Connect with us

Business

Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României: „Diplomația economică în România lipsește cu desăvârșire”

Publicat cu

pe

Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, susține că este nevoie de diplomație economică în România pentru a atrage capital străin și a revitaliza economia țării. Invitat la o conferință pe teme economice, președintele CCIR a trecut în revistă mai multe măsuri concrete care ar ajuta mediul de afaceri să se dezvolte și să devină competititv.

”Singura entitate care se mai ocupă de diplomația economică în România este Camera de Comerț”

Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, atrage un semnal de alarmă privind starea mediului de business din țara noastră, subliniind faptul că este o fragilitate în mediul de business, în sensul că nu există o predictibilitate, iar companiile fug de nepredictibilitate.

„Noi am semnalat că trendul în mediul de business este descendent. Iar taxele majorate pot sufoca mediul de business”, spune președintele CCIR, care subliniază faptul că dialogul social în ultimii 30 de ani a fost minat în România. ”Indiferent de ce a vorbit mediul de business, care a fost el la un moment dat, care a fost chemat la discuții, n-a contat”, a adăugat Mihai Daraban.

Președintele CCIR subliniază importanța diplomației economice și atragerii de capital străin, pentru redresarea economică a țării.

”Din păcate, în România, diplomația economică lipsește cu desăvârșire. Trebuie să ne gândim să aducem producție în România, de aceea cred că trebuie să fim atractivi din punct de vedere fiscal. Noi nu avem ce oferi, cel puțin în raport cu vecinii noștri care pot oferi unei mari uzine un perimetru liber de sarcini, cu toate utilitățile aduse pe teren. Noi din păcate nu avem acest avantaj. Singură atracție pentru capitalul străin rămâne fiscalitatea”, a precizat Mihai Daraban, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, invitat la conferința RO 3.0 – „UPGRADE România”, organizată de Antena 3 CNN.

Mihai Daraban consideră că este nevoie de o mai mare implicare a factorilor decidenți în relațiile economice internaționale, cu potențiali investitori.

”La expozițiile internaționale au fost doar camerele de comerț să reprezinte România. Dar e nevoie de decidenți din România pentru a aduce la aceeași masă de discuții mari decidenți din țări precum Japonia, spre exemplu. Singura entitate care se mai ocupă de diplomația economică în România este Camera de Comerț”, a declarat președintele CCIR în cadrul emisiunii ”New Pass” de la B1TV, moderată de Laura Chiriac.

 „Statul ar trebui să înceapă prin exemple de bune practici”

Referitor la măsurile anunțate de noul guvern pentru ieșirea din impasul economic al țării, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, consideră că statul trebuie să fie cel care face primul pas.

„Statul ar trebui să înceapă prin a ne da exemple de bune practici, să-și închidă datoriile la societățile de stat, să ne arate că statul e la zi cu plățile la buget, după aceea să vorbești de majorări de taxe sau alte măsuri similare”, a precizat președintele CCIR la B1TV.

O altă măsură pe care președintele CCIR o consideră urgentă este digitalizarea administrativă.

„Digitalizarea administrativă este de maximă urgență. Azi la Registrul Comerțului sunt peste 1,2 de milioane de firme care figurează active și în funcțiune, dar au depus bilanțul 860.000. Aproape 400.000 de firme nu depun bilanțul. Nu le bate nimeni la ușă. Asta ține de digitalizarea administrativă. Părerea mea este că funcționarul de stat a fost cel mai mare dușman al digitalizării”, a subliniat Mihai Daraban în cadrul conferinței RO 3.0 – „UPGRADE România”.

Pe lista măsurilor imediate pe care statul ar putea să le ia, președintele CCIR enumeră și reorganizarea administrativ teritorială a țării, precum și scoaterea la licitație a activelor statului care nu sunt utilizate și nu produc nimic.

„Ministerele pot scoate la licitație toate activele statului care nu produc nimic în afară de cheltuieli. Mă refer la unități militare dezafectate, de la MAI și MapN, depouri părăsite, institute de cercetări unde mai sunt doar doi oameni și multe alte obiective aflate în aceeași situație, pentru care ar trebui o licitație transparentă, cu strigare”, a explicat Mihai Baraban în cadrul conferinței RO 3.0 – „UPGRADE România”.

În același timp, o reducere a cheltuielilor statului ar putea fi opținută și prin comasarea consiliilor județene.

„Noi cerem reorganizarea teritorial administrativă încă din 2019. Prin comasări de localități și de județe. Așa ar dispărea și unele instituții în care sunt mulți angajați, pe prietenii. Spre exemplu, dacă ar rămâne 15 consilii județene în loc de 41, nu vor mai avea unde să angajeze toate rudele și obligațiile”, a declarat președintele CCIR în cadrul emisiunii ”New Pass” de la B1TV.

Mihai Daraban a adăugat că este important să învățăm de la alte state, să preluăm modele legislative care funcționează și care au avut rezultate pozitive pe plan economic.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Business

UE accelereaza proiectele privind modernizarea rețelelor electrice pentru a reduce prețurile la energie. România, printre țările cu cea mai veche infrastructură și cele mai mai mari prețuri la energie

Publicat cu

pe

Băsescu a declarat că România intenţionează să solicite UE sprijin pentru proiecte de infrastructură energetică

Uniunea Europeană este pregătită să accelereze aprobările pentru proiectele de modernizare a rețelelor energetice și să elaboreze planuri la nivelul întregii UE pentru infrastructura electrică transfrontalieră, în încercarea de a reduce prețurile ridicate la energie, despre care industriile au avertizat că fac Europa necompetitivă, scrie Reuters.

Prețurile industriale la energie în Europa sunt de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și China, ceea ce, potrivit producătorilor mari consumatori de energie, descurajează investițiile în Europa.

Propunerile publicate miercuri prezintă planuri de reducere a termenului pentru acordarea autorizațiilor pentru proiectele de rețea la doi ani, pentru a accelera modernizarea rețelelor electrice, confirmând planurile preliminare raportate anterior de Reuters.

În prezent, obținerea autorizațiilor pentru astfel de proiecte poate dura până la 10 ani.

Dacă autoritățile nu răspund în noul termen, autorizațiile ar fi aprobate automat.

Planurile de dezvoltare a infrastructurii electrice transfrontaliere ar permite UE să declanșeze un proces de solicitare a propunerilor de proiecte, dacă acestea nu există.

O pană de curent severă în Peninsula Iberică anul acesta a evidențiat lipsa de interconectări între țări, necesare pentru alimentarea zonelor cu cea mai mare nevoie.

Ani de investiții insuficiente au dus la îmbătrânirea rețelelor, care nu pot absorbi cantitățile tot mai mari de energie regenerabilă fluctuantă ale Europei. Producătorii de energie eoliană și solară sunt adesea opriți pentru a evita supraîncărcarea rețelelor, ceea ce duce la risipirea electricității regenerabile ieftine și la creșterea costurilor.

Autoritățile estimează că sunt necesare investiții în rețele de 1,2 trilioane de euro (1,4 trilioane de dolari) până în 2040. UE a alocat 30 de miliarde de euro din bugetul 2028–2034 pentru proiecte energetice transfrontaliere.

Propunerile includ, de asemenea, măsuri pentru a aborda preocupările legate de securitate, alimentate de incidente recente în care nave legate de Rusia au deteriorat infrastructura energetică europeană.

Acestea prevăd obligația ca proiectele energetice transfrontaliere finanțate de UE să fie evaluate din punct de vedere al riscurilor fizice și cibernetice.

Cum e situația în România? 

România se află printre țările cu cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană, iar modernizarea rețelelor electrice este esențială pentru reducerea costurilor și pentru o funcționare sigură.

În prezent, rețelele din România, deși funcționale, sunt în multe zone învechite, fiind proiectate după modele de acum patru decenii, și necesită urgent investiții pentru a funcționa eficient.

Firmele din sectorul energetic au cerut în mod repetat autorităților creșterea investițiilor în modernizarea infrastructurii, avertizând că lipsa acestora va afecta atât securitatea energetică, cât și competitivitatea pe termen lung.

În plus, experții subliniază că investițiile în rețele nu doar că reduc prețul energiei, dar permit și gestionarea mai eficientă a consumului și integrarea mai multor surse de energie regenerabilă.

De asemenea, modernizarea rețelelor ar scurta lanțul de tranzacționare și ar reduce riscul de speculă pe piața energiei, două dintre cauzele principale ale facturilor mari.

Citește mai departe

Business

Diplomație economică la Constanța: Mihai Daraban a discutat cu ambasadorul Argentinei despre extinderea relațiilor comerciale

Publicat cu

pe

Excelența Sa Carlos Alejandro Poffo, ambasadorul Republicii Argentina la București, a fost primit la sediul Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA) Constanța de către Mihai Daraban, președintele CCINA și al Camerei de Comerț și Industrie a României.

„Întâlnirea a oferit prilejul unui schimb de idei privind posibilitățile de cooperare economică între România și Argentina, cu accent pe domenii precum maritim, energie, agricultură și logistică.

CCINA Constanța își consolidează astfel rolul de actor activ în diplomația economică internațională, sprijinind deschiderea companiilor românești către piețe globale“, au transmis reprezentanții CCINA.

Vizita a continuat la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime (CN APM) Constanța, unde ambasadorul a fost însoțit de reprezentantul CCINA, Diana Cojocaru Belteu.

În cadrul întâlnirii cu reprezentanții CN APM, s-a explorat potențialul cooperării bilaterale și de consolidare a relațiilor economice.

Argentina este un exportator major de produse agricole – soia, porumb, grâu, ulei de soia, interesată de rute eficiente de transport către Europa. În acest context, portul Constanța, ca hub principal la Marea Neagră și „poartă” a Uniunii Europene, poate juca un rol important pentru mărfurile argentiniene către Europa Centrală și de Est.

Argentina este cel de-al patrulea partener comercial al României în America Latină și important partener al Uniunii Europene.

Citește mai departe

Business

CCIR susține inițiativa Constanța Port Business Association de preluare a managementului CN APMC

Publicat cu

pe

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) salută demersul Organizației Patronale Constanța Port Business Association (CPBA)  de a include un reprezentant propriu în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța” și chiar de preluare a managementului total.

CCIR consideră că această inițiativă reprezintă un pas esențial către modernizarea guvernanței corporative în sectorul maritim și consolidarea competitivității Portului Constanța pe piața internațională.

„Includerea unui reprezentant al mediului de afaceri în structura de guvernanță a CN APMC reprezintă cea mai eficientă formă de management a portului, mai ales având în vedere că există  mai multe exemple europene în acest sens. Astfel, camerele de comerț din Franța au în administrare porturi și aeroporturi. Considerăm, de asemenea, că operatorii portuari sunt îndreptățiți să preia managementul Administrației Portului Constanța – societate care, după cum arată și titulatura, este doar administratorul care trebuie să asigure o politică tarifară adecvată pentru ca Portul Constanța să fie competitiv pe piața internațională și, totodată, să asigure mentenanța obiectivelor portuare (dane, drumuri de acces, adâncimi etc.). Trebuie să se înțeleagă faptul că  valoarea adăugată în Portul Constanța este adusă de operatori, și nu de CN APMC. De altfel, încă de la început, Camera de Comerț și Industrie a României s-a opus ca CN APMC, ca societate de stat, să fie un generator de dividende.” a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

Constanța Port Business Association reunește cei mai importanți actori economici din sectorul maritim – 19 terminale portuare, 12 furnizori de servicii de transport și logistică, 6 mari comercianți multinaționali și 12 furnizori de servicii pentru infrastructură portuară. Cu o cifră de afaceri cumulată de 8,45 miliarde lei și un volum de 63,2 milioane tone de mărfuri operate în 2024, reprezentând aproximativ 80% din totalul operațiunilor portuare, CPBA constituie forța economică vitală a celui mai important hub maritim al României.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare