Debutul anului 2026 găsește economia României într-un climat tensionat mai ales la nivel de discurs. Declarații alarmiste, interpretări grăbite și mesaje politice contradictorii creează impresia unei economii aflate pe marginea prăpastiei. În realitate, spune Mihai Daraban, cifrele cunoscute până acum indică o imagine mai nuanțată.

La finalul lui 2025, aproximativ 50.000 de firme în plus au depus bilanțuri, iar cifra de afaceri cumulată a crescut cu circa 37 de miliarde de euro față de anul anterior. Aceste date nu sugerează o economie în colaps, ci una care încetinește într-un context internațional dificil.

„Nu intrăm în corul bocitoarelor. Cifrele nu arată că business-ul românesc merge prost”, afirmă președintele CCIR, într-un interviu la “Puterea Știrilor”.

Problema majoră este că verdictul asupra anului 2025 este încă prematur. Bilanțurile se depun până la final de mai, iar imaginea completă apare abia spre toamnă. În acest interval, economia funcționează sub presiunea percepției publice. Mediul de afaceri este extrem de sensibil la semnalele transmise din spațiul public, iar panica poate bloca investiții și decizii strategice.

Daraban atrage atenția că mediul de business nu este într-o logică de supraviețuire, ci într-una de prudență. Planurile există, dar sunt adaptate unui context imprevizibil, marcat de tensiuni geopolitice, instabilitate regională și incertitudine politică internă.

Miza este una de încredere. O economie poate fi afectată nu doar de factori obiectivi, ci și de narațiuni toxice. Dacă discursul public rămâne decuplat de date, riscul real nu este criza, ci blocajul decizional.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, a tras un semnal de alarmă privind starea diplomației economice a țării noastre. Într-un interviu pentru „Puterea Știrilor”, Daraban a subliniat lipsa implicării politice în misiunile externe și subreprezentarea României în state-cheie ale economiei globale.

„Avem o problemă în a trata diplomația economică. Nu e de ieri, de azi. Poate și faptul că am fost un popor mai defensiv, mai puțin doritor să cucerim piețe externe”, a explicat președintele CCIR.

El a criticat slaba reprezentare în țări cu economie puternică precum Arabia Saudită, Japonia, Australia sau Coreea de Sud, unde ambasadele românești funcționează cu unul sau doi angajați. În același timp, România are ambasade supradimensionate în orașe europene precum Berlin sau Bratislava, unde numărul personalului depășește necesarul.

Referitor la Forumul Economic Mondial de la Davos, Daraban a spus că președintele României ar fi trebuit să fie prezent: „Davos nu este într-un colț îndepărtat al lumii. Este în Europa și e locul unde trebuie să fim vizibili.”

Președintele CCIR a concluzionat că România trebuie să regândească strategia diplomației economice, să prioritizeze prezența în state strategice și să ofere companiilor locale șansa de a se extinde pe piețele internaționale.

Apa furnizată la robinet în Aeroportul ‘Henri Coandă’ este potabilă începând de luni și poate fi folosită de către pasageri, a anunțat Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).

Apa va fi oferită gratuit și la stații speciale, amplasate în toate zonele din terminale.

‘Apa furnizată în aeroport a fost potabilă până în anul 2012, când a fost modificată legea cu privire la parametrii de calitate ai apei potabile. Între timp, traficul aerian s-a dublat, iar problema disponibilității apei potabile în aeroport a devenit una stringentă. Am insistat pentru rezolvarea acestei situații chiar de când am preluat mandatul de director general CNAB, în urmă cu aproape cinci luni. În această scurtă perioadă, am reușit cu celeritate să realizăm toate intervențiile tehnice necesare, astfel încât de astăzi, 2 februarie, apa de la robinet din Aeroportul Henri Coandă este potabilă și microbiologic pură’, a declarat directorul general al Companiei Naționale Aeroporturi București, Bogdan Mîndrescu, citat într-un comunicat al companiei.

Alimentarea cu apă potabilă a aeroportului se realizează prin foraje proprii de mare adâncime și este distribuită pasagerilor în terminale printr-o rețea de conducte de aproximativ 23 de km.

Compania Națională Aeroporturi București a început deja demersurile pentru amplasarea unui număr de 14 stații de apă potabilă conectate la rețeaua aeroportului. Acestea vor avea și cișmele, dar și dispozitive de încărcare a sticlelor.

Stațiile de apă vor fi disponibile atât în zonele publice, cât și în zonele cu acces restricționat, inclusiv la porțile de îmbarcare din zona Plecări sau la benzile de preluare a bagajelor din zona Sosiri. Astfel, pasagerii aeroportului vor avea la dispoziție apă potabilă gratuită.

Prima stație de apă urmează să fie montată în terminalul Plecări chiar în cursul zilei de luni.

În Aeroportul Băneasa vor fi montate alte două stații de apă potabilă pentru pasageri.

‘Trebuie să venim mereu în întâmpinarea nevoilor și solicitărilor pasagerilor. Aceasta a fost una dintre prioritățile mele și consider că Aeroportul Henri Coandă trebuie să se schimbe radical și să atingă standardele internaționale de confort și funcționalitate’, a precizat Bogdan Mîndrescu.