Președintele Klaus Iohannis susține astăzi primul discurs în fața plenului reunit al Parlamentului, în debutul sesiunii parlamentare.

Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:

• Vă rog să priviţi prezenţa mea în faţa Camerelor reunite ca pe un semn de deschidere şi respect faţă de puterea legiuitoare.
• Ca preşedinte al României, îmi asum astfel relaţia de colaborare instituţională corectă şi de parteneriat cu parlamentul. Un asemenea parteneriat răspunde spiritului constituţiei şi aşteptărilor cetăţenilor. Dar în acelaşi timp are şi însemnate raţiuni practice.
• Puterile statului, deşi separate, sunt de fapt chemate să lucreze împreună în serviciul cetăţenilor. Progresul unei naţiuni nu se poate naşte din conflict permanent între cei chemaţi să o reprezinte, ci din efortul lor comun.
• Momentul de astăzi nu va rămâne unul singular în decursul mandatului meu. În spiritul acestui parteneriat îmi propun să vin în faţa dvs. la începutul fiecărei sesiuni parlamentare, pentru a vorbi despre priorităţi, despre temele care îi preocupă pe români şi despre soluţiile posibile.
• Nu întâmplător, mesajul transmis astăzi de la tribuna parlamentului vine după o serie de consultări cu partidele politice, cu preşedinţii celor două Camere şi cu reprezentanţi ai societăţii civile. Acesta este modul în care înţeleg să dau conţinut rolului de mediator şi integrator al preşedintelui. O spun direct: îmi doresc un parlament puternic.
• Pentru că un parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. Pentru că un parlament lipsit de credibilitate nu face decât să îndepărteze cetăţenii de politică şi să lase loc îndoielii, resemnării sau cinismului. Parteneriatul preşedintelui cu parlamentul răspunde nevoii de a restabili încrederea în această instituţie fundamentală a democraţiei.
• Dar este important ca şi acţiunile dvs, deopotrivă, să fie în acelaşi sens. Un parlament ferm în materie de integritate, corect în raport cu cerrile justiţiei, responsabil în actul de legiferare, activ în atribuţiile de control şi transparent în conduită va fi cu siguranţă privit altfel de cetăţeni.
• Doamnelor şi domnilor, am constatat cu bucurie că există deschidere faţă de reformarea instituţiilor politice, pe care o reclamă intrarea într-o nouă etapă a consolidării democratice şi pe care cetăţenii României o doresc.
• Dar pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunţăm la câteva practici. În primul rând, să renunţăm la populism şi la electoralism. Ce înţeleg prin populism? Să propui măsuri care afectează arhitectura statului şi instituţiilor fără argumente, doar pentru a atrage voturi. Ce înţeleg prin electoralism? Să gândeşti măsuri şi sisteme de vot de natură să maximizeze câştigul electoral al unui partid sau al altuia într-un moment dat. 
• În acest fel, nu se poate construi un stat. Trebuie să avem tăria să recunoaştem că din cauza populismului şi a electoralismului suntem astăzi aici. Nu în sens de vină, ci de responsabilizare, acum, când avem şansa de a îndrepta lucrurile.
• În unele cazuri, deşi se ştia că nu sunt eficiente, au fost create reguli care răspundeau unor interese electorale de conjunctură. În alte situaţii, temerile publicului au fost deliberat alimentate pentru a distruge, iar conflictul politic a umbrit orice dezbatere aşezată.
• Totul a fost subsumat unui război politic lipsit de sens pe termen lung, dar consumator de energii şi distrugător de speranţe.
• Ca preşedinte al României pot să afirm în acest context că nu voi uza niciodată de instrumentul referendumului pe teme populiste doar pentru a aduna voturi.
• În ceea ce priveşte proiectele care îmbracă reforma instituţiilor publice, vreau să vă supun atenţiei câteva chestiuni. Noi, întreaga clasă politică, trebuie să reflectăm la rece dacă alegerea într-un singur tur de scrutin a preşedinţilor de consilii judeţene sau a primarilor a fost o decizie oportună sau nu, dacă a adus administraţia mai aproape de cetăţean sau nu, dacă a făcut-o mai responsabilă, mai reprezentativă, mai transparentă sau nu, să reflectăm cu sinceritate asupra consecinţelor votului pe listă sau votului uninominal, cum facem ca cetăţenii să fie mai bine reprezentaţi, cum creştem calitatea actului politic. Dacă gândim sistemul electoral pornind de la asemenea deziderate, vom putea oferi mai repede şi mai temeinic răspunsuri.
• Chiar şi tema reducerii numărului de parlamentari trebuie scoasă din sfera populismului. Suntem cu toţii de acord că actualul sistem a generat un for legislativ supradimensionat şi ne dorim un parlament ceva mai mic, dar nu pentru că democraţia este prea costisitoare, nu pentru că un întreg corp legiuitor trebuie sancţionat sau blamat, nu, ci pentru că dorim un parlament mai eficient şi mai reprezentativ.
• Soliditatea democraţiei depinde de parlament, de capacitatea lui de a-şi recâştiga rolul şi încrederea publicului. Sunteţi chemaţi să daţi un răspuns adecvat şi românilor din diaspora şi în acest caz am constatat că există voinţă politică din toate părţile.
• A gândi votul românilor din diaspora în termenii avantajului sau dezavantajului electoral de tipul cine câte voturi poate lua, aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, este o capcană, pe care cred că avem înţelepciunea să o evităm. Nu este rolul preşedintelui să spună care dintre soluţiile tehnice este mai bună. Pentru asta există specialişti, iar pentru decizie există vot. Dar, ca garant al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi ca mediator între stat şi societate, este datoria mea să mă asigur că dreptul fundamental la vot al tuturor românilor este respectat, indiferent unde trăiesc ei.
• O altă practică la care va trebui să renunţăm, dacă vrem cu adevărat să mişcăm lucrurile în România, este cea a schimbărilor de faţadă, care acoperă conservarea stării de fapt. S-au mai făcut în România cosmetizări de instituţii sau mecanisme pentru ochii publicului, dar care nu au condus la transformări reale. Dacă avem tăria să recunoaştem şi acest lucru, vom face încă un pas înainte.
• Aparenţa schimbării care ascunde rezistenţă la schimbare nu este o soluţie. Mai devreme sau mai târziu, cei care o pratică decontează politic la vot, pentru că oamenii văd şi înţeleg aceste lucruri. Să nu subestimăm niciodată maturitatea alegătorilor. Modificarea legislaţiei privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, precum şi o nouă lege a partidelor politice trebuie să conducă la o creştere a transparenţei, integrităţii şi participării, dar şi la dispariţia unor fenomene absolut nedorite, precum mita electorală sau turismul electoral.
• Campaniile electorale nu sunt concursuri de dat găleţi şi nici festivaluri de resurse nelimitate, despre a căror porvenienţă toată lumea se întreabă, dar nimeni nu răspunde. Am văzut că la aceste capitole aveţi deja propuneri care să facă legislaţia mai clară, mai transparentă, mai riguroasă, când vine vorba despre finanţare, şi mai flexibilă, mai inclusivă, mai deschisă, când vine vorba despre încurajarea participării.
• În urma consultărilor cu patidele politice, am convenit un calendar, care presupune ca, până la sfârşitul acestei sesiuni, să avem un nou pachet de legi privind alegerile locale şi parlamentare, votul românilor din diaspora, finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale, legea partidelor. Mă aştept ca acest calendar să fie respectat.
• În acest fel, vom arăta două lucruri: acela că reforma instituţiilor politice a fost demarată şi există cadrul pentru ea şi că, atunci când dezbatem şi suntem responsabili, chiar dacă avem păreri diferite, putem construi pentru România.
• Prin respectarea calendarului convenit, Parlamentul României are în această sesiune oportunitatea de a împlini o aşteptare, de a avea un prim rezultat concret şi de a începe să recâştige în mod autentic încrederea oamenilor.
• Schimbarea de legislaţie nu va fi suficientă singură, ci doar însoţită de o schimbare de conduită, mentalitate şi atitudine. Un rol aparte vă revine dvs, celor din partidele politice, în a găndi modalităţi de selecţie care să pună în valoare performanţa, profesionalismul, prestigiul şi integritatea. Publicul se uită şi evaluează oamenii pe care îi susţineţi şi îi promovaţi în funcţii de demnitate publică de la nivel local până la nivel central.
• Unul dintre punctele importante unde am constat că există acord se referă la răspunsul parlamentului la solicitările justiţiei. Respectul faţă de instituţia parlamentului se exprimă şi în îndeplinirea obligaţiilor care îmi revin în calitate de preşedinte. În decursul acestei sesiuni voi prezenta parlamentului Strategia naţională de apărare, în conformitate cu legea fundamentală.
• De asemenea, există, din partea mea disponibilitatea de a media teme sensibile, unde lipsa unui dialog a condus la blocaj. O asemenea temă este Legea securităţii cibernetice. Cred că putem găsi un echilibru între nevoia de securitate crescândă şi justificată de noile realităţi internaţionale, şi apărarea drepturilor şi libertăţilor inalienabile ale individului, pe care se fundamentează o societate democratică.
• Am spus şi doresc să exprim din nou convingerea mea că aşteptările mari pot duce la rezultate mari. Atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili. Parteneriatul despre care am vorbit nu înseamnă că vom fi toţi de acord cu toate. Pentru asta, există mecanisme democratice  majorităţi şi voturi. Este firesc ca fiecare partid să aibă o anumită viziune şi temele pe care i le impune orientarea şi electoratul propriu. Dar, vorbesc despre un parteneriat bazat pe dialog şi respect, la care contribuie fiecare cu abordarea proprie pentru a lăsa în urmă ceva mai bun.