să vă uitați la ce ați făcut, inventați «boți» și strigați «ajunge».”
Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a fost mai directă: „Limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile și acesta este motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile.” Nu a fost o apărare emoțională, ci o constatare electorală rece. Sibiul este, de ani buni, un județ refractar față de PSD — și nu fără legătură cu exact tipul de discurs pe care Trif îl practică.
Concluzie: lumina deranjează
Bolojan spusese că a pus lumina pe șobolani și că asta a deranjat. Reacția lui Bogdan Trif — imediată, viscerală, grosolană — a confirmat diagnosticul mai eficient decât orice discurs al premierului ar fi putut-o face.
Un deputat care s-a fotografiat zâmbind alături de un mercenar în campanie electorală și a pretins că nu știa nimic. Un politician care a plecat de la masa discuțiilor când a fost acuzat de minciuni. Un lider județean care acuză campanii coordonate în timp ce postează la unison cu colegii de partid. Sorin Grindeanu însuși a sărit în scenă, scriind și el despre „șobolani” — cu comentariile, ironic, oprite la propria postare.
Uneori, cel mai bun argument al adversarului ești tu însuți.
Politică
Conducerea PNL se reunește la Sibiu. Ce vor analiza liderii liberali
Conducerea Partidul Național Liberal (PNL) se va reuni în acest weekend, la Sibiu, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), unde liderii liberali vor analiza atât situația din coaliția de guvernare, cât și stadiul implementării obiectivelor asumate la nivel executiv.
Potrivit surselor politice, reuniunea este programată pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, iar pe agenda discuțiilor se află evaluarea măsurilor adoptate de Guvern, impactul reformelor după aprobarea bugetului de stat pentru 2026, precum și evoluțiile recente din cadrul coaliției.
În paralel, liderii PNL vor aborda și chestiuni organizatorice interne, dar și etapele următoare ale guvernării, în contextul unor tensiuni și poziționări divergente apărute în ultima perioadă între partenerii de coaliție.
Deputatul Ionel Bogdan a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul ședinței va avea loc o evaluare amplă a activității Executivului și a deciziilor recente.
Business
Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie
Secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a declarat luni că intenționează să transmită invitația oficială pentru aderarea României la organizație în luna iunie, înaintea reuniunii Consiliului OCDE. Declarația a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită de președintele României, Nicușor Dan.
„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului de aderare”, a afirmat Cormann. El a subliniat că România a înregistrat în ultimele decenii o creștere economică puternică și progrese importante în convergența cu standardele OCDE privind veniturile și nivelul de trai.
Vizita delegației OCDE a avut loc în contextul lansării Studiului economic OCDE 2026 pentru România, prezentat la Guvern. Documentul analizează evoluția economiei românești și oferă recomandări pentru dezvoltarea viitoare.
Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele prezentate în raport. „Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut. Vă mulțumesc pentru Studiul economic”, a declarat șeful statului.
Ulterior, într-un mesaj public, președintele a subliniat că aderarea României la OCDE în acest an reprezintă un obiectiv strategic susținut de o largă majoritate politică, prin reformele deja adoptate.
„România se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la această organizație. Studiul economic 2026 oferă o analiză cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale”, a transmis Nicușor Dan.
Șeful statului a adăugat că apartenența la OCDE — organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii — ar aduce beneficii importante României, precum atragerea de investiții străine, acces la finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și politici economice bazate pe date solide.
De asemenea, OCDE ar putea oferi asistență tehnică în domenii esențiale, precum creșterea colectării veniturilor la buget și reforma companiilor de stat.
-
Business9 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business9 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Business10 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
-
Business5 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină

You must be logged in to post a comment Login