Connect with us

Politică

Ministerul Energiei a semnat încă încă 113 contracte de finanţare pentru proiecte de construcţie a unor parcuri solare pentru primării şi instituţii publice, în valoare de peste 316 milioane de lei

Publicat cu

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat, marți, încă 113 contracte de finanțare pentru proiecte de construcție a unor parcuri solare pentru primării și instituții publice. Valoarea totală se ridică la 316 milioane de lei.

„Astăzi, 26.11.2024 – Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat astăzi 113 contracte de finanţare aferente apelului finanţat prin Fondul pentru modernizare, Programul-cheie 1: Surse regenerabile de energie şi stocarea energiei – Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice produsă din surse regenerabile pentru autoconsum pentru entităţi publice. Valoarea totală se ridică la 316,5 milioane de lei, cu o putere totală instalată de 41,68 MW”, anunţă, marţi, Minsiterul Energiei, într-un comunicat de presă.

Ministrul Energiei a mai precizat că fiecare dintre contractele semnate va ajuta comunitățile locale să reducă costurile cu utilitățile, vor reuși să-și asigure consumul de energie pentru școli, creșe, policlinici sau iluminat public.

„Astfel, banii economisiţi se vor întoarce în comunitate prin investiţii noi”, a declarat Ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Lista de beneficiari: Comuna Semlac – Arad, comuna Covăsînţ – Arad, comuna Şofronea – Arad, oraşul Sântana – Arad, comuna Zerind – Arad, comuna Cricova – Timiş, comuna Sânandrei – Timiş, comuna Lenauheim – Timiş, comuna Gătaia – Timiş, oraşul Făget – Timiş, comuna Mănăştiur – Timiş, comuna Găvojdia – Timiş, spitalul municipal Salonta – Bihor, comuna Ceica – Bihor, comuna Bulz – Bihor, comuna Tileagd – Bihor, comuna Gepiu – Bihor, comuna Drăgeşti – Bihor, comuna Finiş – Bihor, comuna Măgeşti – Bihor, comuna Olcea – Bihor, municipiul Turda – Cluj, comuna Iclod – Cluj, comuna Câlnic – Alba, comuna Şibot – Alba, comuna Doştat – Alba, comuna Săliştea – Alba, comuna Cergău – Alba, comuna Cârţişoara – Sibiu, comuna Adămuş – Mureş, comuna Crăciuneşti – Mureş, comuna Sântana de Mureş – Mureş, comuna Chiochiş – Bistriţa-Năsăud, comuna Braniştea – Bistriţa-Năsăud, comuna Josenii Bârgăului – Bistriţa-Năsăud, comuna Colţâu – Maramureş, comuna Rona de Jos – Maramureş, comuna Gîrbou – Sălaj, comuna Bălan – Sălaj, comuna Pericei – Sălaj, comuna General Berthelot – Hunedoara, comuna Bretea Română – Hunedoara, comuna Supur – Satu Mare, comuna Dumbrava – Mehedinţi, comuna Vrata – Mehedinţi, comuna Vânjuleţ – Mehedinţi, comuna Balta – Mehedinţi, oraşul Turceni – Gorj, comuna Godineşti – Gorj, comuna Fărcăşeşti – Gorj, comuna Arcani – Gorj, comuna Bumbeşti Piţic – Gorj, comuna Măciuca – Vâlcea, comuna Voiceşti – Vâlcea, comuna Mârşani – Dolj, comuna Daneţi – Dolj, comuna Vişina – Olt, comuna Studina – Olt, comuna Potcoava – Olt, comuna Movileni – Olt, comuna Gura Padinii – Olt, comuna Ruşineşti – Olt, comuna Nenciuleşti – Teleorman, comuna Clinceni – Ilfov, oraşul Măgurele – Ilfov, comuna Ceraşu – Prahova, comuna Dumbrava – Prahova, comuna Smeeni – Buzău, comuna Grădiştea – Călăraşi, comuna Peştera – Constanţa, comuna Beidaud – Tulcea, oraşul Babadag – Tulcea, comuna Lieşti – Galaţi, comuna Tulnici – Vrancea, oraşul Odobeşti – Vrancea, comuna Buneşti – Braşov, municipiul Făgăraş – Braşov, comuna Drăguşeni – Suceava, comuna Frumosu – Suceava, comuna Budeasa – Argeş, spitalul municipal Rădăuţi – Suceava, comuna Moldova Suliţa – Suceava, comuna Santa Mare – Botoşani, comuna Blîndeşti – Botoşani, comuna Pomârla – Botoşani, comuna Timişeşti – Neamţ, municipiul Roman – Neamţ, comuna Pipirig – Neamţ, comuna Cristeşti – Iaşi, comuna Balş – Iaşi, comuna Plugari – Iaşi, comuna Strunga – Iaşi, comuna Dofteana – Bacău, comuna Stănileşti – Vaslui, comuna Căiuţi – Bacău, comuna Valea Seacă – Bacău, comuna Victoria – Iaşi, comuna Cepleniţa – Iaşi, comuna Goicea – Dolj, oraşul Geoagiu – Hunedoara, oraşul Rovinari – Gorj, comuna Drăgăneşti – Neamţ, Mânăstirea Sihăstria – Neamţ, oraş Pâncota – Arad, comuna Straja – Suceava, comuna Toteşti – Hunedoara, Municipiul Beiuş – Bihor.

Politică

Cine este Bogdan Trif, autorul atacului grobian la adresa premierului Bolojan, orbit de ură sub lumina pusă pe șobolani

Publicat cu

pe

Există un moment în politică în care un atac nu reușește să lovească ținta vizată, ci ricoșează spectaculos în cel care l-a lansat. Postarea de sâmbătă a lui Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, este un astfel de moment — un studiu de caz aproape didactic în auto-sabotaj politic. Dar pentru a înțelege de ce gestul nu surprinde pe nimeni din județul Sibiu, merită să știi cine este, de fapt, omul din spatele tastaturii.

Contextul: o ironie pe care Trif a ratat-o complet

Totul a pornit de la o declarație a premierului Ilie Bolojan, care, vineri, la Radio România Actualități, descria situația companiilor de stat cu o metaforă directă: „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”

Bolojan vorbea, evident, despre corupție și risipa din sistemul public. Replica lui Bogdan Trif a venit la scurt timp și — ironie supremă — a demonstrat tocmai că lumina deranjase pe cineva. Liderul PSD Sibiu l-a numit pe premier „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, acuzându-l că „și-a tras armată de boți”, al căror scop ar fi ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea era însoțită de o caricatură în care premierul era prezentat cu capul unui șobolan.

Un politician care urla „Șobolanul!” imediat după ce fusese aprinsă lumina în cămară. Nu putea fi un mai bun argument în favoarea premierului.

Acuzația fără dovezi: boții imaginari ai unui partid cu postări identice

Bogdan Trif a ales să lanseze acuzații grave — o campanie coordonată de boți meniți să apere imaginea lui Bolojan — fără să prezinte nicio dovadă. El descria o presupusă „avalanșă de comentarii la indigo” provenind de la „conturi fără istoric”, cu „mesaje trase la șablon” și „intervenții coordonate din toate colțurile țării”.

Acuzația ar fi meritat cel puțin o minimă susținere: capturi de ecran, analize, comparații. În absența oricărei probe, rămâne o simplă narațiune conspiraționistă — genul de discurs pe care PSD l-a cultivat cu asiduitate ori de câte ori realitatea devenea incomodă.

Ironia este că această postare a venit exact în momentul în care, cu două zile înainte de consultarea internă a PSD privind retragerea sprijinului față de premier, mai mulți lideri social-democrați postaseră mesaje identice, trase la indigo, cu titlul „Momentul adevărului”. Coordonare impecabilă — dar nu din partea adversarilor. Mai mulți social-democrați au fost nevoiți să-și oprească comentariile după ce au fost criticați aspru pentru tocmai această campanie coordonată. Acuzatorul era, de fapt, chiar modelul crimei pe care o descria.

Omul care a pozat în campanie cu Horațiu Potra

Înainte de a-și asuma rolul de gardian al transparenței și democrației digitale, Bogdan Trif a trebuit să explice ceva mai delicat. În noiembrie 2024, au apărut fotografii în care liderul PSD Sibiu apărea alături de controversatul Horațiu Potra — fotografii publicate chiar în material electoral plătit de PSD, în care Potra îndemna sibenii să voteze listele social-democrate.

Când Potra a ajuns în atenția procurorilor — în autoturismul său fuseseră găsite arme — Trif a găsit rapid o explicație: „Nu am avut cunoștință despre legăturile lui Horațiu Potra cu fostul candidat la Președinția României Călin Georgescu. În niciun caz nu puteam bănui sau anticipa acțiunile acestuia.” Iată deci portretul unui politician cu un fler remarcabil pentru a nu bănui nimic niciodată — dar cu un instinct infailibil pentru a striga „Șobolanul!” la momentul oportun politic.

Scandalul spitalului județean: pleacă de la masă când e acuzat de minciuni

Palmaresul lui Bogdan Trif în politica sibiană cuprinde și un episod revelator din februarie 2026. La o dezbatere despre parcursul noului spital județean din Sibiu, Trif s-a ridicat de la masa discuțiilor după ce vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu, l-a acuzat că spune minciuni.  Gestul este elocvent: un politician care nu suportă să fie contrazis în public, dar care nu ezită să arunce acuzații grave fără nicio dovadă pe Facebook.

Reacțiile: de la „disonanță cognitivă” la „limbaj grobian”

Răspunsurile la postarea cu „Șobolan” nu au întârziat. Deputatul USR Adrian Echert i-a amintit lui Trif de fotografia din campania electorală alături de Potra, scriind: „Ați împins ani de zile aceeași combinație de propagandă și control. Acum realitatea nu mai încape în mesajele voastre. Și, în loc să vă uitați la ce ați făcut, inventați «boți» și strigați «ajunge».”

Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a fost mai directă: „Limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile și acesta este motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile.” Nu a fost o apărare emoțională, ci o constatare electorală rece. Sibiul este, de ani buni, un județ refractar față de PSD — și nu fără legătură cu exact tipul de discurs pe care Trif îl practică.

Concluzie: lumina deranjează

Bolojan spusese că a pus lumina pe șobolani și că asta a deranjat. Reacția lui Bogdan Trif — imediată, viscerală, grosolană — a confirmat diagnosticul mai eficient decât orice discurs al premierului ar fi putut-o face.

Un deputat care s-a fotografiat zâmbind alături de un mercenar în campanie electorală și a pretins că nu știa nimic. Un politician care a plecat de la masa discuțiilor când a fost acuzat de minciuni. Un lider județean care acuză campanii coordonate în timp ce postează la unison cu colegii de partid. Sorin Grindeanu însuși a sărit în scenă, scriind și el despre „șobolani” — cu comentariile, ironic, oprite la propria postare.

Uneori, cel mai bun argument al adversarului ești tu însuți.

Citește mai departe

Politică

Conducerea PNL se reunește la Sibiu. Ce vor analiza liderii liberali

Publicat cu

pe

PNL a depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

Conducerea Partidul Național Liberal (PNL) se va reuni în acest weekend, la Sibiu, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), unde liderii liberali vor analiza atât situația din coaliția de guvernare, cât și stadiul implementării obiectivelor asumate la nivel executiv.

Potrivit surselor politice, reuniunea este programată pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, iar pe agenda discuțiilor se află evaluarea măsurilor adoptate de Guvern, impactul reformelor după aprobarea bugetului de stat pentru 2026, precum și evoluțiile recente din cadrul coaliției.

În paralel, liderii PNL vor aborda și chestiuni organizatorice interne, dar și etapele următoare ale guvernării, în contextul unor tensiuni și poziționări divergente apărute în ultima perioadă între partenerii de coaliție.

Deputatul Ionel Bogdan a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul ședinței va avea loc o evaluare amplă a activității Executivului și a deciziilor recente.

Citește mai departe

Business

Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie

Publicat cu

pe

Secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a declarat luni că intenționează să transmită invitația oficială pentru aderarea României la organizație în luna iunie, înaintea reuniunii Consiliului OCDE. Declarația a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită de președintele României, Nicușor Dan.

„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului de aderare”, a afirmat Cormann. El a subliniat că România a înregistrat în ultimele decenii o creștere economică puternică și progrese importante în convergența cu standardele OCDE privind veniturile și nivelul de trai.

Vizita delegației OCDE a avut loc în contextul lansării Studiului economic OCDE 2026 pentru România, prezentat la Guvern. Documentul analizează evoluția economiei românești și oferă recomandări pentru dezvoltarea viitoare.

Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele prezentate în raport. „Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut. Vă mulțumesc pentru Studiul economic”, a declarat șeful statului.

Ulterior, într-un mesaj public, președintele a subliniat că aderarea României la OCDE în acest an reprezintă un obiectiv strategic susținut de o largă majoritate politică, prin reformele deja adoptate.

„România se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la această organizație. Studiul economic 2026 oferă o analiză cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a adăugat că apartenența la OCDE — organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii — ar aduce beneficii importante României, precum atragerea de investiții străine, acces la finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și politici economice bazate pe date solide.

De asemenea, OCDE ar putea oferi asistență tehnică în domenii esențiale, precum creșterea colectării veniturilor la buget și reforma companiilor de stat.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare