Connect with us

Publicat cu

pe

România va face “tot ceea ce este posibil” pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său european şi democratic, a declarat marți, la Chișinău, președintele Klaus Iohannis, într-o conferință de presă comună cu omologul său moldovean, Nicolae Timofti.

Există în România, ca şi în rândul partenerilor noşţri europeni aşteptări şi speranţe mari privind Republica Moldova în consens cu votul proeuropean exprimat în noiembrie 2014. Vreau să-i asigur pe toţi cetătenii moldoveni, dar şi pe cetăţenii români care urmăresc cu foarte multă atenţie acest subiect, că România va face tot ceea ce este posibil pentru a sprijini Republica Moldova pe drumul său european şi democratic”, a declarat Iohannis.

El a subliniat că “România rămâne angajată pentru dezvoltarea dialogului politic şi a cooperării concrete cu Republica Moldova”.

Urmează să am o întâlnire cu domnul premier, în cadrul căreia voi transmite aceleaşi mesaje de susţine a eforturilor autorităţilor de la Chişinău în direcţia consolidării directe a parcursului proeuropean şi aprofundării reformelor interne. Eu cred că responsabilitatea asigurării acestei direcţii revine tuturor forţelor care au dat votul pentru învestirea cabinetului, în sensul asigurării unei guvernări eficiente, stabile care să ţină cont şi să respecte mesajele date de cetăteni la alegerile din noiembrie 2014. Am discutat cu domnul preşedinte despre beneficiile incontestabile ale integrării europene. Doar integrarea europeană reprezintă garanţia unui viitor prosper, în siguranţă şi demnitate pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova. Acest lucru este demonstrat fără putinţă de tăgadă chiar de exemplul României şi al celorlalte state central şi est-europene devenite deja membre ale UE”, a completat Iohannis.

Președintele român a adăugat că priorităţile care aproprie Republica Moldova de momentul aderării la UE ţin de continuarea reformelor în domenii cu impact asupra vieţii cetăţenilor, precum: economia, sectorul financiar, justiţia, lupta împotriva corupţiei.

Implementarea măsurilor de convergenţă şi de modernizare din acordul de asociere cu Uniunea Europeană reprezintă paşii concreţi care pot demonstra determinarea elitelor politice de la Chişinău”, a mai spus Iohannis.

La rândul său, președintele moldovean, Nicolae Timofti, a declarat că discuția sa cu președintele român a cuprins trei subiecte majore: relaţia bilaterală, integrarea europeană a Republicii Moldova şi situaţia regională.

În plan politic avem o deplină înţelegere asupra subiectelor de interes comun şi asupra evenimentelor politice din ultima perioadă de timp. Pe dimensiunea bilaterală avem în desfăşurare numeroase proiecte de infrastructură în sistemul energetic, cel de transport, în educaţie, medicină. I-am spus domnului preşedinte că îmi doresc ca în Republica Moldova să vină mai multe investiţii româneşti în toate domeniile, inclusiv în audiovizual. Am convenit asupra intensificării schimburilor culturale şi educaţionale, care ajută la apropierea oamenilor de pe cele două maluri ale Prutului şi oferă premisele necesare pentru colaborările ulterioare”, a spus Timofti.

Referitor la parcursul european al țării, Timofti a declarat că “Republica Moldova rămâne ferm angajată pe calea integrării europene”.

“În particular, aceasta înseamnă aplicarea reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu accentul pe justiţie, lupta anticorupţie şi dezvoltarea economică. Mizăm în continuare pe experienţa preţioasă pe care o deţine România, în calitatea sa de stat membru al UE, în implementarea aquis-ului comunitar, conţinutul căruia se regăseşte în mare parte în Acordul de ascociere pe care l-am încheiat cu UE. Cu sprijinul României şi al altor state membre ale Uniunii Europene, dorim realizarea unui spectru larg de obiective sectoriale, care să contribuie la integrarea Republicii Moldova în piaţa internă a Uniunii Europene”, a completat președintele moldovean.

Referitor la criza din Ucraina, Timofti a declarat că mesajul Republicii Moldova “rămâne acelaşi: de solidaritate şi sprijin pentru eforturile întrerpinse cu participarea partenerilor internaţionali vizând identificarea unei soluţii politice paşnice a crizei, fără ingerinţe externe, cu respectarea principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Teleorman, județul cu cele mai mici salarii din țară

Publicat cu

pe

Deși deținător de terenuri fertile și cu o populație angrenată preponderent în agricultură, în prezent, Teleormanul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu, atrage atenția Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe Facebook:

„Este o problemă care necesită atenție urgentă, pentru că județul nostru are potențial, iar locuitorii merită o viață mai bună.

Avem de lucrat la atragerea investitorilor. Doar 0.1% din valoarea investițiilor străine la nivel național ajunge în Teleorman.

Avem nevoie de măsuri pentru a revitaliza economia locală, pentru a atrage investiții și pentru a crea în județ locuri de muncă bine plătite.

Infrastructura, educația și promovarea antreprenoriatului sunt doar câteva dintre domeniile în care trebuie să ne concentrăm eforturile, atât noi, cât și colegii din coaliție.

Doar dezvoltarea este soluția și doar împreună putem face schimbarea pe care Teleormanul o merită”.

Citește mai departe

Politică

Daniel Constantin, noul președinte al PNL Teleorman, taie în carne vie: „Niciun compromis cu cei care ne perturbă activitatea”

Publicat cu

pe

O revoluție tăcută s-a produs în cadrul PNL Teleorman, iar Daniel Constantin este protagonistul principal. Noul președinte al filialei i-a eliminat fără menajamente pe cei responsabili de sabotarea ședinței BPJ de săptămâna trecută prin lipsa cvorumului.

Fără a ezita, Constantin a reconfigurat rapid BPJ-ul pentru a putea pregăti campania electorală.

“Nu mai putem tolera jocurile de culise care împiedică progresul filialei și al comunității. Este momentul să acționăm ferm și hotărât pentru o conducere eficientă și puternică”, a declarat noul lider in cadrul ședinței BPN de astăzi.

Ședința BPN de astăzi a confirmat schimbările radicale. Noul Birou Politic Județean a fost aprobat, iar lista membrilor nu mai include multe dintre numele din vechiul BPJ. Un răspuns neașteptat pentru cei care nu au fost la înălțimea așteptărilor și pentru cei care au subestimat hotărârea lui Constantin de a reforma filiala locală.

Această mișcare fără echivoc demonstrează că Daniel Constantin nu se joacă când vine vorba de eficiență și rezultate. Este un semnal clar că în PNL Teleorman nu mai este loc pentru lipsa de performanță și pentru interesele personale în detrimentul celor colective.

Într-un peisaj politic adesea dominat de compromisuri și jocuri de putere, această acțiune fermă ar putea reprezintă un pas vital pentru reabilitarea și consolidarea PNL Teleorman, speră membrii filialei.

Potrivit acestora, Constantin arată că este dispus să facă tot ce este necesar pentru a putea derula o campanie electorala fără sincope în lunile care urmează.

Citește mai departe

Politică

România ar putea plăti despăgubiri de miliarde din cauza Guvernului Cioloș, care a inclus Roșia Montană în patrimoniul UNESCO

Publicat cu

pe

Ponta: Ca deputat voi vota împotriva proiectului Roşia Montană, dar ca premier nu am dreptul

România ar putea fi condamnată în dosarul Roșia Montană, în procesul cu Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), și ar urma să să plătească între 1 și 6 miliarde de dolari companiei canadiene Gabriel Resources, care deține licența pentru a exploata aurul din zonă.

Procedura a fost închisă pe 14 septembrie 2023, după cum au anunțat canadienii, iar acum se așteaptă verdictul.

Principalul argument folosit de Gabriel Resources în cadrul procesului a fost includerea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO.

Dosarul pentru includerea sitului de la Roșia Montană în patrimoniul UNESCO a fost depus pe 4 ianuarie 2017 de fostul ministru al Culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a Guvernului Cioloș. Depunerea a fost făcută cu asumarea ministrului Culturii Corina Şuteu, după informarea şi consultarea prim-ministrului Dacian Cioloş şi cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe.

În iunie 2017, compania canadiană, acționarul majoritar Roșia Montană Gold Corporation, a chemat România în instanță la un Tribunal al Băncii Mondiale, unde a invocat pierderi de miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană. Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis, în iulie 2021, înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă oprirea oricărui proiect de exploatare minieră.

Compania minieră Gabriel Resources a spus că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de Digi24, subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari. Sursele citate au declarat pentru Digi24.ro că cei care ar trebui să plătească sunt „Dacian Cioloș și cei care au provocat scandalul Roșia Montană”, existând la nivelul Guvernului o mare nemulțumire legată de efortul financiar pe care România trebuie să îl facă, având în vedere problemele deja existente cu deficitul bugetar excesiv.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare