Business
Mihai Daraban: Decidenții politici ar trebui să trateze în mod special investitorii din Republica Coreea

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a organizat, în data de 19 iunie a.c., Forumul economic Romania-Korea Defense Industry Day, marcând un moment foarte important în continuarea dezvoltării relațiilor economice dintre România și Republica Coreea.
Evenimentul, centrat pe sectorul industriei de apărare, a pus în evidență progresele semnificative realizate în ultimul timp de către cele două state, în ceea ce privește oficializarea mai multor proiecte importante în acest domeniu economic.
Președintele CCIR, dl Mihai Daraban, a remarcat faptul că „în acest moment, relațiile dintre România și Republica Coreea sunt foarte bune. Noi, cei de la CCIR, am fost cei care, în plină pandemie, am reușit să-i aducem în România pe cei mai importanți jucători coreeni din industria de apărare. Ca urmare, anul trecut au fost oficializate foarte multe proiecte în acest domeniu, fiind semnate acorduri cu cel puțin 30 de societăți românești care produc diferite subansamble care, ulterior, vor face parte din produsul finit. Vorbim, astfel, despre producție în România, despre locuri de muncă noi și despre implicarea companiilor românești în proiecte comune de amploare. Sper ca autoritățile române să înțeleagă acest lucru. Republica Coreea de Sud trebuie tratată în mod special, având în vedere dorința de a investi în România. La nivelul CCIR, vom monitoriza buna dezvoltare a contractelor dintre cele două state și vom face în așa fel încât activitatea companiilor coreene în România să nu fie blocată de birocrație. Un lucru e sigur: dacă pierdem și această oportunitate, înseamnă că suntem și noi pierduți”.
Prezent la forum, dl Byungro Choi, vicepreședintele Korea Defense Industry Association (KDIA) a subliniat faptul că „acest eveniment este foarte important pentru schimbul de experiență între companiile din cele două state, care pot identifica, astfel, noi oportunități pentru proiecte economice comune. România este membru NATO și UE și joacă un rol central în securitatea europeană, în timp ce Republica Coreea își consolidează rolul ca partener global în industria de apărare, prin tehnologia și capacitățile de achiziție pe care le deține. Împreună cu CCIR, sunt convins că vom dezvolta un model de cooperare strategică între planul de modernizare al apărării României și tehnologiile industriei de apărare coreene”.
Business
Prețul mic de la Hidroelectrica: avantaj pentru consumatori sau capcană pentru piață?

De la 1 iulie, odată cu liberalizarea pieței de energie, Hidroelectrica a ieșit în evidență cu cea mai mică ofertă de pe piața casnică: 1,04 lei/kWh, semnificativ sub media națională de peste 1,45 lei/kWh. La suprafață, pare o veste excelentă pentru consumatori, însă realitatea din spatele acestui tarif este mult mai complexă – și potențial periculoasă pentru stabilitatea pieței.
Oferta Hidroelectrica este una sub pragul de sustenabilitate. Pentru a putea onora prețul final de 1,04 lei/kWh, compania trebuie să mențină un cost mediu de portofoliu de maximum 460 lei/MWh, incluzând aici costuri de transfer și marja de furnizare. Orice achiziție de energie peste acest nivel – din PZU sau contracte forward – transformă oferta într-o sursă directă de pierderi.
Prețul mic, parte dintr-un obiectiv politic?
Strategia pare a servi un obiectiv mai degrabă politic decât economic: susținerea narativului oficial că liberalizarea pieței nu va aduce scumpiri semnificative. Prețul scăzut maschează însă realitatea dură a mecanismelor de piață, care rămân neschimbate în fața logicii comerciale.
Aici apare distorsiunea majoră: orice MWh suplimentar vândut consumatorilor casnici, dar neacoperit din resurse hidro proprii, înseamnă o pierdere de minimum 140 lei/MWh (presupunând un preț de achiziție de 600 lei/MWh). În plus, marja istorică de 50–100 lei/MWh devine fie marginală, fie negativă – o situație inacceptabilă pentru orice furnizor independent.
Costul de oportunitate este uriaș: energia care ar putea fi vândută în segmentul non-casnic sau pe piața angro la prețuri mult mai mari este deviată către un sector cu profitabilitate scăzută și risc ridicat.
Pe piața non-casnică (firme și instituții), competiția este reală și echilibrată. Hidroelectrica și alți jucători mari oferă prețuri între 1,26 și 1,5 lei/kWh, iar fidelitatea clienților este mai mare. Marjele sunt mai clare, iar strategiile mai prudente.
Astfel, în timp ce firmele plătesc aproape de nivelul real al costurilor, populația beneficiază de un tarif menținut artificial, într-un echilibru precar.
Risc sistemic și efecte în lanț
Concluzia logică este că expansiunea la preț sub cost marginal nu poate fi susținută decât canibalizând profitul trecut și erodând capacitatea de investiții și mentenanță. Efectul real al acestor decizii va putea fi cuantificat abia la raportarea anuală, însă toate datele disponibile, împreună cu dinamica pieței și structura de costuri, indică faptul că Hidroelectrica se expune unui risc sistemic major pentru orice volum suplimentar de clienți casnici atras cu preț sub piață.
Astfel, Hidroelectrica sacrifică venituri potențiale pentru a menține artificial jos prețurile la populație. În contextul unei veri secetoase sau al unui dezechilibru în rețea, compania ar fi obligată să apeleze la surse externe scumpe, ceea ce ar amplifica pierderile.
Politica de ofertare agresivă poate deveni rapid o vulnerabilitate financiară majoră, afectând nu doar compania, ci întreaga piață de energie, deoarece acest dezechilibru forțează și ceilalți furnizori să adopte strategii riscante, fără a avea însă acces la surse proprii ieftine.
Consumatorii sunt ademeniți cu tarife imposibil de menținut, în timp ce companiile își expun portofoliile la pierderi greu de acoperit în scenarii adverse.
Oferta Hidroelectrica devine nesustenabilă fără o redimensionare corectă a portofoliului. Și fără o strategie comercială realistă, compania riscă să intre într-un cerc vicios care va afecta nu doar propriul echilibru financiar, ci și stabilitatea pieței de energie din România.
Business
Reci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro

O fabrică construită de la zero, complet independentă energetic
În inima județului Covasna, comuna Reci a devenit un model de dezvoltare durabilă odată cu inaugurarea în 2015 a unei fabrici ecologice de prelucrare a lemnului. Investiția de 175 de milioane de euro a transformat complet zona, atât din punct de vedere economic, cât și social. Fabrica HS Timber Productions, ridicată de la zero, este complet independentă energetic și reutilizează integral toate resursele din fluxul de producție.
Nimic nu se pierde: toate deșeurile sunt valorificate
Fabrica, unică în România, funcționează pe baza unui sistem integrat în care nimic nu se pierde. Rumegușul și tocătura rezultate din prelucrarea buștenilor sunt folosite pentru producerea de peleți, iar energia necesară funcționării este generată chiar pe platforma fabricii. Mai mult, surplusul de energie electrică este introdus în rețeaua națională.
„Ne aflăm într-un lanț de producție închis. Tot ce rezultă din prelucrarea lemnului este reutilizat”, explică Adrian Radu, managerul fabricii. „Chiar și cenușa provenită din centrala termică este colectată și livrată către firme specializate pentru prelucrare ulterioară”, adaugă acesta.
Fabrica are o centrală proprie cu o capacitate de 38 de megawați termici, generând în plus 15 megawați electrici. Controlul este complet automatizat, iar toate operațiunile sunt monitorizate digital. Această eficiență energetică permite o operare sustenabilă și costuri reduse pe termen lung.
Reci: de la zonă defavorizată la comunitate prosperă
Efectele pozitive nu se resimt doar la nivel industrial. Odată cu deschiderea fabricii, întreaga comunitate din Reci a cunoscut o dezvoltare accelerată. Tinerii au găsit locuri de muncă stabile în apropierea casei și tot mai mai puțini au mai ales să plece la muncă în afara țării. Peste 520 de localnici lucrează în prezent în fabrică.
Tradiția locală a prelucrării lemnului a fost revitalizată și a devenit un pilon al dezvoltării locale
Investiția HS Timber Group nu a creat doar locuri de muncă, ci a consolidat o veche tradiție locală care definește identitatea comunității. Mulți dintre angajați fac parte din familii care lucrează în domeniul prelucrării lemnului din generații în generații, iar pasiunea pentru această activitate se transmite din tată în fiu. Prin investițiile realizate, HS Timber Group le-a oferit acestor oameni șansa de a-și continua meseria și a duce mai departe tradiția prelucrării lemnului în condiții moderne și sustenabile, fără să fie nevoiți să părăsească locul în care s-au născut.
HS Timber Group a reușit să valorifice în mod inteligent resursele locale – atât materia primă, cât și forța de muncă. Acest parteneriat între specificul locului și viziunea investitorului a generat un model de dezvoltare durabilă, bazat pe eficiență, sustenabilitate și respect pentru comunitate.
Primăria locală a beneficiat, la rândul său, de această investiție, iar bugetul local a devenit auto-finanțabil începând cu anul 2015. Doar în 2024, contribuțiile HS Timber la bugetul comunei au depășit 1,5 milioane de lei.
Implicare socială: investiții în sănătate și educație
HS Timber Productions nu este doar un exemplu de eficiență industrială, ci și un model de responsabilitate socială. Compania a sprijinit renovarea bucătăriei Spitalului Municipal din Târgu Secuiesc și a finanțat programe educaționale în comuna Reci. Într-un peisaj economic în care sustenabilitatea devine o necesitate, povestea de la Reci arată cum investițiile bine gândite pot transforma o întreagă regiune.
After School Reci
Despre HS Timber Group
HS Timber Group este una dintre companiile de top din industria de prelucrare a lemnului, la nivel mondial. Compania are peste 2.700 de angajaţi care lucrează în șapte unități de producție din Germania, Finlanda, Lituania, Argentina și România și deservește clienți comerciali şi industriali în peste 80 de ţări din întreaga lume.
În România, HS Timber Group are peste 1.500 de angajați în fabricile din Comănești (Bacău), Reci (Covasna) și Rădăuți (Suceava). În 2024, compania a contribuit la bugetul de stat al României cu circa 100 de milioane de lei.
Business
Fosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

Sursă foto: Turist prin judetul Bacau
Fosta cale ferată Comănești–Asău spune povestea unei tradiții profunde, care a modelat identitatea și economia Văii Trotușului: prelucrarea lemnului. Construită la începutul secolului XX, această linie ferată reflectă cât de veche, organizată și importantă este prelucrarea lemnului în zonă.
Linia Comănești–Asău a făcut parte din rețeaua forestieră dezvoltată la începutul secolului XX pentru valorificarea resurselor naturale ale Văii Asăului – în special lemnul și cărbunele. Această infrastructură a jucat un rol esențial în transformările economice ale orașului Comănești, facilitând exploatarea pădurilor din zonele montane Galion, Asău și Lăloaia și transportul lor eficient către fabrici.
Sursă foto: Turist prin judetul Bacau
Tradiția prelucrării lemnului în Comănești
Comăneștiul are o veche tradiție în prelucrarea lemnului, fiind un centru important de exploatare forestieră în Moldova montană. Încă de la 1890, lemnul extras din pădurile din jur era transportat cu ajutorul funicularelor, apoi cu trenurile forestiere, spre fabrici și ateliere de tâmplărie, dulgherie și construcții.
Până în anii ’50, orașul și satele din jur găzduiau numeroase ateliere de tâmplărie, dulgherie și construcții, unde se realizau grinzi, scânduri, mobilă simplă sau unelte gospodărești – toate bazate pe lemnul local, tăiat iarna și prelucrat primăvara, după tradiția transmisă din tată-n fiu.
Sursă foto: Turist prin judetul Bacau
În perioada interbelică și până în anii ’80, Comăneștiul a cunoscut o dezvoltare industrială susținută legată de lemn, odată cu apariția marilor gatere și a uzinelor forestiere, cum ar fi cele de pe Valea Uzului sau din zona Asău. Aceste unități ofereau locuri de muncă pentru sute de oameni și furnizau material lemnos pentru întreaga regiune a Moldovei.
Declinul de la inceputul anilor ’90 și renașterea industriei de prelucrare a lemnului odată cu modernizarea fostului combinat de către HS Timber Group
La începutul anilor ’90, combinatul de prelucrare a lemnului din Comănești – un pilon al economiei locale – ajunsese în pragul falimentului. Devalizat și aproape abandonat, părea sortit uitării, ca multe alte unități industriale postcomuniste. Totuși, Comăneștiul a avut șansa unor investiții strategice din partea HS Timber Group, care a readus la viață o tradiție amenințată cu dispariția.
În 2010, fabrica a fost preluată și complet modernizată de HS Timber Group. Printr-o investiție de peste 35 de milioane de euro în tehnologii de vârf și echipamente moderne, vechea unitate a fost transformată într-una dintre cele mai mari și eficiente fabrici de panel din lume – HS Baco Panels.
Astăzi, HS Baco Panels nu doar că a triplat capacitatea de producție și a dublat numărul de angajați, dar a devenit un reper internațional în valorificarea completă a lemnului, fără risipă. Chiar și lemnul de calitate inferioară, care în alte părți ar fi considerat deșeu, este transformat la Comănești în produse utilizabile în industria mobilei, a designului interior sau în construcții.
HS Baco Panels joacă un factor crucial în reducerea șomajului local și sprijinirea familiilor din regiune. Compania este unul dintre cei mai mari angajatori de pe Valea Trotușului, asigurând peste 700 de locuri de muncă pentru oamenii din comunitate și din zonele limitrofe.
Pentru unii angajați, aceasta a fost șansa să revină în țară după o lungă perioadă în străinătate și de a putea fi acum, în localitatea natală, alături de familie.
De asemenea, HS Baco Panels joacă un rol esențial în formarea unei forțe de muncă locale calificate prin oferirea de stagii de practică plătite pentru elevii din învățământul tehnologic. Aceste stagii oferă și posibilitatea de angajare pentru absolvenți și le oferă tinerilor șansa de a rămâne în orașul natal și de a contribui activ la dezvoltarea economiei locale.
Impactul economic este vizibil și la nivel local, HS Baco Panels având o contribuție de 1,7 milioane de lei în 2024 la bugetul orașului Comănești. Aceasta arată cât de importantă este fabrica nu doar pentru locurile de muncă, dar și pentru susținerea infrastructurii și a serviciilor publice din Comănești.
Despre HS Timber Group
HS Timber Group este una dintre companiile de top din industria de prelucrare a lemnului, la nivel mondial. Compania are peste 2.700 de angajaţi care lucrează în șapte unități de producție din Germania, Finlanda, Lituania, Argentina și România și deservește clienți comerciali şi industriali în peste 80 de ţări din întreaga lume.
În România, HS Timber Group are peste 1.500 de angajați în fabricile din Comănești (Bacău), Reci (Covasna) și Rădăuți (Suceava). În 2024, compania a contribuit la bugetul de stat al României cu circa 100 de milioane de lei.
-
Politică11 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică7 luni înainte
Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”
-
Business11 luni înainte
HS Timber Group – tehnologie la cel mai înalt nivel în prelucrarea lemnului
-
Lifestyle11 luni înainte
Ce cantitate de lactate ar trebui să mănânci?