Connect with us

Publicat cu

pe

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a făcut o serie de declarații controversate, duminică seara, într-o emisiune la Antena 3, despre subiecte precum Direcția Națională Anticorupție, George Maior, protestul din 10 august, dar și despre AMNISTIE.

 

Liderul PSD a declarat că George Maior, ambasadorul României în Suedia, consideră și acum că este directorul Serviciului Român de Informații și că „face jocuri și discuții cu oamenii din PSD, din toate sferele.  Aşa mi-a spus cineva alaltăseară. A fost in perioada asta în România şi au fost tulburări în partid. Marcam o coincidenţă”.

De asemenea, Liviu Dragnea a mai afirmat că „dacă Guvernul începe procedura de rechemare a domnului Maior, şi sper să înceapă, sunt convins că domnul Iohannis îl va ţine în braţe”.

În opinia sa, conducerea SRI ar pierde dacă PSD rămâne la guvernare.

„Am un mare respect pentru ofițerii SRI, nu și pentru conducere. Conducerile succesive ale SRI au ieșit din matca constituțională. Am anunțat public că modificăm legislația serviciilor. Nu vor mai avea posibilitatea să facă sau să fărâme guverne, majorități parlamentare”, a spus Dragnea.

„O să discutăm serios despre posibilitatea ca serviciile să aibă sau nu firme acoperite”, a adăugat el.

„Gândiţi-vă ce înseamnă o societate economică, o societate comercială, o firmă sub acoperire în competiţie cu una care nu e acoperită şi după aceea ne mai mirăm de ce firmele, una după alta, au tot picat activitate”, a mai spus Dragnea.

Șeful PSD a mai punctat că este inadmisibil ca o treime din judecători să aibe dosare penale.

Liviu Dragnea a susținut inițial că dosarele penale ale magistraților sunt anchetate de către DNA, după care s-a corectat, afirmând mai apoi că „DNA nu mai e”.

„Cum e posibil ca două treimi dintre judecători să aibă dosar penal la DNA? Mă rog, la parchete, că DNA nu mai e”, a afirmat liderul PSD. 

*Direcția Națională Anticorupție este o instituție perfect funcțională, de curând fiind propusă ca procuror-șef de către Tudorel Toader, ministrul Justiției, Adina Florea, magistrat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Președintele PSD a susținut despre ideea amnistiei că „nu e o glumă”.

„Ideea amnistiei nu e o glumă. Pentru mine amnistia nu este o iluzie juridică. Se vorbește despre un pachet de soluții ca să rezolve problemele. Să se găsească soluțiile ca efectele acestor protocoale nenorocite să fie șterse. Nu trebuie să se lungească mult. Nu e amnistie, în regulă, însă oamenii să nu mai plătească un cost al unei vânători de vrăjitoare. Să se judece fără a fi amenințat. Cum să creadă românul că un judecător este liber să judece. Aproximativ doi din trei magistrați au dosare penale. Cred că la un moment dat ministrul Justiției trebuie să analizeze propunerile de acte normative. Nu dau ultimatum nimănui, dar nu putem să vedem cum ies astfel de protocoale”, a declarat Liviu Dragnea.

Despre protestul din 10 august, din Piața Victoriei, Liviu Dragnea a declarat a declarat că instițutiile statului n-au greșit cu nimic când au intervenit în forță, având suficiente elemente „ca să vorbim de o tentativă de lovitură de stat”.

„Tot PSD-ul, în frunte cu mine, am spus: nu putem vorbi de o vină pentru că eu sunt absolut convins că în 10 august, instituțiile statului nu au greșit cu nimic, nu au acționat ilegal, jandarmii și-au făcut datoria, nu au reacționat absolut deloc înainte să înceapă violențele. Reacșiile și toate acțiunile le-au făcut respectând legislația și respectând regulamentele, și cu avertizări suficiente, dar PSD ce trebuia să facă? Să o demită pe Carmen Dan spunând că ce? Că PSD i-a adus și pe cei violenți în stradă, că PSD le-a pus la ăia pietre pe caldaâm cu care au dat în jandarmi? Noi, pe 10 august, am avut suficiente elemente, sunt suficiente elemente ca să vorbim de o tentativă de lovitură de stat. Au fost proteste finanțate, se pare că și din extern”, a mai punctat Dragnea.

Totodată, Dragnea a mai susținut că este „absolut convins că săptămâna viitoare vor ieți public (n.a – dovezile). Eu am auzit că săptămâna viitoare o să iasă. E mai puțin important de unde (n.a – am informațiile), dar sunt sigur că vor ieși informații despre faptul că s-au finanțat aceste proteste, că au fost organizații de tip paramilitar, că au vrut să ocupe prin violență sediul Guvernului și că au provocat întruna jandarmi. Astea sunt elemente ale unei tentative de lovituri de stat.”

Dragnea a răspuns acuzațiilor primarului Capitalei, Gabriela Firea.

„Eu am aflat despre acest zis conflict de la televizor, în săptămâna asta. Acestea sunt prostii. Eu nu pot să spionez pe nimeni, pentru că nu am cum. Sunt oameni serioși în Ministerul de Interne, cum să spioneze cineva!? Eu nu vreau să răspund acestor atacuri la persoana mea, dar pot să răspund la atacurile la adresa Guvernului. Nu pot să stau cu mâinile legate când se spune că Guvernul blochează proiectele Capitalei (…) Dacă toate nerealizările de la Primăria Capitalei sunt din cauza mea, cum se spune, accept și asta, dar nu sunt de acord să atace Guvernul. Lucrurile astea se puteau discuta în partid. Va fi o discuție serioasă în partid(…) Eu zic ca PSD să rămână la guvernare. Eu nu am oprit pe nimeni din partid să vorbească. A apărut o supărarea cu doamna Carmen Dan. Nu poți veni să ceri demisia unui ministru așa cu puține argumente(…) Protestele din Piața Victoriei au fost finanțate din exterior, iar jandarmii și-au făcut treaba.  Sper ca Firea să fie sinceră și neinformată. Eu am propus-o pe ea la conducerea Capitalei, deși foarte mulți susțineau că nu este o soluție bună. Nu regret că am susținut-o. Nu am purtat niciun fel de discuție cu privire la înlocuirea Gabrielei Firea cu Șerban Nicolae. Sunt zvonuri și se încearcă destabilizarea partidului. Din partea mea, nu riscă excluderea. Din partea CEX, nu știu, dar sper să nu ajungem aici. Oricum nu depinde de mine”, a spus președintele PSD.

 

Sursă foto: Captură ecran Antena 3

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare