Ca urmare a întreruperii temporare a activității serviciilor de cadastru și publicitate imobiliară, birourile notariale nu pot instrumenta, în această perioadă, procedurile notariale pentru care sunt necesare extrase de carte funciară sau alte informații din sistemul de cadastru și carte funciară.

Subliniem însă că birourile notariale nu sunt închise. Notarii publici și personalul birourilor notariale își desfășoară activitatea și rămân la dispoziția cetățenilor pentru informații, consultații, pregătirea documentațiilor și pentru toate celelalte servicii care pot fi efectuate în condițiile actuale.

Dorim, de asemenea, să îi asigurăm pe cetățeni că actele autentificate și documentele aflate în arhivele notariale sunt păstrate pe suport de hârtie, în condiții corespunzătoare și cu respectarea termenelor legale de păstrare, inclusiv a termenului de păstrare permanentă pentru actele de proprietate.

Întreaga arhivă a actelor de proprietate instrumentate de notarii publici, începând cu anul 1995, și a celor provenite din fostele notariate de stat (1950-1995), este păstrată în siguranță, pe suport de hârtie, în cadrul birourilor notariale sau în arhivele Camerelor Notarilor Publici și poate fi consultată în condițiile prevăzute de lege.

Pentru mai multe informații: https://www.uniuneanotarilor.ro/?p=17&lang=ro

Așadar, întreruperea temporară a sistemelor informatice de cadastru și publicitate imobiliară nu poate conduce sub nicio formǎ la pierderea actelor încheiate și nu poate pune în pericol drepturile de proprietate ale cetățenilor.

Înțelegem dificultățile și îngrijorările pe care această situație le poate genera și îi asigurăm pe cetățeni că notarii publici le stau la dispoziție pentru informații și clarificări privind procedurile notariale afectate de această întrerupere.

Birourile notariale vor relua instrumentarea actelor care depind de serviciile de cadastru și publicitate imobiliară imediat ce funcționarea acestora va fi restabilită.

Până atunci, cetățenii se pot adresa în continuare birourilor notariale pentru informații, consultații și pentru orice alte servicii notariale care pot fi efectuate în condițiile actuale.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a declarat, vineri, la ceremonia de botez și lansare la apă a navei M/T „Histria Elara”, construită la Șantierul Naval Constanța, că realizarea unei astfel de nave reprezintă o performanță pentru industria românească, în contextul provocărilor cu care se confruntă industria europeană.

„Ceea ce vedem aici nu este doar o performanță, este și o provocare, pentru că, știți bine, este dificil în Europa actuală, cu de trei ori prețurile energiei peste China și de două ori peste Statele Unite, să mai vorbești despre industrie navală sau despre industrie grea. Iată totuși că se poate”, a afirmat Mihai Daraban.

Președintele CCIR a subliniat că nava construită la Constanța este, în opinia sa, cel mai valoros produs de export realizat în România.

„Acesta este, probabil și sigur, cel mai scump produs de export al României. Nu cred că avem altceva și credeți-mă că știu bine”, a spus acesta.

Mihai Daraban și-a exprimat, totodată, aprecierea pentru performanțele Șantierului Naval Constanța și ale Histria Group, apreciind că acestea demonstrează capacitatea industriei românești de a realiza produse de înaltă complexitate, recunoscute pe piața internațională.

„Ce vă pot spune este că sunt mândru că mai putem realiza produse de complexitate atât de mare și sper ca domnul Bosânceanu, Histria Group și Șantierul Naval Constanța vor continua pe aceeași direcție de a scoate nave care sunt recunoscute deja pe piața internațională”, a declarat președintele CCIR.

Nava M/T „Histria Elara” este cea de-a 26-a navă de produse petroliere și chimice construită de Șantierul Naval Constanța și face parte din seria de ultimă generație EcoMaxMR1. Proiectată și construită sub supravegherea societății de clasificare italiene RINA, nava respectă cele mai exigente standarde de siguranță și protecție a mediului și va naviga sub pavilion Malta.

La eveniment au fost prezenți proprietarul Șantierului Naval Constanța, Gheorghe Bosînceanu, președintele Consiliului Județean Constanța, Florin Mitroi, și primarul municipiului Constanța, Vergil Chițac.

Fiecare val de caniculă transformă sistemul energetic românesc într-un test de rezistență. Pe măsură ce temperaturile cresc, milioane de aparate de aer condiționat intră simultan în funcțiune, iar consumul național de electricitate depășește pragul de 8.000 MW. România ajunge să importe energie la prețuri ridicate, iar piața spot înregistrează uneori cele mai mari cotații din Europa.

La prima vedere, explicația pare simplă: cererea depășește oferta. În realitate însă, problema este mai profundă. Canicula scoate la iveală un deficit de investiții acumulat în ultimele decenii în rețelele de transport și distribuție, infrastructura fără de care nici producția existentă și nici noile investiții în energie regenerabilă nu pot fi valorificate eficient.

În timp ce atenția publică s-a concentrat ani la rând pe construirea de noi capacități de producție, rețelele electrice au rămas veriga slabă a sistemului energetic.

