Connect with us

Publicat cu

pe

Numărul persoanelor care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din alimente şi a microorganismelor, cum ar fi Salmonella, ar trebui să fie un semnal de alarmă, în condiţiile în care oamenii au acces mai mare la alimente transportate de pe un continent pe altul, avertiează Organizația Mondială a Sănătății, potrivit Mediafax.

Siguranţa alimentaţiei este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătăţii, sărbătorită în fiecare an în 7 aprilie, pentru a marca întemeierea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), în 1948.

OMS estimează că numărul cazurilor de boli transmise prin alimente este mult mai mare decât cel raportat, riscurile fiind sporite de complexitatea lanţului alimentar.

Potrivit OMS pentru Europa, lanţul alimentar este mai mare şi mai complex decât oricând, iar dezvoltarea demografică, culturală, economică şi a mediului, respectiv globalizarea comerţului, a turismului şi migraţiei, îmbătrânirea populaţiei, schimbarea tendinţelor şi obiceiurilor consumatorilor, noile tehnologii, situaţiile de urgenţă, modificările climaterice şi fenomenele meteo extreme aduc cu ele riscuri din în ce mai mari pentru sănătatea alimentaţiei.

Faptul că subestimăm semnificativ numărul de persoane care se îmbolnăvesc din cauza chimicalelor din lanţul alimentar şi a microorganismelor obişnuite, cum ar fi Salmonella şi Campylobacter, ar trebui să fie semnale de alarmă în numeroase domenii implicate în lanţul alimentar. O eroare de funcţionare în siguranţa alimentaţiei, în oricare dintre elementele lanţului, de la mediul înconjurător, producţia primară, procesare, transport, comercializare, şi până la livrare sau preparare în casă, poate avea consecinţe semnificative asupra sănătăţii şi economiei„, spune Zsuzsanna Jakab, directorul regional OMS pentru Europa.

Potrivit acesteia, sistemele actuale de supraveghere şi raportare din Regiunea Europeană OMS sunt limitate şi identifică doar o mică parte din cazuri. Această raportare deficitară este mai accentuată în ţările cu capacitate mai scăzută a laboratoarelor şi cu sisteme de supraveghere mai puţin dezvoltate.

Sănătatea 2020, politica europeană pentru sănătate şi bunăstare, face apel la comunicare eficace, la distribuirea informaţiilor şi la acţiuni comune pe plan intern şi internaţional între sănătatea publică, sănătatea veterinară şi sectorul agricol. În acest fel, se vor face paşi importanţi în asigurarea de alimente sănătoase în farfuriile noastre„, a declarat directorul regional OMS pentru Europa.

Zsuzsanna Jakab a mai arătat că, în urma cererii consumatorilor, aceştia au acum acces mai mare la numeroase alimente, produse în extra-sezon, transportate de pe un continent pe altul, procesate în vederea consumului şi mâncate din ce în ce mai mult în afara casei. Creşterea medie a volumului anual în comerţul cu produse agricole între 1950 şi 2010 a fost de aproximativ 4%, mai mare decât creşterea anuală în producţia agricolă globală de 2%, conform Raportului Comerţului Mondial 2014.

Contaminarea dintr-o singură sursă se poate răspândi foarte mult şi poate avea consecinţe uriaşe asupra sănătăţii şi economiei. În 2011, de exemplu, un focar de Escherichia coli (E. coli) enterohemoragică – EHEC în Germania şi Franţa, de la seminţe contaminate de schinduf, a dus la aproape 4.000 de cazuri de infecţie EHEC în 16 ţări, inclusiv la peste 900 de cazuri de sindrom hemolitic uremic (HUS), şi la 55 de decese. Pierderea estimată a fermierilor şi a ramurilor industriale a fost de 1,3 miliarde de dolari.

Modificările în producţia de alimente de origine animală duc la o creştere a apariţiei şi răspândirii zoonozelor. Dintre cele 335 de situaţii de boli infecţioase care au apărut la oameni între 1940 şi 2004, se estimează că 60% au fost transmise de la animale, multe prin alimente.

OMS face apel la decidenţii la nivel de politici să creeze şi să menţină sisteme şi infrastructuri adecvate de siguranţă a alimentaţiei, inclusiv în domeniul capacităţii laboratoarelor şi sistemelor de supraveghere şi raportare, să răspundă şi să gestioneze riscurile de siguranţă a alimentelor de-a lungul întregului lanţ alimentar, inclusiv în timpul situaţiilor de urgenţă, să încurajeze colaborarea multisectorială între sănătatea publică, sănătatea veterinară, agricultură şi alte sectoare, în sensul unei comunicări mai bune, distribuirii de informaţii şi acţiunii comune, să integreze siguranţa alimentaţiei în politici şi programe alimentare mai ample, cum ar fi nutriţia şi securitatea alimentelor, să gândească global şi să acţioneze local, pentru a se asigura că hrana produsă local este cât se poate de sigură la nivel internaţional.

Anul acesta, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii, oamenii sunt invitaţi să promoveze mesajul „De la fermă până în farfurie, mâncarea sigură să fie”, folosind hashtagul #safefood, pe reţelele de socializare.

În 2006, OMS a înfiinţat Grupul Epidemiologic de Referinţă pentru Povara Bolilor Transmise prin Alimente, pentru a estima povara globală şi pentru a oferi statelor membre datele şi instrumentele care să sprijine factorii decidenţi şi alte părţi interesate în stabilirea de priorităţi adecvate şi bazate pe dovezi în domeniul siguranţei alimentaţiei, la nivel naţional. Raportul final al grupului, format din experţi de renume internaţional în diverse discipline relevante pentru epidemiologia bolilor transmise prin alimente, va fi publicat în octombrie 2015.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare