Business
Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României: „Diplomația economică în România lipsește cu desăvârșire”
Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, susține că este nevoie de diplomație economică în România pentru a atrage capital străin și a revitaliza economia țării. Invitat la o conferință pe teme economice, președintele CCIR a trecut în revistă mai multe măsuri concrete care ar ajuta mediul de afaceri să se dezvolte și să devină competititv.
”Singura entitate care se mai ocupă de diplomația economică în România este Camera de Comerț”
Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, atrage un semnal de alarmă privind starea mediului de business din țara noastră, subliniind faptul că este o fragilitate în mediul de business, în sensul că nu există o predictibilitate, iar companiile fug de nepredictibilitate.
„Noi am semnalat că trendul în mediul de business este descendent. Iar taxele majorate pot sufoca mediul de business”, spune președintele CCIR, care subliniază faptul că dialogul social în ultimii 30 de ani a fost minat în România. ”Indiferent de ce a vorbit mediul de business, care a fost el la un moment dat, care a fost chemat la discuții, n-a contat”, a adăugat Mihai Daraban.
Președintele CCIR subliniază importanța diplomației economice și atragerii de capital străin, pentru redresarea economică a țării.
”Din păcate, în România, diplomația economică lipsește cu desăvârșire. Trebuie să ne gândim să aducem producție în România, de aceea cred că trebuie să fim atractivi din punct de vedere fiscal. Noi nu avem ce oferi, cel puțin în raport cu vecinii noștri care pot oferi unei mari uzine un perimetru liber de sarcini, cu toate utilitățile aduse pe teren. Noi din păcate nu avem acest avantaj. Singură atracție pentru capitalul străin rămâne fiscalitatea”, a precizat Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, invitat la conferința RO 3.0 – „UPGRADE România”, organizată de Antena 3 CNN.
Mihai Daraban consideră că este nevoie de o mai mare implicare a factorilor decidenți în relațiile economice internaționale, cu potențiali investitori.
”La expozițiile internaționale au fost doar camerele de comerț să reprezinte România. Dar e nevoie de decidenți din România pentru a aduce la aceeași masă de discuții mari decidenți din țări precum Japonia, spre exemplu. Singura entitate care se mai ocupă de diplomația economică în România este Camera de Comerț”, a declarat președintele CCIR în cadrul emisiunii ”New Pass” de la B1TV, moderată de Laura Chiriac.
„Statul ar trebui să înceapă prin exemple de bune practici”
Referitor la măsurile anunțate de noul guvern pentru ieșirea din impasul economic al țării, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, consideră că statul trebuie să fie cel care face primul pas.
„Statul ar trebui să înceapă prin a ne da exemple de bune practici, să-și închidă datoriile la societățile de stat, să ne arate că statul e la zi cu plățile la buget, după aceea să vorbești de majorări de taxe sau alte măsuri similare”, a precizat președintele CCIR la B1TV.
O altă măsură pe care președintele CCIR o consideră urgentă este digitalizarea administrativă.
„Digitalizarea administrativă este de maximă urgență. Azi la Registrul Comerțului sunt peste 1,2 de milioane de firme care figurează active și în funcțiune, dar au depus bilanțul 860.000. Aproape 400.000 de firme nu depun bilanțul. Nu le bate nimeni la ușă. Asta ține de digitalizarea administrativă. Părerea mea este că funcționarul de stat a fost cel mai mare dușman al digitalizării”, a subliniat Mihai Daraban în cadrul conferinței RO 3.0 – „UPGRADE România”.
Pe lista măsurilor imediate pe care statul ar putea să le ia, președintele CCIR enumeră și reorganizarea administrativ teritorială a țării, precum și scoaterea la licitație a activelor statului care nu sunt utilizate și nu produc nimic.
„Ministerele pot scoate la licitație toate activele statului care nu produc nimic în afară de cheltuieli. Mă refer la unități militare dezafectate, de la MAI și MapN, depouri părăsite, institute de cercetări unde mai sunt doar doi oameni și multe alte obiective aflate în aceeași situație, pentru care ar trebui o licitație transparentă, cu strigare”, a explicat Mihai Baraban în cadrul conferinței RO 3.0 – „UPGRADE România”.
În același timp, o reducere a cheltuielilor statului ar putea fi opținută și prin comasarea consiliilor județene.
„Noi cerem reorganizarea teritorial administrativă încă din 2019. Prin comasări de localități și de județe. Așa ar dispărea și unele instituții în care sunt mulți angajați, pe prietenii. Spre exemplu, dacă ar rămâne 15 consilii județene în loc de 41, nu vor mai avea unde să angajeze toate rudele și obligațiile”, a declarat președintele CCIR în cadrul emisiunii ”New Pass” de la B1TV.
Mihai Daraban a adăugat că este important să învățăm de la alte state, să preluăm modele legislative care funcționează și care au avut rezultate pozitive pe plan economic.
Business
Acord de cooperare între UNNPR și Camera Federală a Notarilor din Germania
Uniunea Națională a Notarilor Publici din România (UNNPR) a semnat astăzi, 5 mai 2026, un acord de cooperare cu Camera Federală a Notarilor din Germania (Bundesnotarkammer), punând astfel bazele unui parteneriat solid care deschide noi oportunități de colaborare și dezvoltare instituțională pentru cele două notariate.
Evenimentul a avut loc cu prilejul reuniunii bilaterale găzduite de notariatul român la sediul UNNPR. Discuțiile au vizat o serie de teme de actualitate relevante pentru partenerii de dialog, între care evoluțiile juridice recente din România și Germania, cu accent pe: digitalizarea activității notariale, identitatea digitală pentru companii – European Business Wallet și impactul noilor tehnologii asupra profesiei.
Pe agenda reuniunii au mai figurat discuții pe următoarele teme: protecția persoanelor vulnerabile, prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și reprezentarea notariatelor naționale la nivelul organizațiilor profesionale la nivel internațional – UINL și CNUE.
Din delegația notariatului german au făcut parte: dl. Markus Sikora – Președintele Bundesnotarkammer, dl. Peter Stelmaszczyk – Președintele Consiliului Notariatelor din Uniunea Europeană (CNUE) pentru anul 2023 și dl. Johannes Rübbeck – Reprezentantul Bundesnotarkammer la Bruxelles.
Notariatul român a fost reprezentat de: dna. Laura Badiu – Președintele Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dl. Sorin Marina – Vicepreședinte al Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România, dna. Mihaela Durnescu – Președintele Camerei Notarilor Publici București, dl. Stila Cocea și dl. Octavian Rogojanu – membri al Comisiei pentru organizarea și desfășurarea activității de relații internaționale din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România.
Dialogul cu partenerii germani și semnarea acordului de cooperare între UNNPR și Bundesnotarkammer confirmă angajamentul notariatului național în direcția extinderii cooperării în cadrul rețelei notariale europene, în contextul în care adaptarea la noile realități juridice și tehnologice reprezintă un imperativ pentru modernizarea profesiei.

Business
Mihai Daraban: România este poarta de intrare în UE pentru companiile din Turcia
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Mihai Daraban, a participat, în data de 29 aprilie a.c., la ceremonia de deschidere a evenimentului „Delegația Comercială și Întâlnirile de Afaceri Turcia–România”, organizat de Adunarea Exportatorilor din Turcia (TIM).
Evenimentul a reunit exportatori de top din Turcia și reprezentanți ai mediului de afaceri românesc în cadrul unor sesiuni de întâlniri business-to-business (B2B), acoperind sectoare precum: industria auto, chimie, construcții, produse alimentare, medicale și ambalaje.
În cadrul ceremoniei de deschidere, președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a subliniat avantajul competitiv pe care îl oferă România companiilor turce care aleg să se înregistreze pe piața locală. „Înregistrarea unei companii în România nu înseamnă doar prezență pe piața românească. Înseamnă intrarea în Uniunea Europeană pe cea mai accesibilă și mai prietenoasă poartă pe care o oferă blocul comunitar. Din momentul în care o companie turcă se înregistrează în România, devine persoană juridică română și, prin urmare, persoană juridică a Uniunii Europene — cu toate drepturile care decurg din acest statut. Vorbim despre acces la fonduri europene, participare la licitații publice din toate cele 27 de state membre, acces la instrumente financiare și programe de finanțare dedicate companiilor europene. Acest lucru nu este o facilitate administrativă, este un avantaj strategic foarte important.”
La rândul său, E.S. dl Özgür Kıvanç Altan, Ambasadorul Republicii Turcia la București, a declarat: „Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene. România este, la rândul său, numărul unu pentru noi în această parte a lumii. Investițiile turce în România depășesc 12 miliarde de dolari — și subliniez că vorbim despre economie reală, nu despre instrumente financiare abstracte. Companiile noastre de construcții contribuie concret la modernizarea infrastructurii românești. Companiile noastre de energie au investit aproape 2 miliarde de euro doar în 2024 în fotovoltaic. Aceasta este cooperarea care contează.”
Business
România și Turcia își întăresc alianța economică: focus pe investiții și parteneriate strategice
Relațiile economice dintre România și Turcia intră într-o nouă etapă de consolidare, în urma întâlnirilor B2B organizate de Adunarea Exportatorilor din Turcia, care a adus la București o delegație de top a mediului de afaceri turc.
Evenimentul a reunit lideri de top din mediul instituțional și de afaceri, fiind deschis de președintele Camera de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, alături ambasadorul Turciei la București, Özgür Kıvanç Altan, președintele Adunării Exportatorilor din Turcia, Mustafa Gültepe, și vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD), Gürsel Öztürkmen.
„Relațiile comerciale dintre România și Turcia sunt într-o creștere constantă, depășind pragul de 10 miliarde în schimburi bilaterale. Datele pentru 2025 indică un nivel și mai ridicat, ceea ce confirmă dinamica pozitivă a acestui parteneriat”, a declarat Mihai Daraban. Acesta a subliniat că în România activează aproape 20.000 de companii cu cel puțin un acționar turc, cu un capital subscris de aproximativ 840 de milioane de euro și investiții directe care depășesc 1 miliard de euro.
Turcia este cel mai important partener comercial al României din afara Uniunii Europene, iar companiile turce folosesc tot mai mult România ca platformă de acces către piața europeană, beneficiind de avantajele apartenenței țării noastre la UE, a adăugat președintele CCIR.

Mihai Daraban, președintele CCIR
Mustafa Gültepe, președinte al Adunării Exportatorilor din Turcia, a indicat 20 de miliarde de dolari ca țintă pentru 2028 a schimburilor comerciale bilaterale.
„Suntem două națiuni care împart aceeași geografie, aceeași mare și aceeași viziune pentru viitor. Putem depăși obiectivele actuale și putem atinge niveluri mult mai ridicate ale schimburilor comerciale”, a declarat acesta, evidențiind apoi avantajele competitive ale Turciei ca hub regional de producție și complementaritatea dintre economiile celor două state.
La rândul său, Özgür Kıvanç Altan, ambasadorul Republicii Turcia în România, a accentuat dimensiunea strategică a relației bilaterale: „Suntem parteneri strategici și aliați în cadrul NATO. Colaborarea noastră în domeniul securității întărește încrederea necesară pentru dezvoltarea relațiilor economice.”
Diplomatul a adăugat că investițiile turcești în România sunt, în realitate, mai mari decât cele raportate oficial, estimările indicând un volum total de aproximativ 12 miliarde de euro, incluzând și investițiile indirecte.
„Obiectivele actuale privind schimburile comerciale sunt, în opinia noastră, modeste. Avem capacitatea de a le depăși, inclusiv prin susținerea reciprocă a lanțurilor de aprovizionare,” a adăugat acesta.
Ambasadorul Republicii Turcia în România a pus accent și pe necesitatea îmbunătățirii infrastructurii de transport între cele două state: „Este esențial să dezvoltăm conectivitatea logistică pe cale terestră. Trebuie să ajungem în punctul în care deplasarea între Istanbul și București să se poată face în 5–6 ore, inclusiv prin dezvoltarea unor linii de transport feroviar de mare viteză.”
Vicepreședintele Turkish Business People Association (TIAD), Gürsel Öztürkmen, a subliniat rolul esențial al comunității de afaceri turce. Acesta a declarat că organizația contribuie direct la dezvoltarea relațiilor economice româno-turce, iar aproximativ 95% din capitalul turcesc investit în România este reprezentat de companii membre. Investițiile acoperă domenii-cheie precum banking, industrie, automotive, energie și sănătate, fiind susținute de companii importante precum Garanti Bank, Ford Otosan sau Beko. Totodată, organizația oferă sprijin activ tuturor companiilor interesate să intre pe piața românească.
Evenimentul organizat la București extinderea parteneriatelor, stimularea investițiilor și crearea de noi joint venture-uri între companiile din cele două state.

-
Business10 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business10 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Business10 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
-
Business6 luni înainteSituație șocantă pe piața de energie. Hidroelectrica vinde mai scump energia către cei care cumpără mai multă și mai ieftin către cei care cumpără mai puțină

You must be logged in to post a comment Login