Connect with us

Publicat cu

pe

Poliția Locală București a început efectuările unor controale pentru a verifica dacă restaurantele, cafenelele sau alte localuri publice respectă prevederea legală de a-și suspenda activitatea.

Până în acest moment, poliția a verificat 230 de locații de alimentație publică.

Conform articolului 1 din ordonanță, a fost suspendată activitatea de servire a produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice organizate de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spațiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locației.

Administratorul unei cafenele din sectorul 3 al Capitalei, care nu a închis activiatea cu publicul, a fost amendat de polițiștii locali cu 70.000 de lei. Pe lângă sancționarea patronului de cafenea din sectorul trei, inspectorii Poliției Locale București au mai depistat alți doi agenți economici care ignorau prevederile ordonanței militare, dar care și-au suspendat de îndată activitatea, transmite Digi24.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

Poluarea care ucide, o temă absentă în campania pentru București

Publicat cu

pe

În mod straniu, deși poluarea a depășit cotele de avarie în orașe precum București sau Ploiești, tema este aproape dispărută din campania electorală. Detaliile legate de impactul poluării ar trebui să-i scoată din letargie, atât pe candidați cât și pe cei care se ocupă de campania lor.

România a ajuns în topul țărilor care înregistrează cifre mari în rândul deceselor provocate de poluare. Anual, peste 20.000 de români își pierd viața din cauza contaminării componentelor mediului înconjurător, conform unui raport GAHP. Dintre toate tipurile de poluare existente pe teritoriul țării noastre, poluarea atmosferică este cea care deține ponderea cea mai mare. Calitatea precară a aerului respirat de români este direct responsabilă pentru apariția anumitor boli, între care bolile cardio-vasculare și cancerele pulmonare.

În Capitală, lipsa unui sistem eficient de monitorizare a calității aerului a acutizat situația. În Municipiul București au existat discrepanțe majore între datele oficiale și cele ale platformelor independente de măsurare a calității aerului. Tocmai din cauza acestui fapt, Comisia Europeană a luat decizia de sancționa România pentru incapacitatea de a oferi locuitorilor săi un mediu cu un grad de poluare cât mai redus.

România, în topul deceselor cauzate de poluare

România ocupă locul 8 la nivel european după numărul de morți cauzate de poluare raportate la 100.000 de locuitori, potrivit unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale mediului și ale sănătății din peste 25 de state. La nivel mondial, însă, țara noastră se clasează pe locul 45 după numărul deceselor provocate de contaminarea mediului înconjurător, conform aceleași surse.

Pentru România, la fel ca pentru toate țările din Europa, calitatea precară a aerului creează unele dintre cele mai mari probleme. În altă ordine de idei, expunerea prelungită la poluanți atmosferici reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătarea umană, aceasta cauzând bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardio-vasculare și cancere pulmonare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Mai mult, toxicitatea aerului are efecte devastatoare asupra psihicului uman, numeroase studii recente, atât din România cât și din străinătate, reliefând legătura clară dintre poluarea aerului și boli precum depresie și schizofrenie.

La nivelul țării noastre, cel mai important factor pentru poluarea aerului este traficul rutier. Creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi a jucat un rol important în extinderea toxicității aerului respirat de cetățenii români. Situația s-a înrăutățit din pricina ridicării taxei de primă înmatriculare a autoturismelor rulate, fapt ce a condus către importul a circa două milioane de vehicule second-hand în ultimii cinci ani, potrivit PressOne.

Ștefan Voinea, expert al Observatorului Român de Sănătate și partener al platformei AerLive.ro a declarat pentru Radio Europa Liberă România că, în această problemă sensibilă de mediu,  aproximativ jumătate din responsabilitate o poartă traficul auto, vina aparținând motoarelor diesel care eliberează oxizi de azot considerați extrem de nocivi pentru sănătatea oamenilor.

O soluție pentru diminuarea efectelor nefaste ale contaminării aerului este încurajarea achizițiilor de mașini electrice sau hibrid, precum și cea a mijloacelor electrice de transport în comun, mai ales a celor folosite în marile orașe precum București, Iași și Brașov.

Însă, indicele calității aerului înregistrează valori peste limită și din pricina construcțiilor, a încălzirii rezidențiale și a arderii iresponsabile a deșeurilor. La acestea se adaugă lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi. În prezent, România nu stă deloc bine la capitolul spațiu verde pe cap de locuitor, acesta fiind de cinci ori puțin decât recomandă OMS.

Pe lângă poluarea aerului, anumite județe ale României, în care activitatea petrolieră este intensă, se confruntă cu poluarea solului și a pânzei freatice. Dezvoltarea industrială a acestora îmbinată cu nerespectarea anumitor reguli de protecție a mediului au făcut ca orașe precum Ploiești și Brazi să fie fruntașe la poluarea cu reziduri petroliere.

Iar pentru marile orașe, poluarea fonică, datorată în mare măsură tot autorismelor, începe să câștige tot mai mult teren. La acest capitol, municipiul București este considerat de experți unul dintre cele mai zgomotoase orașe ale României, fiind urmat de Constanța și Iași.

Cum afectează poluarea aerului sănătatea bucureștenilor. Asocieri clare între bolile cardio-vasculare și zonele poluate din Capitală

Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai afectate de poluare de pe teritoriul României. Numai de la începutul anului curent și până în prezent măsurătorile independente au semnalat în nenumărate rânduri depășiri ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5).

Pe fondul cifrelor tot mai alarmante furnizate de platforme precum AerLife.ro, Garda de Mediu a efectuat controale la începutul lunii martie a anului curent și a amendat atât Primăria Generală a Capitalei cât și primăriile de sector pentru ineficiență în combaterea poluării.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, la vremea respectivă, că „planul integrat de calitate a aerului din București are 20 de măsuri, dintre care 6 ar fi trebuit să fie deja implementate, dar nici nu s-au apucat de ele. Comisarii de mediu au evaluat că doar 40% din tot ce și-a asumat Primăria ca măsuri pentru reducerea poluării din București au fost operaționalizate și implementate”

În lipsa implementării măsurilor aferente, cetățenii din București au fost expuși în mod repetat la niveluri mari de PM10 și PM2,5, acest lucru punându-și amprenta asupra sănătații lor.

Un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 arăta faptul că în Capitală există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral și bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Rezultatele studiului, publicat pe HotNews, arătau relația dovedită statistic între contaminarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular celebral.

Același studiu menționa și că „principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %.”

România, în atenția Comisiei Europene din pricina poluării masive din București

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru poluarea masivă din Capitală. Decizia a venit după ce Comisia Europeană a cerut Curții, în anul 2018, constatarea eșecului în îndeplinirea obligațiilor asumate prin tratatul de aderare. Altfel spus, Comisia a trimis în judecată România pentru depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru concentrațiile de PM10 din București.

„România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până cel puţin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentraţiile de PM10 şi prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până în anul 2014 inclusiv, cu excepţia anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentraţiile de PM10 în zona RO32101 (Bucureşti, România), nu şi‑a îndeplinit obligaţiile care îi revin (…) privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (…) şi, pe de altă parte, nu şi‑a îndeplinit, în ceea ce priveşte această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligaţiile care îi revin în (…), în special obligaţia (…) de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă” a decis CJUE, la data de 30 aprilie a.c.

Comisia Europeană a mai cerut României și în anul 2019 să ia măsuri  „împotriva colapsului sistemic privind monitorizarea poluării aerului conform cerințelor legislației UE privind calitatea aerului ambiant” și a constatat că „au rămas încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului, care au condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului”.

Ignorarea avertismentelor UE au dus la amenzi de sute de mii de euro pentru țara noastră. Penalitățile pentru poluarea aerului din Capitală s-ar putea ridica la 120.000 de euro pe zi.

Poluarea reprezintă una dintre amenințările care necesită o atenție imediată. În diminuarea contaminării componentelor de mediu, autoritățile joacă un rol principal. Organizația internațională independentă GreenPeace consideră că pentru România există o serie de măsuri ce pot fi adoptate în vederea reducerea poluării. Spre exemplu, primăriile ar putea, prin propuneri legislative, să reducă poluarea aerului, precum și poluarea fonică dată de traficul rutier, să încurajeze dezvoltarea pistelor de biciclete, să eficientizeze transportul public și să extindă spațiile verzi. Totodată, un sistem eficient de monitorizare a calității aerului ar permite Gărzii de Mediu și Poliției Locale să intervină rapid în cazul apariției poluanților iar Ministerul Mediului ar putea avertiza populația în timp util despre nivelul periculos de contaminare la care se expune.

Citește mai departe

Lifestyle

Wake-up Pick-up, singurul matinal pe vinil din România

Publicat cu

pe

autor: Gabriela Nicolaescu

Săptămâna aceasta și-a avut debutul matinalul celor de la Radio Romania Cultural, “Wake-up Pick-up”. Cum îi spune și numele, show-ul de dimineață prezentat de George Gîlea și Diana Joicaliuc îi trezește pe români cu melodii pe vinil, ascultate în direct, la pick-upul din studio.

Totul a început cu 20 de minute de muzică pe vinil, în fiecare vineri. Reacțiile poItive ale ascultătorilor nu au întârziat să apară, astfel că, sezonul trecut, întreaga vineri a fost dedicată matinalului pe disc, pentru un început de weekend mai relaxant. De aici și până la forma actuală a emisiunii a mai fost doar un pas.

„Am ajuns la forma asta de muzică pe vinil în matinalul de la Cultural (n.r. Radio România Cultural) pentru că mi se pare o formă mai personală de relație cu ascultătorul. Pentru mine muzica pe vinil înseamnă ceva mai special. Spunea chiar Alexandru Tomescu ieri dimineață, în emisiune, că inclusiv perisabilitatea vinilului îi dă ceva anume. Ca sound e ceva mai puțin electronic, e mai uman.” începe George Gîlea povestea matinalului său. „Radio România are o fonotecă imensă de viniluri. Sunt peste 10.000 de discuri și cred că majoritatea, dacă nu chiar toate, nu au mai fost difuzate de pe la începutul anilor ’90. E păcat ca toată fonoteca asta să nu fie folosită, pentru că sunt melodii care nu se mai aud pe la radiouri. E o provocare. O altă senzație atât pentru mine din studio, cât și pentru ascultător.” continuă prezentatorul de radio.

Alături de experiența melodiilor live pe vinil, ascultătorii își vor putea începe ziua și cu actualități din domeniul cultural, în rubrica “Știri pe vinil”, prezentată de Diana Joicaliuc, dar și cu un serial” al vieții unui artist în cinci episoade. Mai exact, o nouă personalitate va fi aleasă săptămânal și va fi subiectul, în fiecare dimineață, unei rubrici de 2-3 minute. Copilăria, educația, discografia, succesele și insuccesele, totul va fi dezvăluit publicului curios. În prima emisiune a sezonului din această toamnă în centru atenției s-a aflat Bruce Springsteen, succesor de luni fiindu-i Jimi Hendrix. Totodată, emisiunea nu duce lipsa nici de invitați din domeniu,

„Poate că ascultătorii au nevoie de o altă perspectivă și de o altă abordare dimineața, nu de tot tumultul pe care îl dă actualitatea și știrea imediată. Evident că dăm și știri în matinal, dar noi vrem să ne întâlnim cu ascultătorii într-o zonă mai cosy. Vrem să reușim prin muzica pe care o punem și prin informația de background pe care o dăm să-l facem pe omul care la 8 dimineața este în aglomerația infernală de pe șosele să nu-l mai claxoneze pe cel din fața lui.” își enunță George scurta listă de așteptări pentru noul sezon de matinal.

 Începe-ți și tu ziua alături de George Gîlea, la Radio Romania Cultural de luni până vineri, timp de două ore, începând cu ora 7:00.

Citește mai departe

Lifestyle

INTERVIU „Cred că și noi, românii, putem să avem o viziune comună. Să fim mai puțin egoiști, mai puțin băgăcioși, mai educați și mai muncitori”

Publicat cu

pe

De vorbă cu un tânăr român stabilit în Belgia de aproape un deceniu despre sistemul educațional și diferențele dintre cele două țări

autor: Gabriela Nicolaescu

Silviu Nițu are 22 de ani și de aproape un deceniu trăiește pe meleaguri străine, în Belgia. El este unul dintre puținele cazuri fericite ale emigrării românești spre vestul Europei, de cele mai multe ori părinții fiind cei care își lasă copiii în grija rudelor și plecă peste hotare să muncească. Nu vorbim, totuși, despre acest fenomen astăzi, ci de îndârjirea unui copil de 13 ani de a-și creiona un viitor mai bun, printre străini.

Eoficial.ro: Cum a început totul? Ce i-a determinat pe părinții tăi să vă mutați?

Silviu: Eu i-am determinat pe ai mei să încercăm ceva nou. Situația mea școlară se înrăutățea într-un ritm alarmant, iar eu am tras un semnal de alarmă pe care părinții mei l-au recepționat. Și nu, nu aveam prestații rele, ci tensiunea dintre mine și profesori creștea zilnic și cumva mă simțeam mereu atacat. În clasele a V-a și a VI-a am obținut diplome de excelență, diplome ce încoronau un an de muncă la capătul căruia media generală anuală era 10. Acel 10 nu era văzut bine de profesorii mei, așa că long story short, în clasa a VII-a, la sfârșitul anului, media mea generală avea să fie 9,94. Job done pentru profesorii mei și done mă simțeam și eu. În lunile următoare urma ca și viitorul meu pe pământ românesc să fie la fel de done, săturat fiind de note mărite pe „ochi frumoși”, de prezența fiului doamnei directoare la noi în clasă, de premiile de la concursuri care nu ajungeau la elevi, ci la profesori.

Eoficial.ro: Luând în considerare că aveai o vârstă destul de fragedă, cum a fost tot procesul mutării pentru tine?

Silviu: Eram dornic să uit. Așa că totul a fost ca apăsarea unui buton de reset.

Eoficial.ro: Ți-a fost greu să te acomodezi la început?

Silviu: Nu a fost așa de greu. Belgia are câteva sisteme bine puse la punct în ceea ce îi privește emigranți și ghidarea acestora. Pe 19 septembrie 2012 am plecat, iar în lunea următoare, pe 24, îmi cunoșteam noii colegi, copii din toate colțurile lumii care, ca și mine, erau acolo pentru a învăța limba.

Eoficial.ro: Ai avut probleme cu învățarea limbii, având în vedere că olandeza este destul de diferită față de limba română?

Silviu: Nu am avut probleme. Metodele profesorilor erau eficiente, iar comunicarea se făcea exclusiv în olandeză, deci erai obligat să ții pasul, pentru că altfel nu mai înțelegeai nimic. După 2 luni am fost mutat, împreuna cu alți trei colegi, la clasa de avansați.

Eoficial.ro: În general, trecerea de la școala gimnazială la liceu da bătăi de cap chiar și elevilor români. Cum a fost trecerea aceasta pentru tine, întrucât ai schimbat nu numai ciclul de învățământ, dar și țara și limba de predare?

Silviu: La momentul acela nu eram îngrijorat de schimbări sau de limba în care se va preda. Voiam un singur lucru: să mă schimb eu! Prin martie 2013 a început tranziția de la programul de limbă „OKAN la integrarea în sistemul școlar normal. Tranziția începea cu o perioadă de acomodare: 2 săptămâni în care erai un elev normal printre belgieni, iar profilul ți-l alegeai singur, proces ce poartă denumirea de snuffelstage. Am fost pus să aleg și bineînțeles că mi-am dorit schimbarea cea mai mare, din nou. Voiam să fac arte, să învăț să desenez, ca mai apoi să devin designer de produse. Dar două treimi din oamenii care înseamnă cel mai mult pentru mine nu au fost de acord. Tatăl meu voia ca eu să studiez electricitate, iar fratele meu, a pus „punctul pe i” când mi-a zis „Dar, ce? Tu vrei să devii balerină?”, în viziunea lui matematica fiind baza. Am rămas, deci, la școala unde învățasem limba și am studiat timp de 4 ani electromecanica.

Eoficial.ro: Ai fost privit diferit pentru că veneai dintr-o țară mult mai puțin dezvoltată și cu un alt background cultural? Vorbim aici atât de perspectiva colegilor, cât și de cea a profesorilor.

Silviu: Nu. Am fost foarte bine primit și am fost respectat cam de la început. Încă de la primul test „doctrina” românească era vizibilă de la depărtare, eu având cele mai bune note, cele mai apreciate teme și așa mai departe. Pe parcursul liceului am realizat, însă, că școala nu este despre cursa pentru cele mai bune note. Se poate și altfel.

Eoficial.ro: Există stereotipuri ale străinilor în ceea ce-i privește pe români?

Silviu: Da, probabil că există, dar pentru mine au fost și vor fi subiect de glumă. Una dintre ele ar fi că în camerele de luat vederi ce detectează viteza excesivă a autoturismelor se află și câteva grame de cupru, așa că ar fi bine să îi informăm pe cei din estul Europei, în speranța că aceștia le vor fura și vor dispărea cu totul.

Eoficial.ro: Dacă ar fi să poți da timpul înapoi, ți-ai fi dorit să îți continui studiile în România?

Silviu: Da și nu… În principiu, „da”-ul este pentru că avem, ca oameni, curiozitatea de „Ce ar fi fost dacă?: Ce s-ar fi întâmplat cu mine dacă aș fi rămas?, Cu ce m-aș fi ocupat?

Eoficial.ro: Cum este liceul în Belgia?

Silviu: Este bine structurat, divizat în domenii mari: ASO (algemeen secundair onderwijs) – liceu bazat pe teorie, TSO (technisch secundair onderwijs)– liceu bazat pe teorie și practică, BSO (beroepssecundair onderwijs) – liceu în care predominantă este practica și KSO (kunstsecundair onderwijs) – liceu de arte. Sistemul de acordare a notelor diferă de cel din România: Totul este pe puncte, iar nimic nu se rotunjește. Un test poate avea un punctaj maxim de 56 de puncte, din care tu, să zicem, că obții 50. Ce te interesează pe tine, ca elev, este procentajul de 89%. Asta este nota. După o anumită perioadă primești și un raport (dagelijks werk) cu situația ta școlară. Ai examene de două sau trei ori pe an, la toate materiile, nu unul „mare” la finalul liceului și „Gata!”. Nu, în Belgia ai examene, multe examene. La finalul anului vei primi un atestat, fie „A”, „B” sau „C”. „A” reprezintă un elev conștiincios care trece clasa, „B” un elev cu câteva probleme la anumite materii, în cazul căruia schimbarea profilului este avizată, iar „C” este un elev care repetă clasa. În ultimul an ai de obicei și o lucrare de final, numită GIP, iar pe baza rezultatelor obții diploma de liceu. Cât despre profesori, lucrurile diferă de la instituție la instituție. Personal, am avut norocul să am profesori mai mult decât ok. Prietenoși, îngăduitori, pe alocuri profesorul era chiar un „prieten mai mare” care te învăța din lucrurile pe care el le știe. Totodată, am avut și privilegiul de a fi într-o clasă cu 5 elevi.

Eoficial.ro: Dar universitatea? Cum este?

Silviu: Universitatea am experimentat-o inițial ca pe o schimbare negativă. Nu mai ești așa de bine ghidat de către docent, nu mai ești într-un grup restrâns. Te trezești într-o sală cu zeci de studenți, iar tu ești mai mult un număr sau cel mult un nume. Nu am putut să mă acomodez ușor schimbărilor, ba mai mult, am fost nevoit să îmi schimb profilul și facultatea după trei semestre, timp ce a părut mai degrabă familiar pentru mine, din cauza profesorilor care veneau să ne vorbească de sus, neabordabili și neprietenoși. Da, fac aici o paralelă cu România, căci așa m-am simțit timp de un an jumătate în Belgia… Cine ar fi crezut?!

Eoficial.ro: Iar acum, pentru că ne-ai pus în temă cu sistemul educațional belgian și pentru că ai avut șansa de a-l experimenta atât pe acesta, cât și pe cel din România, care crezi că este, din punctul tău de vedere, mai avantajos pentru elev?

Silviu: Dacă vrei să fii olimpic sau să faci performanță într-un domeniu teoretic, clar România. Dar dacă nu ești interesat de acest aspect, atunci Belgia iți oferă un învățământ superior. Dotările școlii, materialele didactice, amabilitatea oamenilor, toate aceste lucruri sunt la un alt nivel în Belgia. Bineînțeles că sunt și puncte slabe, precum profesorii neabordabili menționați mai sus, dar când tragi linie, Belgia oferă un pachet mult mai complet și mai atractiv, la prețuri foarte avantajoase. Un an de studii universitare aici costă o mie de euro.

Eoficial.ro: După terminarea studiilor plănuiești să te întorci în țară și să îți construiești o carieră aici sau ai alte planuri de viitor în minte?

Silviu: M-am gândit de multe ori la asta. Nu sunt sigur, însă nu mă văd revenind full time în România. Sunt român și voi fi mereu, dar nu mai sunt la fel. Un pom nu îl poți replanta de 10 ori sperând să fie la fel de roditor. Vreau să schimb anumite lucruri și să ajut la remodelarea României moderne, însă oamenii trebuie să fie receptivi, nu vreau să fiu un martir, sacrificându-mi viața încercând să mă lupt cu morile de vânt.

Eoficial.ro: De-a lungul timpului, ai minimizat faptul că ești român sau, dimpotrivă, ai încercat să împărtășești din cultura noastră și prietenilor tăi?

Silviu: Nu am minimizat nimic, nu încerc să ascund cine sunt și de unde vin. În același timp, nu sunt genul de om care promovează micii cu muștar că fiind ceva inedit. Dacă ești interesat să cunoști mai multe despre mine și despre țara „în formă de pește”, voi fi mereu deschis și dispus să împărtășesc cu oricine tradițiile noaste, obiceiurile, glumele și așa mai departe.

Eoficial.ro: Care crezi că este cea mai mare diferență dintre Belgia și România?

Silviu: E greu să pun degetul fix pe „rană”, însă sunt câteva. Una dintre problemele pe care le am cu România în momentul de față ar fi o propagandă de care nu multă lume vorbește. Propaganda cum că în altă parte e mai bine, iar la noi este dezastru. Dacă ne repetăm în fiecare zi că suntem codașii Europei, nu ne va ajuta cu nimic. Ba mai mult, oamenii vor pleca pentru că mass-media prezintă „realitatea” din alte state unde „copiii se duc cu tablete la școală”, unde „malpraxisul este doar un termen în dicționar”, unde „poliția își face treaba”. Păi, haideți să discutăm despre aceste locuri „perfecte”, aceste utopii și despre faptul că ele nu există. În 8 ani de trăit, nu locuit, în Belgia, am putut „să gust” din ceea ce înseamnă „vestul”. Ghiozdanul meu pe timpul liceului nu a fost înlocuit miraculos de cine știe ce tabletă, căram cărțile și mapele pline de cursuri în fiecare zi. Să iți „rupi” piciorul și după o săptămâna de stat cu el în ghips să afli că te-ai vindecat, se poate, în Belgia. Și asta nu pentru că m-au tratat cu vreo tehnologie vestică avansată, ci pentru că și ei pun diagnostice greșite. Să suni la poliție și să fii informat că în weekend poliția nu lucrează și că trebuie să aștepți până luni pentru a primi ajutorul lor, din nou, se poate, în capitala Europei. Și multe alte exemple. Trebuie să acceptăm că facem greșeli, că suntem într-o perioadă grea, iar dezinformarea populației nu ajută.

În final, Silviu a fost întrebat ce crede că ar putea românii „să împrumute” de la vecinii belgieni din vestul Europei. „Rețeta pentru ciocolată.” ne-a spus tânărul râzând. „Glumesc. Iarăși sunt multe lucruri pe care le-am putea „împrumuta”, adapta. Cred că este important să te mândrești cu România. Belgieni o fac cu tărișoara lor mică. Atât cât sunt ei de divizați, flamanzi sau valoni, țin la istoria lor comună și se bucură pentru fiecare reușită. Nu numai istoria o împărtășesc, ci și un scop comun: Belgia de mâine. Cred că și noi, românii, diaspora sau nu, putem să avem o viziune comună. Să fim mai puțin egoiști, mai puțin băgăcioși, mai educați și mai muncitori.”

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare