Politică
Mihai Daraban (CCIR): Parteneriatul public-privat, esențial pentru o dezvoltare rapidă
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a declarat joi, la deschiderea dezbaterii „Parteneriatul public–privat, în contextul noii legislații privind achizițiile publice”, că proiectele de tip parteneriat public-privat sunt esențiale pentru o dezvoltare economică rapidă și sustenabilă a României.
„La nivelul Uniunii Europene (UE), din care facem parte de aproape 10 ani, este unanim acceptat că parteneriatele public-privat (PPP) pot genera o valoare adăugată suplimentară în cazul proiectelor-cheie care vizează realizarea unor obiective comune, precum combaterea schimbărilor climatice, promovarea resurselor alternative de energie, a eficienței energetice și a folosirii eficiente a resurselor, a transportului durabil, asigurarea unor servicii medicale accesibile și calitative, impreună cu realizarea unor proiecte de cercetare importante, precum inițiativele comune în domeniul tehnologiei, menite să confere Europei un rol important în domeniul tehnologiilor strategice.”, a declarat Mihai Daraban.
Potrivit acestuia, parteneriatul public-privat reprezintă o soluție adoptată de majoritatea țărilor pentru dezvoltarea infrastructurii, pentru construcția de spitale, școli și alte proiecte, iar România ar trebui, la rândul ei, să direcționeze acest tip de proiecte „ în câteva domenii esențiale, care generează efecte puternice în economie: în industrie (prin investiții în inovare, cercetare, dezvoltare și tehnologia informației și comunicațiilor), în sectorul energetic, în infrastructura de transport și în cea de turism”
Mihai Daraban a declarat că parteneriatele de tip public-privat pot fi un test pentru Guvern, dar că, în același timp, reprezintă un avantaj pentru economia romanească: „O legislație coerentă în favoarea proiectelor în regim public privat oferă Guvernului capacitatea de a luă decizii care să sprijine dezvoltarea economică a României. Pentru Guvern, este un test al viziunii și al capacitătii de a acționă.”, a precizat președintele CCIR.
Dezbaterea a fost organizată în premieră de către Cameră de Comerț și Industrie a României, prin intermediul Comitetului Național al Internațional Chamber of Commerce.
La eveniment au participat și membri ai Guvernului și Parlamentului, reprezentanți ai instituțiilor care reglementează domeniul achizițiilor publice, impreună cu specialiști în domeniu, precum și ai instituțiilor financiare naționale și internaționale.
Politică
Guvernul a adoptat proiectul de lege prin care armata va putea doborî dronele care pătrund în spațiul aerian al țării
Guvernul a aprobat joi proiectul de lege privind controlul utilizării spațiului aerian național.
Astfel, aparatele de zbor fără pilot la bord (drone) vor beneficia de „atenția și rigorile” prevăzute în prezent pentru aparatele de zbor cu pilot la bord din perspectivă civilă, dar și din perspectivă militară, potrivit purtătorului de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin.
„Punctez şi două proiecte din domeniul apărării naţionale, proiectul de lege privind controlul utilizării spaţiului aerian naţional, care abordează, dintr-o perspectivă nouă, controlul utilizării spaţiului aerian naţional, plecând de la sfera extinsă a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, a integrităţii spaţiului aerian naţional şi a siguranţei aeronautice, a vieţii şi sănătăţii persoanelor şi a patrimoniului. Actul normativ va extinde şi reglementa măsurile pentru controlul utilizării spaţiului aerian naţional, a sistemelor de aeronave fără pilot la bord şi pentru alte vehicule aeriene”, a spus Constantin, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, după ședința de guvern, potrivit Agerpres.
Armata va putea doborî dronele care ajung în spațiul aerian al României
Mihai Constantin a mai precizat că prin adoptarea actului normativ „se va crea un nou cadru de cooperare şi de coordonare la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au competenţe în gestionarea şi monitorizarea spaţiului aerian naţional, precum şi de asigurare a respectării regulilor de utilizare a acestuia, ceea ce contribuie la creşterea siguranţei şi securităţii aviaţiei”.
Acesta a mai adăugat că, de asemenea, Guvernul a aprobat şi un proiect de lege iniţiat de Ministerul Apărării Naţionale privind desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiilor militare pe teritoriul statului român.
„Acesta urmăreşte crearea cadrului juridic care să permită desfăşurarea unor misiuni şi operaţii pe teritoriul statului nostru. Proiectul de lege asigură completarea normelor în vigoare cu privire la pregătirea şi desfăşurarea misiunilor şi operaţiilor pe timp de pace pe teritoriul naţional de către forţele armate. Cele două proiecte de lege vor fi transmise spre dezbatere şi adoptare Parlamentului”, a mai precizat Mihai Constantin.
Cele două proiecte de lege trebuie dezbătute și votate de Parlament, iar apoi promulgate de președinte.
Internațional
România intră oficial în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI a votat eliminarea controalelor la frontierele interne terestre
România intră în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Ministrii de interne ai Uniunii Europene au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria și România începând cu anul viitor.
România, oficial în Schengen de la 1 ianuarie 2025
Comisia Europeană salută hotărârea unanimă a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.
„România va fi membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică care a fost luată în urmă cu puţin timp la Consiliul JAI reunit la Bruxelles. Aceasta este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa! Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii.
Pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Iar, pentru români, această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.
Politică
Klaus Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie. Anunțul Administrației Prezidențiale
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, în urma alegerilor legislative din 1 decembrie.
Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie 2024
„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Lista noului Parlament conține 465 de nume, dintre care 331 sunt deputați, iar 134 senatori. Mandatele au fost împărțite după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024:
- PSD: 123 de mandate (86 de deputați și 37 de senatori);
- AUR: 92 de mandate (64 de deputați și 28 de senatori);
- PNL: 72 de mandate (50 de deputați și 22 de senatori);
- USR: 59 de mandate (40 de deputați și 19 senatori);
- SOS: 38 de mandate (27 de deputați și 11 senatori);
- UDMR: 32 de mandate (22 de deputați și 10 senatori);
- POT: 32 de mandate (25 de deputați și 7 senatori);
- Minorități: 19 deputați.
-
Business8 luni înainte
Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România
-
Politică11 luni înainte
România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO
-
Politică3 luni înainte
Proiectul Ralucăi Turcan devine realitate. Pensiile sub 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate. Zeci de mii de sibieni vor beneficia
-
Politică6 luni înainte
Unde sunt parcurile industriale promise de Adrian Gâdea? Nicăieri. Vezi ce s-a ales de promisiunile mincinoase ale conducerii PSD Teleorman