Europarlamentul PDL, Marian-Jean Marinescu, a discutat, într-un interviu pentru eoficial.ro, despre realizările democrat-liberalilor în Parlamentul European, despre prioritațile acestora în viitorul mandat, dar și despre importanța politicilor adoptate la Bruxelles pentru cetățenii români.

Cum ați califica activitatea europarlamentarilor PDL de până acum?

Delegația PDL a fost cea mai activă și mai eficientă delegație a României în Parlamentul European. Este simplu de verificat și aici trebuie făcută o diferență între activismul parlamentar și contribuția cea mai importantă a unui deputat european, aceea de a fi raportor. Cei 11 europarlamentari români membri ai PDL în actualul mandat au fost raportori pentru 60 de rapoarte, de două ori mai multe decât eurodeputații PSD și PNL la un loc. Vorbim de rapoarte la care lucrezi un an sau mai bine și care sunt alocate în comisie, în funcție de cât de activ ești. Eu, de exemplu, am avut opt rapoarte în acești cinci ani.

De asemenea, un bun europarlamentar trebuie să urmărească tot ce se întâmplă în comisia din care face parte. Așadar putem aminti și numărul de amendamente făcute, contribuția adusă la alte rapoarte decât cele care ți se atribuie. Și aici pot spune că am avut iarăși rezultate foarte bune. În ce mă privește, am fost în primii zece ca număr de rapoarte amendate.

Cred că am făcut o treabă bună și când a venit vorba de subiectele importante pentru România aflate pe agenda Parlamentului European. Delegația PDL a influențat decisiv extinderea perioadei în care România poate cheltui o parte din fondurile europene alocate. De asemenea, delegația noastră a susținut respectarea dreptului la liberă circulație a forței de muncă în UE în contextul în care, după ridicarea restricțiilor pentru români la 1 ianuarie 2014, au existat voci care cereau măsuri de limitare a acestui drept.

Aceste realizări comune sunt completate de realizările fiecărui europarlamentar PDL în comisiile din care face parte. În ceea ce mă privește, pot aminti includerea pe harta rețelelor europene de transport a unor trasee noi care traversează și România și care nu erau în planul inițial al Comisiei.

Apoi, ca vicepreședinte al Grupului PPE, am coordonat un grup de lucru format din cinci comisii, printre care cea de buget, cea pentru politica regională și cea pentru agricultură – trei domenii foarte importante și pentru România.

Descrieți-le cititorilor eoficial.ro principalele reușite ale mandatului dumneavoastă la Bruxelles.

În primul rând, ca șef al grupului de lucru al Partidului Popular European în care sunt comisiile Buget, Dezvoltare regională, Agricultură, am participat la negocierile pentru viitorul buget al Uniunii, pentru prevederile noii Politici Agricole Comune, pentru politica de coeziune. Peste 70% din bugetul UE este alocat acestor două politici și din ambele România are mai mult de câștigat decât în programarea precedentă. Tot în PPE am condus grupul intern pentru Strategia Dunării.

Am fost de 8 ori raportor al Parlamentului European și de 13 ori raportor din partea Grupului PPE. Dintre cele mai importante rapoarte pot aminti coridoarele de marfă, Cerul Unic European, Galileo și EGNOS, vizele pentru Republica Moldova, sprijinul pentru frontierele externe.

Am fost raportor pe regulamentul privind înființarea a nouă noi coridoare de transport feroviar de marfă. Scopul acestui Regulament a fost acela de a facilita fluxului de trafic de mărfuri prin eliminarea punctelor slabe, a blocajelor și prin creșterea fiabilității.

Pentru Cerul Unic European am fost de două ori raportor. Aceasta este o inițiativă prin care se urmărește reconfigurarea modului actual de organizare și gestionare a spațiului aerian în Europa, care din păcate este deficitar, vedeți aglomerările din aeroporturi și întârzierile. Noua formula ar permite rute directe, timp de zbor mai redus, prețuri mai accesibile, mai puține emisii poluante. Avantaje și pentru călători, și pentru companiile aeriene.

Galileo și EGNOS sunt programele europene de radionavigație prin satelit (GNSS). Acest dosar este unul dintre primele rapoarte finalizate în legătură cu noul buget UE. Am adus o serie de îmbunătățiri propunerii Comisiei și am asigurat bani pentru activități de cercetare și dezvoltare, pentru ca Europa să devină competitivă în domeniul aplicațiilor GNSS.

La realizări pot include și vizele pentru cetățenii Republicii Moldova, am fost raportor când s-a discutat procedura de facilitare a eliberării vizelor, respectiv raportor al PPE anul acesta pentru propunerea de eliminare a vizelor de călătorie în Europa pentru posesorii de pașapoarte biometrice.

De asemenea, am fost raportor și pentru un dosar privind finanţarea europeană pentru frontierele externe, aprobat anul acesta. Un dosar nu tocmai ușor, pentru că am avut o serie de idei noi privind definirea unor standarde comune pentru securizarea frontierelor UE.

Am mai avut și alte rapoarte, de exemplu pe politica externă de aviaţie a Uniunii.

Punctual, pentru România, aș vrea să amintesc și contribuția la obținerea unui acord pentru regula N+3, pentru care am intervenit în Comisia de dezvoltare regională, deși nu sunt membru. Ce înseamnă acest lucru? României i s-a permis folosirea fondurilor europene aferente anilor 2011 și 2012 până în 2014, respectiv 2015. S-au salvat astfel miliarde de euro pe care ii putem cheltui în 2014-2015 și care pot finanța 400.000 de locuri de muncă în fiecare an.

Am amintit anterior activitatea în Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European. Aici am reuşit să introducem în TEN-T trasee noi care traverseaza România: Iaşi-Suceava, legată la Târgu Mureş şi la Sebeş, Bucureşti-Craiova-Calafat-Vidin şi mai departe, către Timişoara. Tot de noi sunt introduse și calea ferată, şi şoseaua.

Alte subiecte care m-au preocupat au fost aderarea la Schengen pentru care, deși Consiliul încă se opune, am obținut acceptul Parlamentului European, dar și libera circulație a forței de muncă, pentru care am pregătit o rezoluție aprobată în Parlament. Merită amintite aici și toate evenimentele de promovare a României pe care le-am organizat aici de Ziua Naţională, cred că şi acelea au avut un ecou.

Din ansamblul legislației adoptate de Parlamentul European în cursul ultimului an, care credeți că sunt legile cu cea mai mare relevanță pentru viața de zi cu zi a cetățeanului român?

Una dintre realizările majore ale Parlamentului European a fost reducerea taxelor de roaming. Noile plafoane tarifare sunt, datorită Parlamentului, mai mici decât cele propuse inițial de Comisia Europeană. În 2013 a avut deja loc o ieftinire, la 35 de eurocenți cost maxim pentru un apel în UE, iar de la 1 iulie a.c., tariful maxim va fi de 24 de eurocenți. Traficul de date s-a ieftinit și el și o nouă reducere va intra în vigoare la 1 iulie. Consider că este o realizare importantă pentru că se pune astfel capăt facturilor foarte mari la telefonul mobil în timpul deplasărilor în străinătate. Recent, am votat în Parlament eliminarea taxelor de roaming în 2015.

De asemenea, s-au luat măsuri importante și în ce privește sănătatea publică. În acest mandat a fost aprobată o versiune actualizată a unor reguli care întăresc dreptul pacienților de a fi tratați în alt stat membru UE, urmând să fie rambursați în același cuantum ca și în statul de origine.

În 2013 s-a reformat și politica agricolă comună, în cadrul căreia Parlamentul a asigurat o distribuție mai echitabilă a subvențiilor, pentru a se asigura că niciun agricultor al UE nu primește mai puțin de 60% din media UE în 2019. S-a introdus sprijin suplimentar pentru tinerii fermieri și s-a asigurat reducerea plăților pentru fermele mari, astfel încât fondurile să fie direcționate către cei care au cel mai mult nevoie de ele.

Prin politica de coeziune s-a asigurat, din nou, o distribuție cât mai echitabilă a fondurilor europene în funcție de nivelul de dezvoltare al regiunilor. Astfel, regiunile mai puțin dezvoltate, cum este cazul regiunilor din țara noastră, cu excepția București-Ilfov, vor primi cel mai mare sprijin. Din fondurile politicii de coeziune se va putea investi în dezvoltarea locală – sisteme de apă și de canal, refacerea sau construcția de drumuri, de exemplu.

Parlamentul a asigurat și o mărire a finanțării pentru programul COSME, care vizează creșterea competitivății companiilor și a întreprinderilor mici și mijlocii. Având în vedere faptul că peste 99% din firmele europene sunt IMM-uri, am considerat că este foarte important să crească sprijinul pentru acestea. S-au adoptat măsuri care să sprijine antreprenorii, firmele noi, dar și măsuri de reducere a procedurilor birocratice pentru aceste întreprinderi.

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”76″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-medium wp-image-212781″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”275″,”height”:”206″,”alt”:”MJ Marinescu”}}]]

Care considerați că este principala problemă cu care se confruntă România?

Principala problemă în acest moment pentru România, ca stat membru UE, este aceea că îi lipsește o viziune strategică și capacitatea administrativă necesară pentru a folosi în mod inteligent, acolo unde este mai multă nevoie de ele, resursele pe care UE ni le pune la dispoziție. Vedeți fondurile europene, suntem codașii Europei la acest capitol.

Comisia Europeană și-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea în ultimele luni cu privire la amatorismul celor responsabili de aceste lucruri, deci nu este doar o părere personală. Anul acesta trebuie să ne stabilim prioritățile pentru următorii sapte ani, trebuie să dăm startul programelor operaționale, dar nu avem nicio strategie. Or, cum poți ști cum să aloci banii europeni pe care îi primești dacă nu ai o strategie?

Care vor fi prioritățile echipei PDL în Parlamentul European în viitorul mandat?

Vom promova în continuare cele trei obiective strategice: interesele românilor ca cetățeni europeni și ale României ca stat membru UE, parcursul european al Republicii Moldova și dezvoltarea integrării europene a României.