Connect with us

Business

Nazarea reacționează la avertismentul S&P: „Mesajele sunt ferme”

Publicat cu

pe

Sâmbătă, după ce S&P Global a avertizat România că poate reduce ratingul în viitor, ministrul Finanțelor a reacționat semnalând că  „nu ne permitem accidente de parcurs”.

Sâmbătă, S&P Global a avertizat România că poate reduce ratingul în viitor acă impasul guvernamental se prelungeşte. Este prima dintre cele trei mari agenţii de rating care anunță oficial un astfel de mesaj după căderea Executivului. 

Nazare spune că decizia reflectă efectele măsurilor de consolidare fiscală, însă avertizează că România trebuie să continue reformele și atragerea fondurilor europene pentru a evita o retrogradare.

El a scris, pe Facebook, că reconfirmarea de către S&P a ratingului investiţional este „un semnal important pentru economia României şi pentru încrederea investitorilor, cu atât mai mult cu cât această evaluare vine în urma convocării unui comitet ad-hoc – o procedură excepţională, organizată în afara calendarului obişnuit, pe fondul evoluţiilor politice recente din România”.

Nazare spune că acest echilibru este însă unul fragil şi se poate menţine doar dacă este dublat permanent de cifrele execuţiei bugetare şi de sumele atrase din PNRRR:

„Altfel spus, nu ne permitem accidente de parcurs. Perspectiva rămâne negativă, iar agenţia avertizează clar asupra riscurilor: instabilitatea politică, întârzierea reformelor, presiunile externe şi eventuala inconsistenţă în reducerea deficitului în 2027 sunt principalii factori care ar putea duce la retrogradare. Mesajele sunt ferme: trebuie să continuăm cu seriozitate consolidarea fiscală, reformele şi atragerea fondurilor europene din PNRR, SAFE şi politica de coeziune. Menţinerea ratingului nu trebuie privită ca o garanţie permanentă – este rezultatul unui echilibru fin pe care îl menţinem în relaţie cu agenţiile internaţionale. Al unor decizii dificile, al disciplinei bugetare şi al credibilităţii pe care România trebuie să o transmită continuu investitorilor şi partenerilor internaţionali”.

Ministrul explucă și cum se poate reveni la o perspectivă din toamnă:  menţinerea conduitei şi a disciplinei fiscal – bugetare, dublate de proiecţia unui buget credibil pentru .

Astfel, spu el, România ar ieși din zona de risc imediat în privinţa unui potenţial downgrade şi ar sprijini scăderea costurilor de finanţare.

Nare a subliniat că următoarea misiune S&P în România va fi în luna septembrie, iar raportul periodic va fi publicat în octombrie

 

 

Business

România–Pakistan: oportunități de cooperare economică, discutate la Constanța

Publicat cu

pe

 

Relațiile economice dintre România și Pakistan au fost tema unei întâlniri desfășurate astăzi, 8 octombrie a.c., la Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța (CCINA), în cadrul misiunii comerciale desfășurate în România de Pakistan–Romania Business Council (PRBC).

Delegația pakistaneză, condusă de Atif S. Farooqi, a fost întâmpinată de Ruxandra Serescu, Director general al CCINA Constanța. La întâlnire au participat Adriana Arghirescu, Viceprimar al municipiului Constanța, și Sohail Shamim Firpo, Președintele Pakistan–Romania Business Council, alături de reprezentanți ai mediului de afaceri.

Vizita delegației în România a inclus București, Constanța, CCINA Constanța și Portul Constanța, precum și Brașov, într-un traseu care a urmărit contactul direct cu importante centre economice și cu mediul de afaceri românesc.

La Constanța, discuțiile s-au concentrat pe potențialul economic al județului și pe identificarea unor direcții concrete de colaborare între companiile românești și cele pakistaneze. Printre domeniile de interes s-au numărat transportul maritim și logistica, agricultura, industria textilă, energia, soluțiile de climatizare, tehnologia informației și securitatea cibernetică.

Un punct important al dialogului l-a reprezentat memorandumul de cooperare semnat în luna martie între Portul Constanța și Portul Karachi, întâlnirea de astăzi constituind o continuare a demersurilor pentru dezvoltarea schimburilor comerciale și logistice dintre România și Pakistan.

Delegația pakistaneză a vizitat și Portul Constanța, unde a avut ocazia să cunoască infrastructura portuară și să discute despre oportunități de cooperare în domeniul transportului și logisticii.

Pentru CCINA Constanța, întâlnirea a fost un prilej de a facilita contactul direct între reprezentanții mediilor de afaceri din România și Pakistan și de a deschide noi direcții de dialog și colaborare.

Citește mai departe

Business

CCIR a găzduit Forumul de Afaceri România – Pakistan, în marja misiunii economice pakistaneze în România

Publicat cu

pe

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Consiliul de Afaceri Pakistan – România (PRBC) și cu Ambasada României în Republica Islamică Pakistan, a organizat, în data de 6 octombrie a.c., Forumul de Afaceri România – Pakistan.

Evenimentul s-a desfășurat în marja misiunii economice pakistaneze în România, condusă de dl. Atif Farooqi, consul onorific desemnat al României în provincia Sindh, și a reunit companii pakistaneze din domenii precum: IA, minerit, logistică, transport maritim, management portuar, textile și agritech, alături de companii, autorități și universități din România.

„Relația economică româno-pakistaneză este una stabilă și în creștere constantă. Lucrătorii pakistanezi din România sunt deja foarte bine integrați, iar competențele lor se regăsesc nu doar în livrări sau în transportul de persoane, ci și în fabricile din industria agroalimentară, a mobilei sau chiar în construcțiile navale. Ei sunt cei care pun baza unei punți între țările noastre, iar pas cu pas această punte va deveni tot mai solidă. Un semnal important în acest sens este și acordul încheiat recent între Portul Constanța și Portul Karachi, care creează un cadru durabil pentru facilitarea comerțului dintre Asia și Europa. Întâlnirile B2B sunt întotdeauna primul pas pentru a face afaceri, iar CCIR și camerele de comerț și industrie județene, susțin aceste inițiative, precum și companiile pakistaneze care aleg România”, a declarat dl Ovidiu Silaghi, secretar general al CCIR.

E.S. dl Ilyas Mehmood Nizami, ambasadorul Republicii Islamice Pakistan în România, a evocat cooperarea industrială istorică, inclusiv rafinăria construită cu sprijin românesc la Karachi, și a indicat ca direcții de cooperare energia curată, infrastructura, IT-ul, educația și industria de apărare. „Cu peste 240 de milioane de locuitori, Pakistanul este a cincea cea mai populată țară din lume și oferă o piață uriașă, cu oportunități semnificative de import și export, pentru orice om de afaceri. Guvernul Pakistanului este pregătit să îi întâmpine și să îi sprijine pe investitorii români, iar eu și echipa ambasadei ne angajăm să facilităm legăturile dintre comunitățile de afaceri ale celor două țări”, a declarat ambasadorul.

Dl. Atif Farooqi a subliniat complementaritatea celor două economii: „România oferă Pakistanului acces direct la Uniunea Europeană, în timp ce Pakistanul oferă companiilor românești o piață amplă și dinamică, o poziție strategică și oportunități în comerț, investiții, tehnologie, agricultură, logistică, educație și asocieri în participațiune. Trebuie să transformăm acum acest potențial în parteneriate reale, investiții reale și proiecte de afaceri concrete.”

Citește mai departe

Business

TNF 2026: Cele mai performante companii din România ating o cifră de afaceri cumulată de aproape 300 de miliarde de euro

Publicat cu

pe

 

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a finalizat statisticile referitoare la Topul Național al Firmelor 2026, cel mai important clasament al companiilor performante din România, realizat în baza analizei a 945.739 de bilanțuri financiar-contabile.

Cele 12.943 de companii clasate pe primele 10 poziții, care activează în cele șapte domenii de activitate analizate (industrie, servicii, comerț, turism, cercetare-dezvoltare și high-tech, agricultură-silvicultură-pescuit și construcții) au înregistrat o cifră de afaceri cumulată de peste 299,47 miliarde euro, în creștere cu 4,34% față de anul anterior.

De asemenea, profitul din exploatare a crescut cu 2,39%, ajungând la 26,5 miliarde euro, reprezentând 8,86% din cifra totală de afaceri. Cele 12.943 de firme incluse în primele 10 poziții angajează un total de 1.373.720 de salariați.

„Se vorbește mult în spațiul public despre o economie românească aflată în dificultate. Cifrele Topului Național al Firmelor 2026 spun însă o altă poveste: situația nu este atât de rea pe cât se vehiculează. Cele mai performante companii din România se apropie de pragul de 300 de miliarde de euro cifră de afaceri, cu o creștere de peste 4% față de anul trecut, iar profitul din exploatare a urcat la 26,5 miliarde de euro. Aceste firme asigură locuri de muncă pentru aproape 1,4 milioane de oameni. Nu spun că nu există probleme reale în economia românească, dar avem companii care investesc, produc și generează profit, iar ele merită să fie văzute, nu ignorate într-un discurs dominat de pesimism”, a declarat președintele CCIR, dl. Mihai Daraban.

Din perspectiva structurii pe domenii, industria și serviciile domină clasamentul ca număr de companii (34,39%, respectiv 28,77%), în timp ce din punct de vedere al cifrei de afaceri, comerțul deține cea mai mare pondere (43,54%), urmat de industrie (33,31%) și servicii (12,66%). Industria rămâne cel mai profitabil sector, concentrând 36,12% din profitul total al companiilor clasate, cu o marjă de profit de 9,6%.

Despre Topul Național al Firmelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare