Președintele CCIR, Mihai Daraban, a vorbit într-un interviu pentru România1.ro despre posibilitățile de dezvoltare are județului Constanța, oportunitățile de a participa la reconstrucția Ucrainei, precum și prioritățile pentru dezvoltarea Portului Constanța.

Ce posibilități de dezvoltare nu reușește Constanța să exploateze corespunzător? Și din ce motiv?

Tehnologia de vârf în domeniul IT și infrastructura portuară. Cu referire la port, vă pot spune că el are încă foarte multe zone de dezvoltare în interior și probabil această idee pe care am avut-o dintotdeauna, de a fi port de tranzit, nu prea este încă realizabilă în întregime pentru că acele coridoare necesare dezvoltării portului nu sunt finalizate. Mă refer la coridorul 4 european, rutier și feroviar este – vest, la care încă se lucrează, pe de altă parte, la celebra Dunăre, care din păcate nu este navigabilă 365 de zile pe an. Dunărea nu are malurile regularizate și o adâncime minim garantată de 2,5 metri pe tot parcursul ei, pe tot timpul anului. Acestea sunt niște aspecte care fac ca Portul Constanța să nu fie numit chiar port de tranzit.

Cred că putem lua în calcul și niște zone de depozitare pe termen lung, chiar și niște zone productive, mai ales în multe zone industriale, pentru că tot exportăm în neștire cereale neprelucrate, așa că poate nu ar strica să vedem ce înseamnă procesarea în domeniul alimentar. Poate și o prefabricare în domeniul auto, poate și alte zone de interes care ar deservi economia națională. Cred că acestea ar fi niște zone de creștere pentru Constanța, pentru că alte zone, slavă Domnului, în domeniul energiei, al agriculturii intensive, Constanța nu stă chiar rău. Dar este de lucru în această zonă portuară unde, la cei 3916 hectare ai Portului Constanța, cred că se pot face mai multe în acest sens.

Pe de alta parte, vrea să atrag atenția că, spre deosebire alte orașe importante ale României, precum Iași, Timișoara și Brașov, sectorul avansat de tehnologie a informației încă se lasă așteptat. Numărul firmelor care activează în zona de IT, zonă care generează multă valoare adăugată, este deficitar din punctul meu de vedere. Ar trebui programe educaționale în zona universitară, astfel încât, în 4-5 ani, să reușim să avem la Constanța un sector IT&C mult mai puternic dezvoltat. Aceasta este o nișă pe care Constanța nu reușește să o capitalizez cum trebuie. Și dezvoltarea unui asemenea sector ar însemna sute de milioane de euro în plus la PIB-ul județului.

Dacă negocierile dintre America si Rusia vor duce la oprirea războiului, ce oportunități considerați că au firmele si oamenii de afaceri din Constanța, de a participa eventual la reconstrucția Ucrainei?

Putem să fim cel mai puternic hub regional pentru reconstrucția Ucrainei. Acum, România, pe principiul berzei la care îi face Dumnezeu cuib, este într-o poziție atractivă geografic, pentru a se crea din Constanța, de la porturile Dunărene, un cap de pod către Ucraina, un fel de Iordania care a fost cap de pod pentru încercarea de reconstrucție a Irakului. Aici este foarte greu de stabilit cine pe cine ajută sau ce parte ajută și este foarte clar că dacă va fi o reconstrucție, chiar și parțială, Constanța, România și porturile Dunărene vor juca un rol esențial. Vedem ce se va întâmpla.

Noi avem, ca și Constanța, avem această șansă de a fi cap de pod, de a fi o zonă din care să se distribuie într-un marș dacă vreți de 12-14 ore de la Constanța până la Odessa, putem să realizăm tot ce înseamnă aprovizionarea Ucrainei cu materialele necesare reconstrucției. Deci Constanța are, dar cum spuneam la prima întrebare, cred că va trebui sa creăm infrastructură nouă portuară, pentru acest gen de activități. Pentru că, în afară de ceea ce există în port, nu văd unde s-ar putea crea niște platforme noi, sau, din cele existente, în niciun caz nu pot deservi o eventuală reconstrucție masivă a Ucrainei. Pentru că toate capacitățile portuare sunt ocupate, avem foarte multe silozuri în portul Constanța. Deci nu cred că au mai rămas ieșiri la apă necontrolate de operatori portuari care au activitate în curs de desfășurare. De aceea am spus, și la prima întrebare, că este necesară, crearea unei noi infrastructuri, care probabil după ce vor căpăta un contur de platformă și cheiuri aferente, să ajungă să deservească reconstrucția Ucrainei.

Arestările din Portul Constanța transmit un mesaj de forță din partea autorităților. Pe de alta parte, liderii politici locali par hotărați să nu piardă controlul pe port. Care considerați ca ar trebui sa fie prioritățile pentru dezvoltarea Portului Constanta?

Indiferent ce anchete sau investigații s-ar face, două lucruri mi se par importante: activitatea economică să nu fie perturbată în mod dramatic și cei vinovați să plătească, dar nu prin desființarea firmelor.

Este o întrebare destul de dificilă, totdeauna în Constanța liderii politici au considerat portul o miză, întotdeauna conducerea Portului Constanța a fost introdusă în celebrul algoritm politic. Din păcate spun, din nou, că la conducerea portului în ultimii ani 15-20 de ani au venit persoane care nu vorbeau nici măcar limbi străine ca directori ai portului, oameni care proveneau din alte sectoare, care nu aveau nimic de a face cu portul sau cu activitatea portuară. Practic, această funcție de director la administrația Portului Constanța s-a perimat foarte mult în ultimii 20 de ani. Îmi aduc cu plăcere aminte de perioada anilor 90, când directorul portului Constanța era văzut ca un înalt demnitar, dacă vreți, al statului român, și toată lumea îl respecta. De foarte mulți ani, din păcate, funcția aceasta a intrat într-un derizoriu pentru că și oamenii au văzut că aici vin tot felul de oameni care nu de-a face nimic cu portul. Pe de altă parte, m-am uitat și eu la ce s-a întâmplat cu arestările în portul Constanța, nu pot să nu iau, din calitatea mea de președinte al Camerei, să nu iau totuși apărarea oamenilor de afaceri, care nu-și pot dezvolta proiectele, mulți au și proiecte cu fonduri europene, pentru că le lipsesc niște semnături, le lipsesc niște avize ca să-și ducă activitatea la bun sfârșit.

Am înțeles că se lucrează de ani de zile sau de un an cel puțin la această anchetă. Dar nu înseamnă că ceea ce s-a întâmplat în portul Constanța poate să afecteze prioritățile pentru dezvoltarea portului Constanța, pentru că principalii operatori portuari, de bine de rău, stau în picioare, n-am văzut niciun operator portuar semnificativ care să intre în această anchetă, viața merge înainte, portul funcționează ca și până acum, nu înseamnă că au fost căderi de activitate prin această anchetă, dar, repet, e problema cu cine cere pentru ce, pentru că, probabil, funcționarii statului trebuie să se trezească și să nu blocheze, să nu condiționeze niște afaceri.

Din informațiile dumneavoastră, ce investiții importante se mai pregătesc in Constanța?

Există un interes foarte mare din zona asiatică și din zona arabă pentru dezvoltarea de noi infrastructuri în portul Constanța. Spre exemplu, am vorbit cu cei din Coreea de Sud, ei se regăsesc deja pe platforma centralei atomice de la Cernavodă, avem nenumărate cereri de la dânșii pentru a găsi ingineri constructori, ingineri în zona nucleară, care ar putea fi angajați imediat. Pe de altă parte, și noi facem demersuri alături de ministerul de interne, ca specialiștii din Coreea de Sud să aibă prioritate în a obține viza de muncă în România, pentru că nu putem să punem specialiștii coreeni în inginerie atomică sau în infrastructură portuară, nu putem să îi punem pe același palier cu muncitorii necalificați. Cred că la nivel de minister de Interne trebuie să dăm o prioritate absolută inginerilor sau specialiștilor care vin din Coreea de Sud, din Japonia, pentru că și Japonia are investiții în România, vezi metroul din București. Eu am înțeles și știu că anul acesta va fi o venire semnificativă a specialiștilor sud-coreeni, probabil vor veni anul acesta din câte știu 800-1000, față de 300 anul trecut. Ați văzut și dumneavoastră în spațiul public implicarea lor în domeniul apărării, în domeniul 5G, vor veni probabil și în domeniul portuar. Cred că trebuie să îi tratăm cu mai multă deschidere, iar autoritățile să le trateze documentele cu multă celeritate. Cred că acestea vor fi investițiile mult așteptate, pentru că, ce spuneam la prima întrebare, zona energiei este acoperită, merge bine și se văd și acțiunile de la Cernavodă, tot zona de interes major rămâne această suprafață imensă a portului Constanța. Eu am văzut mari porturi care se laudă cu 1000 de hectare și noi avem aproape 4000 de hectare. Va trebui să renunțăm la ideea de a fi Constanța port de tranzit, pentru că nu avem tot ce ne trebuie ca să facem tranzit, dar în portul Constanța, cum vă vorbeam la întrebarea legata de reconstrucția Ucrainei, cred că pot fi create platforme logistice și de producție, de manufactură ușoară și rapidă, astfel încât să dăm portului și mai mare greutate. Putem sa câștigăm multe locuri de muncă pentru Constanta din aceste fabrici noi care ar putea sa fie localizate în port sau în proximitatea portului. Mai ales în vremuri atât de complicate, locurile de muncă trebuie să fie principala preocupare.