Politică
Iohannis, „nevoit” să promulge una dintre legile justiției
Legea organizării judiciare a fost promulgată ieri de președintele Klaus Iohannis, acesta susținând că a fost „nevoit să o promulgă” după ce a „epuizat toate căile consituționale” de contestare şi a solicitat Parlamentului reintroducerea în circuitul legislativ a legilor justiţiei odată cu sesiunea de toamnă.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a fost nevoit să promulge Legea 304/2004, dar arată că nu este sub nicio formă de acord cu prevederile legii. Astfel, el a cerut Parlamentului să reintroducă actul în circuitul legislativ de la toamnă pentru a-l corecta de urgență.
”Reamintesc că am cerut în mod repetat reexaminarea acestor legi ale justiției, am constestat la CCR, am sesizat Comisia de la Veneția. După finalizarea procedurilor de contestare, președintele este cel care trebui să promulge legea. În acest moment, în ceea ce privește Legea 304, am epuizat toate căile constituționale pentru contestație și sunt obligat să o promulg. Asta nu înseamnă sub nicio formă că sunt de acord cu prevederile legilor.
În virtututea atribuțiilor pe care le mi se conferă Constituția, solicit în mod expres Parlamentului să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar imediat după începerea sesiunii parlamentare și să corecteze de urgență aceste legi”, a declarat șeful statului.
Câteva dintre schimbările aduse Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară:
„- Procurorul ierarhic superior primește atribuția de a infirma o soluție adoptată de procuror și pentru netemeinicie, nu doar pentru nelegalitate.
– Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Nou înființata secție va funcționa în cadrul Parchetului General și se va ocupa exclusiv de infracțiunile săvârșite de judecători și procurori. Chiar dacă în cauze ar fi cercetate și alte persoane, tot secția nou-înființată se va ocupa. Procurorul-șef al Secției și adjunctul său vor fi numiți de plenul CSM.
– Obligativitatea ca hotărârile judecătorești să fie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunțării. Doar în cazuri „temeinic motivate”, termenul va putea fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori. Deci, în total, hotărârile vor trebui motivate în maximum 90 de zile.
– Sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor pe completele de judecată va fi auditat externe, o dată la doi ani, „sub conducerea Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a organizațiilor profesionale ale magistraților”.
– Pentru a ajunge să lucreze la DIICOT și DNA, procurorii vor trebui să aibă o vechime de 8 ani, în loc de 6 ani, cât era până acum.
– Doar pentru DNA, procurorii doritori să lucreze acolo vor avea de trecut nu doar un interviu (care de acum înainte va fi „transmis în direct”) susținut în fața Secției de procurori a CSM, ci și „o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum și a altor acte întocmite de candidați și considerate relevante de aceștia, din ultimii 5 ani de activitatea”.”, potrivit Digi24.ro
***
Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat, joi, pentru Agerpres, că Legea 304/2004 privind organizarea judiciară va avea un efect rău asupra magistraţilor, motivând că se va înfiinţa o nouă direcţie în cadrul Parchetului General care să se ocupe de anchetarea acestora şi ca atare ei vor sta cu “această sabie a lui Damocles deasupra capului”.
“Prin intrarea în vigoare a acestei legi, se va înfiinţa o nouă direcţie în cadrul Parchetului General, o direcţie formată din procurori care să se ocupe de anchetarea judecătorilor şi procurorilor. E o nouă sperietoare (…). Aceşti oameni mereu vor trebui să-şi caute de lucru dacă vor fi acolo, ca să-şi justifice existenţa, judecătorii şi procurorii vor fi mereu sub lupa acestor procurori, ceea ce nu o să le creeze o stare prea plăcută şi nu o să fie prea liberi în deciziile pe care le iau (…). Pentru mine e un lucru exagerat, pentru că există deja Parchet, există DNA, există DIICOT, era cine să-i urmărească şi să-i cerceteze în situaţia în care era nevoie de asta, deci nu trebuia să se facă o nouă secţie în Parchetul General care să se ocupe special de procurori şi judecători. Până la urmă, o să facem procurori pentru fiecare profesie (…). Efectul va fi unul rău asupra judecătorilor şi procurorilor, a magistraţilor în general, pentru că tot timpul vor sta cu această sabie a lui Damocles deasupra capului”, a spus Zegrean.
Senatorul PSD, Claudiu Manda, a declarat că șeful statului a respectat Constituția și a promulgat una dintre legile justiției.
„Am observat următorul lucru astăzi din declaraţiile domnului preşedinte Iohannis: că respectă Constituţia, că era obligat să respecte Constituţia şi a promulgat una dintre cele trei legi ale justiţiei. Parlamentul respectă Constituţia şi, la toate criticile făcute de Curtea Constituţională la controlul de constituţionalitate, Parlamentul a revenit şi a corectat aşa încât să fie respectat punctul de vedere al Curţii. Celelalte lucruri cum ar trebui şi în ce sens ar trebui să reluăm şi să rediscutăm o lege care abia astăzi a fost promulgată şi pune în acord deciziile CCR, directivele europene şi are controlul de la Curte, care spune că niciun articol nu este neconstituţional, nu este un subiect pe care pot să mă pronunţ şi să-l tratez eu astăzi şi să spun că va trebui sau nu Parlamentul să se întrunească din nou”, a declarat Manda.
Liderul Partidului Mișcarea Populară, Eugen Tomac, a declara, într-o conferință susâinută la Baia Mare, că președintele Iohannis ar fi trebuit să fie mult mai activ politic înaintea promulgării legii privind organizarea judiciară.
„Din punct de vedere politic, cred că preşedintele a greşit pentru că nu acţionat până acum, iar faptul că face apel la Parlament e ca şi cum i-ai ruga pe Dragnea şi Tăriceanu să se răzgândească şi să mai rescrie odată legile pe care le-au adoptat, lucru care nu se v-a întâmpla. (…) Preşedintele trebuia să fie mult mai activ înainte de a constata, astăzi, că şi-a epuizat toate căile de atac pe care le avea în faţa PSD-ului”, a declarat Tomac.
Sursă foto: presidency.ro
Politică
Avocatul poporului atacă la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical
Avocatul Poporului a anunțat marți că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.
„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 4 7 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Avocatul Poporului.
Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie.
„Observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”, se arată în sesizare.
Drept constituțional, atins în substanța sa
„Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului.
Aceștia susțin că prin neplata primei zile de concediu medical s-ar face o deturnare de scop a fondurilor.
„Atunci cînd statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, potrivit sesizării.
Politică
Vot de încredere pentru premierul Ilie Bolojan în Biroul Politic Național al PNL
Biroul Politic Național al PNL a dat un vot de încredere, luni seara, pentru președintele partidului, premierul Ilie Bolojan, confirmând sprijinul majoritar pentru liderul formațiunii.
Conform unui comunicat al PNL, au fost înregistrate 47 de voturi ‘pentru’ și trei voturi ‘împotrivă’.
Biroul Politic Național al PNL s-a reunit în ședință la Vila Lac.
Președintele PNL, Ilie Bolojan, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au prezentat principalele direcții ale pachetului de relansare economică, aflat în curs de definitivare.
Ministrul Finanțelor a subliniat că pachetul a fost construit în urma analizelor din cadrul unui grup de lucru, astfel încât măsurile propuse să fie compatibile cu obiectivele macroeconomice ale României și să susțină dezvoltarea economică pe termen mediu și lung, a precizat sursa citată.
Comunicatul PNL menționează că pachetul de relansare economică este structurat pe două paliere majore. ‘Primul vizează reconfigurarea schemelor de ajutor de stat, prin lansarea a șapte programe dedicate, inclusiv pentru resurse minerale și materii prime critice, cercetare-dezvoltare și noi tehnologii, precum și industria de apărare. Al doilea palier are o componentă fiscală amplă, adresată microîntreprinderilor și întregului mediu de afaceri’, arată sursa citată.
Politică
Pachetul de Solidaritate propus de PSD. Ce ar putea primi mamele, veteranii și pensionarii
Ministrul Muncii, Florin Manole, a anunțat ce măsuri conține Pachetul de Solidaritate propus de PSD. Acesta vizează mai multe categorii vulnerabile. Pe listă sunt mamele în concediul maternal, veteranii, pensionarii cu pensii mici, copiii cu dizabilități și familiile cu venituri reduse.
Ministrul Muncii, Florin Manole, a transmis un mesaj prin care prezintă măsurile incluse în propunerea PSD. Potrivit anunțului, Pachetul de Solidaritate propus de PSD este „o soluție de urgență pentru cei care au cea mai mare nevoie”.
Astfel, mamele în concediu maternal și veteranii ar putea să primească o scutire de la plata CASS. Pensionarii cu pensii mici ar urma să primească ajutoare în funcție de venituri după cum urmează:
• 1000 lei – 500 lei în aprilie și 500 în decembrie, pentru pensionari cu o pensie mai mică de 1500 lei.
• 800 lei – 400 lei în aprilie și 400 lei în decembrie, pentru pensionari cu o pensie cuprinsă între 1501 lei și 2000 lei
• 600 lei – 300 lei în aprilie și 300 lei în decembrie, pentru pensionari cu o pensie cuprinsă între 2001 și 3000 lei”.
De asemenea, copiii cu dizabilități ar putea să beneficieze de mărirea indemnizației de handicap. În cazul familiilor vulnerabile este vorba despre „mărirea sprijinului pentru copiii de grădiniță ai familiilor beneficiare de VMI și mărirea sprijinului pentru familiile cu 2 sau mai mulți copii beneficiare de VMI.”
Pachetul va fi propus coaliției de guvernare. Reprezentanții PSD condiționează rămânerea la guvernare de adoptarea pachetului.
-
Business7 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business7 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică11 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business7 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login