Connect with us

Publicat cu

pe

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a făcut mai multe declarații într-o emisiune, la Antena3, marți seara, în care l-a acuzat pe președintele Klaus Iohannis, omul de afaceri George Soros, multinaționalele și „statul paralel” pentru nefuncționalitățile din țară.

 

 

Liviu Dragnea a declarat că s-a încercat asasinarea lui anul trecut, în luna aprilie.

„S-a încercat asasinarea mea. Am avut o tentativă anul trecut. În aprilie. Au venit patru străini, au fost cazaţi la Athenee Palace, din ceea ce mi s-a spus și au stat trei săptămâni aici. Mă rog, am scăpat. Dar asta nu înseamnă că mi-am luat pază sau că o să-mi iau. Au ajuns în preajma mea. Suntem într-un stat parţial mafiot. Statul paralel este o mafie! Este o mafie!”, a declarat Liviu Dragnea, la Antena 3.

Întrebat dacă există un dosar sau se cercetează această tentativă, Dragnea a răspuns afirmativ: „Știu că s-a cercetat. Mai departe nu știu!”

Totodată, întrebat dacă a aflat cine i-a plătit pe cei patru străini, liderul PSD a răspuns: „Da, dar nu pot spune asta, un om foarte celebru în lume”.

Apoi, întrebat dacă se gândește la cineva din străinătate, adică la Soros, Dragnea a spus: „Nu mă gândesc la Soros, el se gândeşte la mine. Dar nu ştiu dacă aici era treaba asta”.

 

Despre protestul din 10 august.

Liviu Dragnea a declarat că în data de 10 august, ziua protestului din Piaţa Victoriei, unde au avut loc violențe, dar și abuzuri,  a vorbit la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, cu Călin Popescu-Tăriceanu şi cu alţi câţiva colegi, dar nu cu ministrul de Interne, Carmen Dan.

„În 10 august am vorbit la telefon cu premierul, nu cu ministrul de interne, doamna premier era plecată, constituţional cred, am discutat despre ce se întâmplă, urmărea pe tabletă ce se întâmplă. Cu doamna ministru nu am vorbit, că nu am vrut să interferez, nu am sunat, nu m-a sunat. Am mai vorbit şi cu Tăriceanu, la telefon, am mai vorbit şi cu câţiva colegi”, a declarat Liviu Dragnea.

Liderul PSD a spus că a fost „o păcăleală cu mitingul diasporei” și o tentativă de lovitură de stat eșuată.

„Am văzut o tentativă de lovitură de stat eşuată, asta se dorea, asta se vorbea pe reţelele de socializare, ajungeau la mine foarte multe ziceri ale unora, vorbeau. Şi s-a văzut, ce a făcut Iohannis cu acea postare pe Facebook iresponsabilă din partea unui şef de stat, sa descurajezi jandarmii care au acţionat conform legii, conform regulamentelor lor, mult mai slab decât acţionează jandarmii din alte ţări UE sau în SUA. Să inciţi la violenţe, acea fată jandarm mai era puţin şi era linşată de nişte brute, cei care dădeau cu pumnii erau oameni? Acolo era vorba de intervenţia nejustificat de mare a jandarmeriei? Nu a zis unul nimic că au dat foc, incendiau tot ce puteau, dădeau cu orice în jandarmi, erau organizaţi. Am văzut o tentativă de a da jos guvernul prin violenţă”, a afirmat liderul PSD.

Liviu Dragnea a precizat că în timpul protestelor era la Neptun: „M-am uitat la televizor mai spre seară, pe la 7-8, 8 cred. Nu am primit nicio informare de la serviciile de informații. Nici una. SRI dă informațiile în flux normal președintelui, la restul, selectiv. Primesc foarte puține informații”.

 

„Omul negru” al momentului.

Liviu Dragnea a susținut că a ajuns „omul negru” al momentului pentru că s-a opus practicilor companiilor străine prezente pe piața din România de a face un profit imens fără a plăti la bugetul nostru toate taxele și impozitele.

„Este un grup de companii mari, nu toate, care au vrut și au și procedat în sensul acesta, ca să aibă activități în România, dar să nu verse la bugetul de stat toate taxele și impozitele așa cum face orice firmă românească. Este așa-zisa externalizare a profitului”, a spus Liviu Dragnea.

 

Suspendarea președintelui Klaus Iohannis și schimbarea premierului Viorica Dăncilă.

Liderul PSD Liviu Dragnea a susținut că guvernul Dăncilă nu va pleca pentru că vrea Iohannis, precizând că personal își dorește suspendarea președintelui, chestiune care încă nu s-a discutat încă în coaliție.

„Dacă vrem să-l suspendăm, îl suspendăm, pur și simplu. Eu aș vrea. Să vedem dl. Tăriceanu… dacă s-a schimbat”, a declarat Liviu Dragnea.

Dragnea afirmă că se știe că Tăriceanu este mai reticent la ideea suspendării. „Ca în orice coaliție (…), se pare că el e mai echilibrat”, a menționat Dragnea.

Președintele PSD susține că nici vorbă de o răceală între el și liderul ALDE, ba dimpotrivă, a povestit că s-au întâlnit în ultimele zile de mai multe ori, au băut o bere-două și au mâncat niște pește împreună.

El a dorit să infirme afirmațiile potrivit cărora ar accepta schimbarea premierului pentru a declanșa o eventuală suspendare a președintelui Iohannis, în cazul în care acesta nu va fi de acord cu nominalizarea unui alt premier.

„Categoric nu o schimb. O susțin fără ezitare, e un premier foarte bun, trebuie să rămână până în 2020”, a afirmat Dragnea.

Președintele Camerei Deputaților a mai susținut că și Viorica Dăncilă „a început să fie o țintă, dar nici noi nu stăm cu mâinile în sân. Acest guvern nu va pleca că vrea Iohannis. A învățat repede cum să conducă un guvern și o face din ce în ce mai bine”, a punctat președintele Camerei Deputaților.

Întrebat dacă premierul are nevoie de sprijin moral în condițiile presiunilor la care este supusă, Liviu Dragnea a susținut că „trebuie să reziste și va rezista. Este o femeie decentă, nu este o femeie slabă”, a declarat președintele PSD.

Însă, el nu a exclus posibilitatea unei remanieri, menționând că personal este nemulțumit de activitatea unor miniștri. „Vom discuta despre activitatea miniștrilor” la Neptun, a spus liderul PSD.

 

„Statul paralel”.

Liderul coaliției de guvernare a mai susţinut că statul paralel este format din oameni importanți, din mai multe instituții. Liviu Dragnea susţine că preşedintele Klaus Iohannis şi directorul SRI, Eduard Hellvig, sunt în fruntea statului paralel şi sunt oamenii care prin diverse tactici încearcă să-l întăture.

„Statul paralel este format din oameni, din instituţii, din actuala conducere a SRI, din conducerea SPP, în frunte cu Pahonţu, din procuratură şi din alte instituţii. Toţi aceşti oameni au pus în faţa lor pe şeful statului, prima dată a fost Băsescu, acum este Iohannis. El doar crede că îi conduce, dar de fapt este condus. Nu ştiu dacă este doar Hellvig implicat din SRI, este un om la care am ţinut foarte mult, dar ceea ce ştiu este că el nu-i controlează pe cei din statul paralel. Asta este ceea ce am vrut să spun despre Eduard Hellvig”, a declarat Liviu Dragnea.

 

„Proteste la poarta” președintelui Klaus Iohannis.

Liviu Dragnea a declarat că este foarte posibil ca PSD să înceapă „protestele la poarta” preşedintelui Klaus Iohannis, deoarece „există o fierbere foarte mare” în partid.

„Există o fierbere foarte mare în partid – asta e fierberea, nu scrisorile unor colegi şi colege – că de ce nu începem şi noi protestele la poarta lui Iohannis? Şi este foarte posibil să începem lucrul ăsta. O să avem un Comitet Executiv la sfârşitul lunii şi o să decidem. Nu cu pietre, nu cu foc, nu cu cuţite, nu cu bătut jandarmi – proteste cum am mai făcut. (…) N-am vorbit cu niciun coleg asta, eu vă spun doar ce îmi vine de la colegii din judeţe”, a declarat Dragnea, la Antena 3.

 

Liviu Dragnea a mai afirmat că „Iohannis nu lasă nimic fără să blocheze. Acum blochează rectificarea bugetară? De ce? Pentru ca unii să cheltuie în continuarea banii pe care nu i-au cheltuit. Deja la ora la care vorbim scrisoarea a ajuns la Cotroceni. Adică există o treime din membri pentru a convoca CSAT. Eu nu cred că mai trebuie să fie aceasta procedură. Rectificarea avizată de CSAT. Deciziile ministerelor. Totul trebuie să treacă prin CSAT. Nu se mai poate continua așa. O serie de miniștri au semnat pentru convocarea CSAT. Practic au convocat CSAT.”

 

Sursă foto: Arhiva Hepta.ro

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare