Un recent studiu Fordaq arată că „exact  în  perioada de  maxim  a  cererii  pe  piețele  internaționale, RNP-  Romsilva a   gâtuit  oferta  de  resursă  prin restrângerea ofertei  de  lemn pe  picior  și  incapacitatea  de  a pune  proporțional  mai  mult lemn  fasonat  pe piață”. Efectele sunt devastatoare, atât la nivel de consumator, care plătește acum triplu pe un metru cub de lemn de foc, cât și la nivelul industriei lemnului, unde numeroase fabrici sunt obligate să tragă obloanele, sau în cazuri mai bune, să facă doar reduceri de personal sau să se relocheze în alte țări. Mai mult, România a rata șansa de a deveni un jucător internațional important, pierzând în fața politicilor constructive ale polonezilor, arată o anchetă a NewsTrack.ro, care prezintă situația plecând de la ceea ce se întâmplă în teren, adică „în pădure”, unde mafiile locale sunt stăpâne și au ajuns să dicteze în piață, până la politica distructivă, lipsită de viziune a RNP- Romsilva.

Originea dezastrului este în pădure, iar unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului este activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care de ani și ani de zile se luptă cu mafia lemnului. A acceptat un amplu interviu pentru NewsTrack.ro pentru a explica cum au ajuns mafioții să dicteze în piață.

De ce mafioții plătesc pentru un metru cub de lemn pe picior un preț mai mare decât cel al unui metru cub de cherestea

Înainte de a publica interviul integral, Newstrack.ro prezintă, în contextul studiului Fordaq, dezvăluirile lui Tiberiu Boșutar despre moduul de operare al mafiei lemnului.

„Mecanismul prin care mafia dictează în piață este următorul: firmele din mafiile locale licitează la prețuri pe metru cub de lemn pe picior mai mari decît prețul unui metru cub de cherestea. Normal, în aceste condiții, industria lemnului, fie că vorbim de fabrici de prelucrare, fie că vorbim de fabrici de mobilă, sunt într-o situație disperată.

Cum își permite un SRL cu maxim doi angajați să plătească aceste sume pe care fabricile cu zeci de angajați nu și le permit?! Simplu. Prin înțelegerile cu autoritățile locale, mai bine zis cu pădurarul, SRL-ul plătește un metru cub de lemn pe picior dar pleacă din pădure cu doi sau chiar trei metri în același preț.

Ei au depozitele chiar la ieșirea din drumul forestier și de la punctul de recoltare până la depozit camioanele sunt încărcate cu alți metri cubi peste volumul prevăzut în contract. Așadar, cu prețul pentru un metru cub ei cumpără de fapt patru metri cubi”, explică Tiberiu Boșutar.

Cunoscutul activist spune că în acest mecanism ”pădurarul este cel mai mare dușman al pădurii și al industriei lemnului”. Cea mai recentă dezvăluire care îi susține afirmațiile a fost făcută vineri, 08 iulie, în “cimitirul trist” din pădurile Săpânței (Maramureș), unde Tiberiu Boșutar prezintă într-o înregistrare video „adevărate crime forestiere controlate și susținute tocmai de cei ce se prezintă că ar fi silvicultori”

Unde s-a ajuns

În paralel cu jocurile mafiei care deja dictează prețurile în piață, Fordaq semnalează că „exact  în  perioada de  maxim  a  cererii  pe  piețele  internaționale, RNP-  Romsilva a   gâtuit  oferta  de  resursă  prin restrângerea ofertei  de  lemn pe  picior  și  incapacitatea  de  a pune  proporțional  mai  mult lemn  fasonat  pe piață”. 

Momentul la care face Foprdaq referire este luna martie, când:

• Statele  Unite  devin principala  piață  a  exporturilor  de cherestea  de rășinoase  din România, cu peste  65 000 mc  exportați  în martie  2022, o creștere  de 169  %  față  de martie  2021.
• prețul  mediu  de  export  in martie  2022:  358  euro/mc, mai  ridicat  în  Statele  Unite  și  Japonia, sub medie   în  Orientul Mijlociu  și  mult  mai  mic  în Nordul  Africii.
• creșterile  medii  de preț  față  de  martie  2021  sunt  de peste  40  %    exprimate  în euro (  cursul  Euro-  RON  a  fost  foarte  stabil),  exportatorii  beneficiind  și  de creșterea  cursului  dolarului  față  de Euro si  RON.

Însă, „restrângerea  artificială  a ofertei  de lemn-  cauzată  de politica  RNP  Romsilva  dar  și  de  blocajele administrative binecunoscute-  cum este  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice,  a  condus  la  creșteri  de prețuri  de peste  100  %  martie 2022 / martie  2021  la  cvasitotalitatea  sortimentelor  de lemn  pentru  industrie, creșteri  mult mai  mari decât  creșterile  pe  piețele  de  export”, arată Fordaq.

• restrângerea  artificială  a ofertei  de lemn-  cauzată  de politica  RNP  Romsilva  dar  și  de  blocajele administrative binecunoscute-  cum este  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice,  a  condus  la  creșteri  de prețuri  de peste  100  %  martie 2022 / martie  2021  la  cvasitotalitatea  sortimentelor  de lemn  pentru  industrie, creșteri  mult mai  mari decât  creșterile  pe  piețele  de  export.
• ceea ce  se întâmplă  acum în piață este  o aterizare  dură ,  atât  a piețelor  internaționale  dar  de  și mai  mare  amplitudine  a pieței  interne,  în  condițiile  acumulării  de  stocuri  care  pun  presiune pe  scăderea  prețurilor.
• va  urma  o perioadă de turbulențe,  cu  rezilieri  de contracte  de lemn pe picior,  contracte  adjudecate la  prețuri  foarte  mari  în  toamna anului  trecut.
• nerealizarea  țintelor cantitative  de valorificare  a  lemnului  sub  formă  fasonată  de către  RNP-  Romsilva  va  obliga  Regia  să  ofere  aceste  cantități în  piață  ca lemn  pe  picior.

Concluziile studiului sunt amare:

Anul 2022 ar  fi putut  fi un an excepțional  pentru  industria  lemnului  din România,  dacă  ar  fi fost  valorificate  oportunitățile  oferite  de piețele internaționale  – cerere  și  prețuri  maximale,  inclusiv  relocarea  de facilități  de producție  și  reorientare  de comenzi  din Ucraina  și  Rusia, care  ar  fi  putut  fi captate  de  România.

În  loc  de performanțe  economice,  avem  o  furtună  perfectă:  prețuri nesustenabile  ale  resursei  de lemn în  România,  deficit  artificial  de resursă,  stocuri  la  prețuri  foarte  mari,  sectorul  de exploatare  blocat  în  contracte prin licitații  adjudecate  la  prețuri  foarte  mari.

Piața  lemnului  din România  de  dovedește  din nou  foarte  rigidă,  puțin  capabilă  de  a  urmări  oportunitățile  date  de piețele  internaționale. Evoluand  chiar  contratimp,  așa  cum  a facut-o  mai mereu  în ultimii  3-4  ani,  sub  imperiul unor  decizii  administrative  arbitrare.

Este  greu  de anticipat   care  vor  fi  noile  nivele  de  echilibru,  cât  de amplă  va  fi  recesiunea care  se  profilează.

Sunt  segmente ale pieței  care  sunt  la  nivele  maximale, în  special  lemnul  pentru  energie,  lemnul  de foc, peleții. Cererea  totală  este  încă  puternică.

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.