Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a semnat astăzi, 5 mai 2026, un acord de cooperare cu Camera Federală a Notarilor din Germania (Bundesnotarkammer), punând astfel bazele unui parteneriat solid care deschide noi oportunități de colaborare și dezvoltare instituțională pentru cele două notariate.

Evenimentul a avut loc cu prilejul reuniunii bilaterale găzduite de notariatul român la sediul UNNPR. Discuțiile au vizat o serie de teme de actualitate relevante pentru partenerii de dialog, între care evoluțiile juridice recente din România și Germania, cu accent pe: digitalizarea activității notariale, identitatea digitală pentru companii – European Business Wallet și impactul noilor tehnologii asupra profesiei.

Pe agenda reuniunii au mai figurat discuții pe următoarele teme: protecția persoanelor vulnerabile, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și reprezentarea notariatelor naționale la nivelul organizațiilor profesionale la nivel internațional – UINL și CNUE.

Din delegația notariatului german au făcut parte: dl. Markus Sikora – Președintele Bundesnotarkammer, dl. Peter Stelmaszczyk – Președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) pentru anul 2023 și dl. Johannes Rübbeck – Reprezentantul Bundesnotarkammer la Bruxelles.

Notariatul român a fost reprezentat de: dna. Laura Badiu – Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dl. Sorin Marina – Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dna. Mihaela Durnescu – Președintele Camerei Notarilor Publici București, dl. Stila Cocea și dl. Octavian Rogojanu – membri al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea activității de relații internaționale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.

Dialogul cu partenerii germani și semnarea acordului de cooperare între UNNPR și Bundesnotarkammer confirmă angajamentul notariatului național în direcția extinderii cooperării în cadrul rețelei notariale europene, în contextul în care adaptarea la noile realități juridice și tehnologice reprezintă un imperativ pentru modernizarea profesiei.

Relațiile economice dintre România și Turcia intră într-o nouă etapă de consolidare, în urma întâlnirilor B2B organizate de Adunarea Exportatorilor din Turcia, care a adus la București o delegație de top a mediului de afaceri turc. 

Evenimentul a reunit lideri de top din mediul instituțional și de afaceri, fiind deschis de președintele Camera de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, alături ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, președintele Adunării Exportatorilor din Turcia, Mustafa Gültepe, și vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Gürsel Öztürkmen.

„Relațiile comerciale dintre România și Turcia sunt într-o creștere constantă, depășind pragul de 10 miliarde în schimburi bilaterale. Datele pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat, ceea ce confirmă dinamica pozitivă a acestui parteneriat”, a declarat Mihai Daraban. Acesta a subliniat că în România activează aproape 20.000 de companii cu cel puțin un acționar turc, cu un capital subscris de aproximativ 840 de milioane de euro și investiții directe care depășesc 1 miliard de euro.

Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar companiile turce folosesc tot mai mult România ca platformă de acces către piața europeană, beneficiind de avantajele apartenenței țării noastre la UE, a adăugat președintele CCIR.

Mihai Daraban, președintele CCIR

Mustafa Gültepe, președinte al Adunării Exportatorilor din Turcia, a indicat 20 de miliarde de dolari ca țintă pentru 2028 a schimburilor comerciale bilaterale. 

„Suntem două națiuni care împart aceeași geografie, aceeași mare și aceeași viziune pentru viitor. Putem depăși obiectivele actuale și putem atinge niveluri mult mai ridicate ale schimburilor comerciale”, a declarat acesta, evidențiind apoi avantajele competitive ale Turciei ca hub regional de producție și complementaritatea dintre economiile celor două state.

La rândul său, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia în România, a accentuat dimensiunea strategică a relației bilaterale: „Suntem parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Colaborarea noastră în domeniul securității întărește încrederea necesară pentru dezvoltarea relațiilor economice.”

Diplomatul a adăugat că investițiile turcești în România sunt, în realitate, mai mari decât cele raportate oficial, estimările indicând un volum total de aproximativ 12 miliarde de euro, incluzând și investițiile indirecte.

„Obiectivele actuale privind schimburile comerciale sunt, în opinia noastră, modeste. Avem capacitatea de a le depăși, inclusiv prin susținerea reciprocă a lanțurilor de aprovizionare,” a adăugat acesta.

Ambasadorul Republicii Turcia în România a pus accent și pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de transport între cele două state: „Este esențial să dezvoltăm conectivitatea logistică pe cale terestră. Trebuie să ajungem în punctul în care deplasarea între Istanbul și București să se poată face în 5–6 ore, inclusiv prin dezvoltarea unor linii de transport feroviar de mare viteză.”

Vicepreședintele Turkish Business People Association (TIAD), Gürsel Öztürkmen, a subliniat rolul esențial al comunității de afaceri turce. Acesta a declarat că organizația contribuie direct la dezvoltarea relațiilor economice româno-turce, iar aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România este reprezentat de companii membre. Investițiile acoperă domenii-cheie precum banking, industrie, automotive, energie și sănătate, fiind susținute de companii importante precum Garanti Bank, Ford Otosan sau Beko. Totodată, organizația oferă sprijin activ tuturor companiilor interesate să intre pe piața românească.

Evenimentul organizat la București extinderea parteneriatelor, stimularea investițiilor și crearea de noi joint venture-uri între companiile din cele două state.

Companiile de utilități din SUA se pregătesc pentru un val istoric de investiții, menit să modernizeze o rețea electrică îmbătrânită și să facă față cererii tot mai mari generate de dezvoltarea inteligenței artificiale, arată o analiză a Wall Street Journal.

Potrivit unui raport al organizației PowerLines, 51 de companii de utilități deținute de investitori intenționează să cheltuiască aproximativ 1,4 trilioane de dolari în următorii cinci ani — cu peste 20% mai mult decât estimările de anul trecut.

Deși multe dintre aceste planuri trebuie încă aprobate de autoritățile de reglementare, ele ridică semne de întrebare pentru consumatori. Există riscul unor noi creșteri de tarife, într-un moment în care costurile energiei și accesibilitatea acesteia au devenit teme politice majore, pentru ambele partide.

Prețurile la electricitate cresc mai rapid decât multe alte costuri. În martie, acestea erau cu 4,6% mai mari față de anul anterior, în timp ce inflația generală a fost de 3,3%.

Nemulțumirea publică nu mai vizează doar prețul carburanților — tot mai mulți consumatori sunt frustrați de facturile la energie electrică. În Alabama, autoritățile au decis înghețarea tarifelor până în 2029, iar în Indiana au fost organizate consultări publice privind accesibilitatea energiei. În același timp, Donald Trump a sugerat că americanii nu ar trebui să plătească mai mult pentru electricitate din cauza centrelor de date.

„Este un subiect politic fierbinte, iar la nivel național niciun partid nu are o experiență solidă în abordarea lui”, a declarat Charles Hua, director executiv al PowerLines.

Creșterea investițiilor este determinată de presiunea asupra unui sistem electric deja învechit. Noile centre de date pentru inteligență artificială consumă cantități uriașe de energie — comparabile cu cele ale unui oraș întreg — și funcționează continuu. În paralel, cererea crește și din partea industriei, a vehiculelor electrice și a sectorului rezidențial.

Rețeaua electrică este afectată tot mai des de fenomene extreme, precum furtuni și incendii, ceea ce impune investiții suplimentare pentru a o face mai rezistentă. În același timp, costurile sunt împinse în sus de scumpirea materialelor, a forței de muncă și de problemele din lanțurile de aprovizionare.

„Întrebarea esențială este: ce investiții sunt cu adevărat necesare? Trebuie să le facem pentru ca sistemul să nu cedeze”, a spus Hua. „Chiar și simpla înlocuire a infrastructurii vechi implică costuri semnificative.”

Analiza PowerLines arată că peste 30 dintre aceste companii consideră centrele de date un motor important al creșterii până în 2030. Multe investesc și în protejarea rețelei împotriva vremii extreme sau în înlocuirea echipamentelor uzate. Unele planifică și modernizarea rețelelor de distribuție a gazelor.

Reprezentanții industriei susțin că aceste investiții sunt esențiale. „Ele asigură funcționarea fiabilă a sistemului și mențin costurile la un nivel cât mai redus pe termen lung”, a declarat Drew Maloney, președinte al Edison Electric Institute.

Costurile infrastructurii sunt recuperate pe termen lung, iar creșterea numărului de consumatori — inclusiv a celor mari, precum centrele de date — poate contribui la distribuirea mai eficientă a acestor costuri.

Totuși, creșterea investițiilor nu înseamnă automat și tarife mai mari, subliniază Hua. Evitarea scumpirilor depinde de vigilența autorităților de reglementare, care trebuie să analizeze atent planurile de investiții și să încurajeze utilizarea eficientă a rețelei.

Un studiu realizat de Lawrence Berkeley National Laboratory și Brattle Group arată că, între 2019 și 2025, prețurile la electricitate pentru populație au crescut cu 33% în termeni nominali, dar doar cu 6% peste inflație.

În același timp, autoritățile au aprobat aproximativ 64% din cererile de investiții depuse de companiile de utilități în perioada 2021–2025 — semn că sunt probabile noi creșteri de prețuri pe termen scurt. De altfel, solicitările de majorare a veniturilor au atins anul trecut cel mai ridicat nivel din anii ’80, iar tarifele pentru populație au crescut mai rapid decât cele pentru companii.

În prezent, autoritățile, companiile de utilități și firmele din tehnologie caută soluții pentru finanțarea infrastructurii necesare noilor centre de date.

Aproximativ jumătate din investițiile planificate vizează modernizarea rețelelor de transport al energiei, multe dintre ele vechi de zeci de ani. Aceste proiecte sunt însă costisitoare și durează mult, din cauza proceselor de autorizare, opoziției locale și problemelor de aprovizionare.

În unele cazuri, dezvoltatorii de centre de date sunt obligați să contribuie financiar în avans la aceste modernizări. Totuși, împărțirea costurilor rămâne complicată, iar există temeri că, dacă proiectele AI nu se concretizează, consumatorii obișnuiți ar putea ajunge să suporte costurile.

Recent, șapte dintre cele mai mari companii tehnologice au promis că vor plăti mai mult pentru electricitate și vor limita impactul asupra facturilor consumatorilor — un angajament voluntar prezentat de Donald Trump ca o soluție pentru reducerea nemulțumirilor legate de AI.