În condițiile în care firmele își mută producția mai aproape de piață, Europa Centrală și de Est (CEE) sunt locurile potrivite. Astfel, Europa de Est este transformată în noua Chină, potrivit The Economist.

Uniunea Europeană a încercat din răsputeri în ultima vreme să restricționeze importurile din China. Însă, vara aceasta, China a facilitat importul unui produs european: carnea de pasăre polonă. Gestul a fost nesemnificativ din punct de vedere economic. Dar acesta face parte dintr-un efort mai amplu al Chinei de a cultiva și de a investi în Europa Centrală și de Est.

China nu este singura. Țările beneficiază de pe urma transferului producției de către întreprinderi mai aproape de piața europeană (care au granițe apropiate) sau în locuri considerate de încredere din punct de vedere politic (care fac parte din aceeași alianță geopolitică), precum și exportul de modă veche, peste mări și oceane, pentru costuri mai mici.

Statistici despre transformarea Europei de Est

Într-un raport recent, privind competitivitatea europeană, Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, a susținut că Europa trebuie să construiască lanțuri de aprovizionare mai rezistente și să investească în producția internă de bunuri-cheie, cum ar fi semiconductorii. Globalizarea de la începutul anilor 2000 a alimentat o creștere impresionantă în statele membre, mai noi, ale UE. În prezent, aceștia sunt pregătiți să beneficieze din nou de o evoluție.

Să luăm exemplul Poloniei, care nu a avut o recesiune din 1991, cu excepția pandemiei. Nivelul său real de consum pe persoană a ajuns la nivelul celui din Spania. Investițiile străine directe nete s-au dublat, de la 10 miliarde de dolari pe an la mijlocul anilor 2010, la aproximativ 20 de miliarde de dolari în prezent.

Un studiu realizat de Kearney, o companie de consultanță, plasează Polonia în primele 25 de destinații pentru următorii ani, după Mexic și Taiwan. Există trei motive pentru a ne aștepta la mai multe investiții în regiune. Primul este tranziția globală către neutralitatea climatică. De la vehicule electrice și baterii, până la pompe de căldură și mori de vânt, trebuie construite capacități noi de producție. Modernizarea fabricilor vechi din Germania sau Franța au un cost la fel de ridicat precum ar avea construirea unei noi fabrici în Polonia sau Ungaria.

Țările bogate pot oferi mai multe subvenții, dar au terenuri și forță de muncă mai ieftine, reglementări mai permisive și impozite mai mici.

China își dublează sectorul de producție

Al doilea motiv este supracapacitatea chineză. Pe măsură ce creșterea încetinește, China își dublează sectorul de producție supradimensionat, în special în domenii noi, cum ar fi vehiculele electrice. Uniunea Europeană este singura piață încă destul de deschisă importurilor chineze, ceea ce sporește presiunea asupra producătorilor europeni de a concura. Acest lucru îi împinge spre regiunile cu costuri mai mici de pe piața unică. Într-un deceniu, „cea mai mare parte a producției de automobile din Europa ar putea fi în țări și alte locuri mai ieftine, precum Portugalia și Spania”, spune Zoltan Torok de la Raiffeisen Bank, din Ungaria.

În sfârșit, tensiunile dintre America și China, cu Europa între ele, pot perturba lanțurile de aprovizionare. Acesta este motivul pentru care firmele au început să aducă producția mai aproape de piețe (care au granițele apropiate), potrivit The Economist.

Producătorii chinezi vor încerca să producă în Europa, folosind Ungaria drept cap de pod. Cele mai mari anunțuri ale chinezilor în ultimii trei ani au fost în Ungaria și Serbia, potrivit fDi Intelligence, o companie de consultanță. Ungaria a primit prima fabrică europeană a BYD, un producător chinez de vehicule electrice. Și firmele din Occident o fac. Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, s-a deplasat în Serbia pe 19 iulie pentru a semna un acord de exploatare a litiului pentru vehicule electrice. Intel, un producător de cipuri, a ales Polonia pentru o fabrică de 4,6 miliarde de dolari, deși a întrerupt investițiile europene pe fondul problemelor financiare.

Riscurile la care este supusă Europa de Est

Dar toată expansiunea are și riscuri. Investitorii străini nu sunt tocmai populari. O mare parte din economia regiunii este deja deținută de străini. Valoarea adăugată în producția de vehicule se află aproape în întregime în mâini străine. Două dintre primele patru bănci din Polonia sunt filiale ale unei bănci olandeze și ale Santander, o bancă spaniolă.

Partidele populiste, precum „Lege și Justiție”, din Polonia, susțin că modelul duce la o creștere mai scăzută a salariilor și la creșterea inegalității. Țările cheltuiesc mult mai puțin pentru cercetare și dezvoltare decât cele din Europa de Vest și nu au piețe de capital solide. Încercarea Poloniei de a construi un autobuz propriu abia a început, chiar și după ce și-a unit forțele cu Geely, un producător chinez, pentru o mare parte din tehnologie. Cel mai mare producător de autobuze din țară, Solaris, a fost recent achiziționat de o firmă spaniolă, conform The Economist.

Țările din Europa Centrală și de Est trebuie să concureze cu țări precum Germania și Franța, care își pot permite subvenții mai mari, și cu țări cu energie mult mai ieftină, precum țările nordice și Spania. Costurile forței de muncă sunt încă mai mici în aceste țări, dar diferența se reduce: salariile lor vor ajunge de la 44% din media occidentală în prezent, la 59% până în 2035, potrivit Tomas Dvorak și Mateusz Urban de la Oxford Economics, o companie de consultanță.

Pentru a concura, guvernele oferă străinilor terenuri ieftine, ceea ce nemulțumește firmele locale; energie subvenționată, pe care o plătesc alți consumatori; și reglementări mai ușoare, ceea ce înfurie grupurile de mediu. „Asamblarea bateriilor cu o mulțime de introduceri importate este, la nivel local, o activitate cu valoare adăugată scăzută care, pe deasupra, necesită multă energie și apă”, spune Gergely Tardos de la OTP Bank, din Budapesta. „Există dezbateri cu privire la faptul dacă este bună sau nu pentru țară”.

Investitorii străini au nevoie și de siguranța că pot găsi lucrători. Aceasta este o provocare pentru țările cu o populație unde vârsta de muncă este în declin. Milioane de cetățeni ai acestora s-au mutat în țări cu economii mai bogate, din Occident.

„Importul de muncitori este acum ceva obișnuit”, spune dl Torok. Firmele apelează la agenții private și la guverne pentru ajutor. „Mergem până în India, chiar și în Laos pentru a-i găsi”, spune Jakub Fekiac de la Edgar Baker, o agenție din Slovacia. Firmele străine de servicii nu apar prea mult în cifre, dar analiștii spun că acestea angajează la fel de mulți oameni ca cele industriale. Numărul studenților străini din universitățile maghiare s-a dublat în ultimul deceniu, fiind atrași de vizele europene. Importul de lucrători ar putea să nu dea rezultate bune în țările în care votanții se opun imigrației, prezintă The Economist.

Boom-ul investițiilor în aceste țări le va consolida poziția în cadrul Uniunii Europene, împreună cu perspectivele lor economice. De asemenea, le va face mai prietenoase față de China și de alte țări autoritare care doresc să se apropie de Europa. Ungaria se opune deja tarifelor vamale impuse pentru produsele chinezești.

Unii analiști se tem că exporturile de carne de pui ale țărilor se vor dovedi un comerț slab pentru un cal troian chinezesc.