Rețelele au devenit blocajul tranziției energetice

Creșterea consumului în perioadele de caniculă pune în evidență limitele unei infrastructuri proiectate pentru o economie complet diferită. În multe zone ale țării, liniile și transformatoarele au o vechime de peste 40 de ani și funcționează aproape de limita capacității tehnice.

Temperaturile ridicate reduc eficiența echipamentelor, cresc riscul de avarii și obligă operatorii să amâne lucrările de mentenanță pentru a menține sistemul în funcțiune. În același timp, dezvoltarea accelerată a producției din surse regenerabile schimbă complet modul în care circulă energia în rețea, iar infrastructura actuală nu mai este adaptată acestui nou model.

Problema nu mai este doar transportul energiei de la marile centrale către consumatori. Rețelele trebuie să preia simultan producția din mii de instalații fotovoltaice, să integreze sisteme de stocare și să răspundă unor variații de consum tot mai mari generate de electrificarea economiei.

Costul subinvestiției este mai mare decât costul investițiilor

Operatorii de distribuție susțin că România încearcă de mai mulți ani să protejeze consumatorii prin menținerea tarifelor de distribuție la un nivel redus. Pe termen scurt, această strategie limitează creșterea facturilor. Pe termen lung însă, ea reduce capacitatea companiilor de a investi în modernizarea infrastructurii.

Consecințele sunt deja vizibile.

Rețelele învechite generează pierderi mai mari, costuri de operare ridicate și întârzieri în racordarea noilor consumatori și producători. În perioadele cu cerere ridicată, România este obligată să importe energie la prețuri foarte mari, ceea ce alimentează costurile din piața angro și, în final, facturile consumatorilor.

Cu alte cuvinte, economiile realizate prin limitarea investițiilor sunt recuperate ulterior prin costuri mai mari suportate de întreaga economie.

Studiul industriei: un miliard de euro investit anual poate reduce factura cu 25%

Un studiu realizat de Valorem pentru operatorii de distribuție estimează că investiții suplimentare de aproximativ un miliard de euro anual în rețelele electrice ar putea schimba fundamental funcționarea pieței de energie.

Potrivit analizei, până în 2035 factura finală a consumatorilor casnici ar putea scădea cu până la 25%, iar aproximativ două treimi din această reducere ar putea fi obținute încă din 2030. În cazul consumatorilor industriali, efectul este estimat la aproximativ 40%, deoarece energia reprezintă o pondere mult mai mare din costurile de producție.

În paralel, prețurile energiei pe piața angro ar putea scădea cu peste 40%, deoarece o infrastructură modernă permite integrarea unui volum mai mare de energie regenerabilă și reduce dependența de importurile costisitoare din perioadele de vârf.

Raportul indică și un efect macroeconomic important: fiecare euro investit în rețele ar genera aproximativ zece euro în economie prin efectul de multiplicare al investițiilor și prin reducerea costurilor cu energia pentru companii.

România riscă să piardă investiții înainte să rămână fără energie

Impactul insuficienței investițiilor nu mai este limitat la sectorul energetic.

Operatorii de distribuție avertizează că în unele regiuni nu mai pot răspunde tuturor solicitărilor de racordare din cauza limitelor bugetare și tehnice. Sunt afectate proiecte de energie regenerabilă, instalații de stocare, fabrici noi și centre de date, investiții care generează locuri de muncă și venituri bugetare.

În același timp, România continuă să se numere printre statele europene cu cele mai ridicate prețuri la electricitate pentru consumatorii industriali. Într-o competiție regională în care costul energiei influențează amplasarea investițiilor, infrastructura electrică începe să devină un factor de competitivitate la fel de important precum fiscalitatea sau costul forței de muncă.

Industria avertizează că investitori care analizau România aleg deja alte piețe, unde energia este mai ieftină și infrastructura poate susține extinderea rapidă a capacităților de producție.

Canicula transformă investițiile în rețele dintr-o opțiune într-o necesitate

Schimbările climatice amplifică această presiune. Fiecare vară aduce noi recorduri de consum, iar electrificarea transporturilor, dezvoltarea centrelor de date și extinderea producției din surse regenerabile vor crește și mai mult solicitarea asupra infrastructurii.

În aceste condiții, investițiile în rețelele de transport și distribuție nu mai reprezintă doar o componentă tehnică a politicii energetice, ci una dintre cele mai importante investiții în competitivitatea economiei românești.

Dezbaterea nu mai este dacă România își permite să investească un miliard de euro suplimentar anual în infrastructura electrică, ci dacă își poate permite să nu o facă.

Fără rețele moderne, energia regenerabilă nu poate fi integrată la scară largă, investițiile industriale sunt întârziate sau relocate, iar consumatorii continuă să suporte costurile unui sistem care funcționează din ce în ce mai aproape de limitele sale tehnice.

Canicula din această vară transmite un mesaj clar: problema energetică a României nu mai este lipsa capacităților de producție, ci lipsa infrastructurii care să transporte și să distribuie energia acolo unde economia și consumatorii au nevoie de ea.