Connect with us

Business

Mihai Daraban (CCIR), despre măsurile fiscale: Dacă Guvernul nu dă un exemplu de corectitudine și nu elimină sinecurile, oamenii vor ieși în stradă

Publicat cu

pe

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a explicat, în cadrul emisiunii „Se întâmplă acum” de la B1 TV, cum a ajuns România la un deficit bugetar alarmant și a avertizat că populația va reacționa dur dacă statul nu își asumă, la rândul său, măsuri de reducere a cheltuielilor.

Potrivit lui Daraban, pentru ca măsurile fiscale să fie acceptate de societate, Guvernul trebuie să devină un model de corectitudine și să elimine privilegiile și cheltuielile nejustificate, cum ar fi sinecurile politice.

„Dacă Guvernul va deveni un exemplu pentru națiune, dacă va renunța la sinecuri și la poverile acumulate în ultimii 35 de ani, oamenii vor înțelege. Dar dacă pe de-o parte tai cheltuieli și afectezi populația, iar pe de altă parte menții aceleași sinecuri, evident că lumea va fi nemulțumită și va ieși în stradă”, a declarat președintele CCIR.

Pandemia ne-a prins complet descoperiți financiar

Mihai Daraban a făcut o analiză retrospectivă, amintind că derapajele bugetare au început în perioada guvernărilor din 2017-2018, când s-au adoptat măsuri populiste precum majorarea nesustenabilă a salariilor și pensiilor, alături de reduceri de taxe fără acoperire.

„Acest plafon de deficit a fost atins și demarat cu foarte mare ambiție de guvernele Dragnea din 2017-2018, când atunci au început niște măriri și de salarii, și de pensii nesustenabil, tăiat de taxe unde nu trebuia (…) și toate acele mișcări greșite, că nu întâmplător noi am apărut prima dată cu organizarea administrativă în 2019 ca soluție la ce se întâmpla atunci. A venit pandemia, care a dezechilibrat acea linie fragilă pe care stăteam, că pe noi ne-a prins pandemia complet descoperiți din punct de vedere financiar.”, a explicat el.

Legislația trebuie copiată de unde funcționează

Liderul CCIR a criticat lipsa de profesionalism a clasei politice și a pledat pentru preluarea modelelor legislative de succes din alte state, în locul „reinventării roții” prin inițiative legislative incoerente.

„Eu mereu am pledat pentru un plagiat pozitiv – să copiem legislație de acolo de unde am văzut că funcționează perfect, cu rezultate foarte bune. Noi, din păcate, ne-am apucat să reinventăm roata și apa caldă cu personajele care vremelnic au trecut prin Parlament. Vorbesc istoric, după Revoluție”, a spus Daraban.

Guvernul să taie sinecurile

„Dacă Guvernul va deveni un exemplu pentru națiune din punct de vedere al corectitudinii, să scape de sinecuri, să scape de toate aceste poveri care există de 35 de ani, oamenii vor înțelege, dar dacă faci compromisuri și, pe de o parte, tai și aduci oamenii în stradă, dar pe partea cealaltă menții sinecurile, le plătești cum le plătești, normal că lumea n-o să fie mulțumită și-o să stea în stradă”, a continuat acesta.

Despre pensiile speciale: „Ce s-a dat e greu de luat înapoi, dar trebuie trasă o linie”

Întrebat cum ar gestiona problema pensiilor speciale, în contextul opoziției sistemului judiciar și al deciziilor Curții Constituționale, Daraban a recunoscut dificultatea anulării retroactive, dar a pledat pentru stoparea acestui sistem pe viitor.

„Părerea personală e că ceea ce s-a dat până acum e foarte greu de luat înapoi, dar trebuie să se tragă o linie și de aici încolo – stop!”.”, a subliniat el.

Business

CCIR a predat Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei președinția Asociației Camerelor Balcanice

Publicat cu

pe

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, a condus astăzi lucrările Adunării Generale a Asociației Camerelor Balcanice (Association of Balkan Chambers – ABC), reuniune care a marcat încheierea mandatului CCIR la conducerea organizației. Cu această ocazie, președinția ABC a fost predată Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, care va conduce asociația în 2027.

Mihai Daraban a subliniat că statele din regiune traversează o perioadă de schimbări și provocări, cu procese electorale și schimbări de guvern în mai multe țări membre, dar că sistemul cameral și-a dovedit de fiecare dată capacitatea de a-și continua misiunea în sprijinul mediului de afaceri. Președintele CCIR a atras atenția asupra prețului energiei, pe care l-a descris drept principala problemă de competitivitate pentru regiune și pentru întreaga Europă, cu efect direct asupra capacității de a atrage investiții străine directe.

„Avem astăzi un preț al energiei de trei ori mai mare decât în China și de 2,5 ori mai mare decât în Statele Unite. În aceste condiții, nu mai putem fi competitivi. Nu un punct sau două de TVA sau alte ajustări fiscale contează acum pentru economie, ci prețul energiei. Dacă decidem astăzi să construim un parc eolian cu capacitate de stocare, primul megawatt ar putea ajunge în sistem abia peste aproximativ trei ani, din cauza birocrației și a avizelor. Trebuie să convingem guvernele noastre să reducă birocrația și să accelereze aprobările pentru noile capacități energetice”, a declarat Mihai Daraban.

La preluarea președinției ABC, dl. Đorđe Živanović, consilier al președintelui Camerei de Comerț și Industrie a Serbiei, a precizat că acțiunile organizației vor fi concentrate pe o cooperare regională mai strânsă și pe beneficii concrete pentru companiile din statele membre. „Comerțul reciproc dintre cele zece țări membre ABC se ridică la aproximativ 22 de miliarde de euro. Suntem convinși că potențialul unei regiuni de aproximativ 1,4 milioane de kilometri pătrați, cu peste 130 de milioane de consumatori, este mult mai mare, nu doar în comerț, ci și în investiții și în forme superioare de cooperare”, a declarat Đorđe Živanović.

Citește mai departe

Business

TNF 2026: Industria rămâne cel mai profitabil domeniu din clasamentul companiilor de top

Publicat cu

pe

Industria își menține poziția de cel mai profitabil domeniu din Topul Național al Firmelor (TNF) 2026. Companiile industriale clasate pe primele 10 poziții au realizat un profit din exploatare de 9,58 miliarde euro, reprezentând 36,12% din profitul total al celor 12.943 de companii de top.

Industria devansează clar celelalte domenii: comerțul, al doilea în ierarhia profitabilității, concentrează 27,49% din profitul din exploatare total, iar serviciile 20,06%.

Cifra de afaceri a companiilor industriale clasate a crescut cu 5,88%, ajungând la 99,76 miliarde euro, respectiv 33,31% din cifra de afaceri totală a clasamentului. Rata profitului din exploatare în industrie este de 9,60%, peste media de 8,86% înregistrată la nivelul tuturor companiilor clasate.

Industria este și cel mai bine reprezentat domeniu din clasament ca număr de companii, cu o pondere de 34,39%, urmată de servicii (28,77%). Cifra de afaceri pe salariat în companiile industriale de top a crescut cu 9,26%, ajungând la aproximativ 193.500 de euro.

Despre Topul Național al Firmelor

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări. Pentru ediția 2026, au fost analizate 945.739 de bilanțuri financiar-contabile, dintre care 366.550 au intrat în competiția pentru primele 10 poziții, în conformitate cu metodologia implementată de Camerele de Comerț din toate județele țării. Clasamentul se bazează pe cinci indicatori economici esențiali: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Citește mai departe

Business

CCIR, partener al Forumului Reconstrucția Ucrainei: Securitate, Oportunități, Investiții

Publicat cu

pe

 

Secretarul General al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), dl Ovidiu Silaghi, a participat la deschiderea Forumului „Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment”, eveniment, organizat  de New Strategy Center în parteneriat cu CCIR.

În cadrul panelului „Business Bridges for Economic Recovery: The Strategic Role of Chambers of Commerce”, alături de reprezentanți ai camerelor de comerț din Ucraina și Republica Moldova, dl Ovidiu Silaghi a subliniat rolul acestor organizații în ceea ce privește crearea condițiilor prin care deciziile de investiții devin posibile.

„Reconstrucția Ucrainei reprezintă, pe lângă dimensiunea politică, un proces economic de amploare, care va presupune investiții pe termen lung în infrastructură, energie, agricultură și dezvoltare regională. România are, prin poziția geografică și prin infrastructura de transport și portuară, condițiile necesare pentru a participa activ la acest proces. De asemenea, reconstrucția Ucrainei nu va fi realizată de un singur stat, de o singură instituție financiară sau de o singură companie. Ea va fi rezultatul a mii de contracte între firme care, în cele mai multe cazuri, nu se cunosc astăzi. Diferența dintre o oportunitate identificată și un contract semnat o face, de regulă, existența unui intermediar de încredere. Pentru companiile românești, miza este participarea la unul dintre cele mai ample procese de investiții din Europa nu doar ca țară de tranzit, ci ca furnizor de produse, servicii și expertiză, în domenii precum infrastructura și logistica, construcțiile, energia, agricultura și industria alimentară. Camerele de comerț pun în legătură companiile, furnizează informații de piață și oferă servicii care reduc riscurile comerciale – de la certificate de origine și carnete ATA la arbitraj comercial. Rolul camerelor județene de la granița cu Ucraina și cu Republica Moldova este important în cooperarea transfrontalieră, iar serviciile rețelei camerale sunt relevante în special pentru IMM-uri”, a declarat dl Ovidiu-Ioan Silaghi.

Forumul Rebuilding Ukraine: Security, Opportunities, Investment reunește, timp de două zile (22-23 octombrie), reprezentanți ai instituțiilor și ai mediului de afaceri din România, Ucraina și Republica Moldova, experți și investitori internaționali, în peste 30 de paneluri dedicate infrastructurii și logisticii, securității și apărării, energiei, agriculturii, cooperării transfrontaliere și capitalului uman.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare