Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a avut, în data de 15 mai a.c., o întâlnire oficială cu dl. Jae Rak Kim, vicepreședinte Hyundai Heavy Industries, ca parte a strategiei Camerei Naționale de promovare a investițiilor străine în sectoare economice cu valoare adăugată ridicată.

Dialogul dintre cele două organizații a reprezentat o oportunitate semnificativă inclusiv pentru promovarea capacităților industriei grele și de apărare românești pe piețe din afara Uniunii Europene și, totodată, a venit în sprijinul obiectivului strategic al CCIR de internaționalizare a business-ului românesc.

În cadrul discuțiilor, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a prezentat pe larg potențialul industriei navale din România, precum și avantajele poziției geostrategice a țării noastre, subliniind faptul că „În ciuda perioadei dificile pe care o parcurge în prezent, România are un potențial remarcabil atât din punct de vedere economic, cât și din cel al personalului înalt calificat. Cooperarea dintre România și Republica Coreea pe linia industriei grele și de apărare reprezintă o oportunitate strategică pentru ambele țări, în contextul în care volumul schimburilor comerciale bilaterale a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, depășind un miliard de euro în 2024.”

La rândul său, dl. Jae Rak Kim, vicepreședinte Hyundai Heavy Industries, a subliniat faptul că, în urma unei documentări amănunțite, a concluzionat că „România este un partener foarte serios de afaceri, având un mediu de business foarte bine pregătit și, în același timp, o tradiție solidă în industria grea. Acestea sunt elemente esențiale pentru dezvoltarea unor proiecte complexe în acest domeniu. Suntem convinși că această relație trebuie valorificată și transformată într-un parteneriat strategic benefic pentru ambele părți.”

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat marți o dezbatere reușită, pe teme economice, destinată candidaților la Președinția României. Inițiativa a aparținut președintelui CCIR, Mihai Daraban, și s-a vrut o a fi o platformă de dialog deschis între companiile românești și candidații la cea mai înaltă funcție în stat. 

La dezbatere a participat doar unul dinte cei doi invitați, candidatul susținut de AUR, George Simion. Din partea mediului de afaceri, la eveniment au luat parte zeci de antreprenori, membri ai patronatelor, reprezentanți ai camerelor de comerț și ai unor companii din diverse domenii. 

În deschiderea evenimentului, președintele CCIR, Mihai Daraban, a subliniat importanța capitalului autohton și străin pentru stabilitatea economică a României. Acesta a făcut apel la decidenții politici să înțeleagă dimensiunea reală a contribuției mediului de afaceri în menținerea echilibrelor macroeconomice ale țării.

“A doua temă foarte importantă pentru noi este rolul capitalului străin în economia românească. De multe ori am spus-o public că, dacă străinii pleacă din România, noi închidem lumina la propriu și la figurat. Pe ce mă bazez? (…) Noi am făcut o statistică simplă, bazată pe 100% privat român, 100% privat străin. Și n-am luat în calcul cele 1.480 de societăți cu capital 100% de stat. Ei bine, 100% privați români suntem 813.711. Străinii sunt 27.594. Vreau să observați că noi suntem de 29,5 ori mai mulți decât ei. Noi avem o cifră de afaceri, noi românii, de 254 de miliarde de euro, ei au 143 de miliard de euro. Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori. Noi plătim pe muncă 31,8 miliarde de euro, celebrele taxe pe muncă. 19,67 miliarde de euro plătite de străini. (…) Deci iată că nu mai vorbim de 29,5 ori”, a explicat Daraban.

El a subliniat că una dintre tematicile ridicate în cadrul dezbaterii este temerea de taxe pe care o au oamenii de afaceri.

„Suntem (mediul de afaceri -n.r.) la toleranţa maximă a acceptării de noi taxe. Nu avem finalizată situaţia fiscală a anului 2024. Dar ultimii doi ani ne arată că economia românească este într-o scădere, nu abruptă, dar lentă. Ce înseamnă asta? Înseamnă că în urmă cu 2 ani, la 846.000 de deponenţi de bilanţ fiscal, am avut 494 de miliarde de euro cifră de afaceri şi 54,6 miliarde de euro profit brut. Anul următor şi ultimul an pe care îl avem în statistică, în ciuda faptului că sunt 20.000 de agenţi economici în plus care au depus bilanţul la organele fiscale, în speţă 866.601, cifra de afaceri a scăzut la 490 miliarde de euro, profitul a ajuns la 51 (miliarde euro n.r). Nu sunt scăderi abrupte, dar este trendul pe care trebuie să-l vedem. De aceea vă spun că am ajuns la plafonul maxim de toleranţă a acceptării de noi taxe”, a precizat Daraban.

De asemenea, acesta a punctat ca CCIR este echidistantă politic și a mai apoi prezentat rolul CCIR în societate. 

“În acest sediu (al CCIR, n.r.), de la înființare, în clădire ne-au trecut pragul 50 de șefi de stat și de guverne. (…) Vreau să vă spun că noi am fost și suntem echidistanți politic. Foarte mulți dintre prietenii mei câteodată ziceau ‘Domnule, noi nu prea ne dăm seama cu cine votezi tu’ (…) Noi suntem într-adevăr un brand care există peste tot în lume. Avem o vechime de 161 de ani, anul acesta pe piața românească. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, pe 30 septembrie 1864 a decis să se înființeze Camera de Comerț a României”, a mai declarat Mihai Daraban în deschiderea evenimentului.  

George Simion a transmis un mesaj de apreciere pentru antreprenorii români, subliniind contribuția esențială a acestora la funcționarea economiei, în ciuda dificultăților traversate în ultimii ani. 

„Cred că este momentul ca cineva să vină în fața dumneavoastră la fiecare întâlnire și să vă spună «mulțumesc». Mulțumesc pentru că rezistați, pentru că sunteți parteneri corecți, pentru că ne plătiți salariile și pentru că mai țineți o parte dintre români în țară, în condiții vitrege (…) Eu cred în potențialul creativ al statului român(…) și a poporului român, prin toți reprezentanții săi care își fac cu cinste meseria“, a afirmat liderul AUR.

De asemenea, George Simion a menționat că deficitul forței de muncă este una dintre problemele cu care se confruntă mediul de afaceri și a subliniat necesitatea unei eficientizări administrative.

“Am fost singurul care a salutat ideea de eficientizare administrativă, sunt ars pe rug, demonizat pentru că am îndrăznit să spun că este nevoie de o eficientizare în sectorul public. Nu trebuie să rămână pilele, sinecurile, care parazitează oamenii din administrație”, a adăugat acesta.

Simion a punctat, de asemenea, intenția de a consolida relațiile economice internaționale printr-o colaborare extinsă cu camerele de comerț străine: „Mi-aș dori, pe modelul AmCham, să potențăm activitatea camerelor de comerț străine și să profităm de faptul că avem români capabili în majoritatea statelor importante.“

“O țintă în 5 ani este să aducem 150 de șefi de state și de guverne la CCIR”, a mai declarat Simion.

Declarațiile inițiale au fost urmate de o serie de întrebări pe care reprezentanții mediului de afaceri le-au adresat candidatului la Președinția României, cum ar fi: problema deficitului, politica de țară sau atragerea românilor și a capitalului din diaspora. 

Camera de Comerț și Industrie a României a adresat invitația oficială celor doi candidați la Președinția Românei, Nicușor Dan și George Simion, la o dezbatere publică pe teme economice marți, începând cu ora 12:00. Nicușor Dan nu s-a prezentat la această dezbatere. 

HS Timber Group a transformat prelucrarea lemnului într-un model de excelență tehnologică și sustenabilitate. Prin investiții strategice în echipamente moderne, tehnologii digitale și energie verde, compania demonstrează că performanța industrială poate merge mână în mână cu protecția mediului și responsabilitatea socială.

HS Timber Group este una dintre companiile de top din industria globală a prelucrării lemnului, cu prezență în Europa și America de Sud. Cu peste 2.700 de angajați și șapte unități de producție în Germania, Finlanda, Lituania, Argentina și România, compania deservește clienți comerciali și industriali din peste 80 de țări din întreaga lume.

În România, HS Timber Group are peste 1.500 de angajați în fabricile din Comănești (Bacău), Reci (Covasna) și Rădăuți (Suceava), fiind un actor economic important în regiunile în care este prezentă. Doar în anul 2024, contribuția companiei la bugetul de stat a fost de aproximativ 100 de milioane de lei.

HS Baco Panels – Un reper mondial în producția de panel

Fabrica HS Baco Panels din Comănești, județul Bacău, este una dintre realizările emblematice ale companiei. Cu o investiție de peste 35 de milioane de euro și o dezvoltare continuă timp de 14 ani, această unitate a devenit, dintr-un combinat falimentar, cea mai mare fabrică de panel dintr-o singură locație din lume.

Eficiența este cuvântul de ordine: fabrica și-a triplat capacitatea de producție și și-a dublat forța de muncă, oferind locuri de muncă stabile și contribuind la revitalizarea economică a regiunii. Nicio resursă nu este irosită – lemnul de calitate inferioară, care în alte locuri ar fi fost considerat inutilizabil, este transformat în produse valoroase pentru industria mobilei, design interior sau construcții.

HS Timber Productions – Cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România

Investiția de 175 de milioane de euro realizată de HS Timber Group în comuna Reci (Covasna) a transformat radical o zonă defavorizată într-un exemplu de dezvoltare durabilă și revitalizare industrială. Construită de la zero în 2015, HS Timber Productions este cea mai performantă fabrică ecologică de cherestea din România, având un flux de producție eficient, independent energetic și fără pierderi. Cu peste 520 de angajați, fabrica este acum unul dintre cei mai mari angajatori și contribuabili locali, oferind locuri de muncă stabile și bine plătite într-o zonă cu tradiție în prelucrarea lemnului.

Această investiție strategică nu doar că a stimulat economia locală și a crescut veniturile publice, dar a contribuit și la păstrarea identității culturale a comunității prin consolidarea  vechii tradiții locale de prelucrare a lemnului. Mulți dintre angajați fac parte din familii care lucrează în domeniul prelucrării lemnului din generații în generații, iar pasiunea pentru această activitate s-a transmis din tată în fiu.

Timflow – Trasabilitate completă prin tehnologie GPS

O componentă esențială a responsabilității asumate de HS Timber Group este trasabilitatea lemnului. În 2017, compania a lansat Timflow, un sistem digital de monitorizare prin GPS, unic în România, care urmărește fiecare transport de lemn, asigurând respectarea celor mai înalte standarde de sustenabilitate și legalitate.

„Timflow a pus bazele urmăririi eficiente a lemnului și suntem mândri de impactul său pozitiv în România. Transparența construiește încredere, mai ales în regiunile cu risc ridicat,” a declarat Adrian Lucan, manager al Departamentului de Control și Certificare a Lanțului de Aprovizionare la HS Timber Group.

Energie verde – investiții în sustenabilitate

Un alt pilon important al strategiei de dezvoltare companiei este producerea energiei regenerabile. În acest sens, HS Timber Group a inaugurat un parc fotovoltaic la fabrica HS Baco Panels din Comănești, contribuind semnificativ la reducerea amprentei de carbon și la creșterea eficienței energetice.

„Este esențial ca întreg lanțul nostru de producție să utilizeze eficient energia și resursele disponibile. Pentru a atinge obiectivele noastre de sustenabilitate, investim continuu în utilaje, echipamente și vehicule de ultimă generație,” a subliniat Alexandru Agache, directorul fabricii HS Baco Panels.

Un impact real în industrie și comunități

Prin investiții constante în tehnologie, formare profesională și inovare, HS Timber Group a produs o transformare semnificativă în industria de prelucrare a lemnului. Compania oferă un model solid de dezvoltare durabilă și contribuie activ la modernizarea unui sector industrial cu tradiție în România.

Investițiile HS Timber Group în România au consolidat o veche tradiție locală care definește identitatea comunităților în care compania activează. Mulți dintre angajați fac parte din familii care lucrează în domeniul prelucrării lemnului din generații în generații, iar pasiunea pentru această activitate s-a transmis din tată în fiu.